Skip to main content

Full text of "Cintece batrinesti si doine"

CRISTEA 

SANDU 

TIMOC 



CINTECE 

BATRINE§TI 
$1 DOINE 



> 



*> r>\ 



C • p c r t ■ fl 
T H. B 



i liitrillilt 4e 
O G O I 



V«8 



C R I S T B A 



S A N D V TlMOC 



ClNTECE 

bAtr!ne§ti 

§1 DOINE 



C u ▼ t n t t n a 1 n t • 

d e 

TUDOR ARGHEZI 



EDITURA PENTIU LITlIATURA 



J 



CITEVA CUVINTE Pe vestita vale a Timocului slrbesc 

s-a ivit din cintece si din ghiocei 
o spifd i oman eased. Fldcdii si fetele 
ei an grand de rdddcind al fra~ 
filor dint re Dundre si Carpa\i. 
Deie-mi-se uoie, ca until cintdref 
din scriped, flatit si buciurn, sd 
intru in hora lor, bdtindu-le pd- 
mintul cu opincile jucate pe pd- 
rnintul de peste Argesul si Oltul 
de bastind veche. 

Popoarele care au dat cu timpul 
si cu mult a suferin(d Jugoslavia 
actuald, se bucurd de privilegiul ca 
via fa lor subt guvernarea mare$a- 
lului Tito, eroul marilor izbinzi, 
prezintd o infdfisare deosebitd. 
Noi romdnii am viefuit inir-o In- 
frdfire coniinud cu Jugoslavia $t\ 
cu toate presiunile Incercaie si ne- 
dorite, n-am avut cu ea nici un 
rdzboi. E un fenomen deosebit in- 
ire popoare vecine, care-fi dispuid 
teritorii si intiietd\i. 
Cartea acestor insemndri stringe si 
mai mult legaiurile noasire de 
suflet si de minte si o considerdm 
ca o biruinfd. 

Cunosc Jugoslavia^ cd am vdzut-o 
de curind la ea acasd. Dovezile de 
gust si valoare sint nenumdrate $i 



ar trebui infirate ?i ele cu stilul 
bravurei uecinilor noptri, in arid, 
in viafd $i in capacitdfile personate 
ie$ite pe linia mondiald tniiia. La 
ea, la Jugoslavia mi-a ramas din 
ce in ce mai sporitd impresia de 
curat pi definiiiv cu care am trecut 
Dundrea innapoi la Bucuresti. 
Pe masa mea de lucru portreiul 
Maresalului semnat cu o I u mind 
de cerneald e dovada prefuirei lite- 
relor romdnesti. 

Singura mea pdrere de rdu si 
adincd e cd n-am ajurts ptnd la 
valea Timocului, in apele carina 
se oglindesc frafii nostri romdni. 

Tudor Arghezi 



PREFAJA 



Din cele mai indepartate vremuri, popoarele $i-au iubit cintccul ?i limba 
parintilor. Le-a placut sa cinte in versuri alese faptele eroice, durerile, jertfa, 
Trumusefea $i iubirea. 

A fost un timp cind la palatele domnitorilor, regilor sau Imp&ratilor, 
inflorea o anumita poezie populara. Dar aceasta poezie a disparut o date 
cu stfipinii asupritori $i jefuitori ai popoarclor. Numai cintecele care au circulat 
printre cei multi $i simpli au supraviefuit peste veacuri, intrucit ele s-au 
identificat cu aspiratiile con$tiintei colective a maselor populare. 

La palatele domnitorilor romani, moldoveni $i munteni, au fost „dieci", 

sau cintareti popular! care-i urmau in rSzboaie, le cintau cintece de vitejie, 

ori f servindu-le drept cronicari, le „puneau in cintec" faptele eroice de arme. 

Guslarii x sirbi puteau fi vazuti la curtile domnitorilor romftni, cintind mai 

cu seama cintece de vitejie sau isprfivile haiducilor impotriva turcilor*. 

Multe dintre faptele de arme ale domnitorilor rom&ni impotriva turcilor 
asupritori au trecut prin intermedtul aezilor popular!, la miazazi de DunSre, 
gasind ecou in epica bulgara sau sirba. 

De aceea, mai mult decit epica noastra, cea bulgara $i sirba evoca In 
balade istorice sau legende eroismul Basarabilor, al lui Vladislav (Vlaicu 
Voda), care poarta primul razboi cu turcii pentru apararea Diiului (Vidinului) 
la 1367, apoi luptele lui Radu, Dan I, Mircea eel Mare, Radul beg (Radu eel 
Mare), Mihai Viteazul, Iancu Huniade (Sibinianin Ianco) §i aljii. 

Invafatul croat Juraj Krijanici (1617) vorbe?te despre inflorirea in 
acea vreme a epicei croate $i sirbe, spunind ca la petreceri domnitorii aveau 
in spatele lor osta$i care cintau faptele de vitejie ale Crai^orului Marcu, Baba 
Novae, Milo? Obiiici, $i altii *. 

1 Ontlreti populari Tn Serbia, Muntenegru, Dal mat ia sau Bosnia, de obicei orbi, 
care cfrttau dintr-un instrument numit „gusla". Cintecele preferate ale acestor barzi populari 
erau cele de vitejie, haiduce^ti, istorice, legende etc. Erau angajati la curji $i uneori la 
unit beg! din Bosnia $i Herfegovina. 

1 2ivanci£ M. Ilija, Srbi i Rumuni povodom legende o zidanju Skadra, Beograd, 
1937, p. 9 

3 Dr. Vinko Vitezica, O narodnom pesniitvu uopite. Antologija narodne poezije, 
Beograd, 1937, p. 35. 



In lucrarea sa Cronica sloveno-sirba, George Brancovici (1645—1711) 
aminte?te de Paul Chinezui ?i despre un voievod din Transilvania, probabil 
Matei Corvin (1443—1490), care au sarbatorit victoria asupra turcilor de la 
1485, jucind hore dupa cintece lirice $i de vitejie *. 

Poetul anonim bulgar descrie cu o simplitate monurnentala oastea lui 
Mihai Vitea2ul, care joaca hore $i intoneaza cintece de vitejie. 

Sub steagul voievodului Mihai, Pod bariaka Mihail voivoda, 

Cintec cinta, toata oastea-1 asculta, Pesen poi, sego voiska slu£a, 

Hora joaca, tot pamfntul se cutremura. Oro igra, se zemia treve 2 . 

Bruno Karnautici din Zara 3 , in poezia sa epica Asediul cetatii Sighet 
(1584), mentioneaza ca osta$ii inainte de a incepe lupta cintau cintece de 
vitejie, numite „bugarkine" (de la poezia vulgaro-vulgares). 

Obiceiul de a se glorifica de catre barzii populari faptele de vitejie exista 
fi in timpul rascoalelor sirbejti impotriva turcilor (1804), cind se cinta mai 
cu seama eroismul unor capetenii ale rasculatilor. 

Documentele existente mentioneaza o imprejurare in care Karageorge §i 
Mladen, capii rascoalei, refuza sa-i trimita ajutor lui Haiduc Velcu in Timoc, 
pentru a lupta impotriva turcilor, intrucit : „cind este pace, lui i se cinta cintece 
§i cite zece muzicanti ii cinta la masa ; sa se tina acum !" 4 

Marelc folclorist sirb Vuk Stefan Karagici (1784—1864) vorbe?te despre 
vestitul bard popular sirb, guslarul Filip Vi§nici (1809), precum ?i despre un 
oarecare Milia, care-i imbarbateaza pe rasculatif sirbi, cintindu-le cintece de 
vitejie §i de haiducie. Pentru aceasta indrazneala, primul este taiat in bucati 
de catre turci. 

Tot Karagici mai aminteste despre un mare cintaret popular, Podru- 
govici Tesan, care $tia eel putin o suta de balade, dar neputindu-le cinta le 
recita frumos 5 , ceea ce este un lucru rar, §tiut fiind ca aezii populari sint 
mai indata inclinati sa cinte, decit sa declame. 



Elementele comune cit $i relatiile culturale dintre popoarele balcanice 
sint oglindite eel mai fidel in folclor. Intre cintecele, jocurile, portul §i obiceiu- 
rile stravechi ale acestora exista trasaturi specifice, dar si comune, care au 

1 Dr. Vinko Vitezica, O narodnom pesnistvu uopste, Antologija narodrte poezife, 
Beograd, 1937, p. 35. 

* Zbornik Narodno Umotvorenie, torn. IV, Sofia, pp. 71 — 72. 
3 Vinko Vitezica, op. cit, pp. LVI— LVI1. 

« Istorijski etnografski spisi Vuka Stevana Karagici, vol. I, iitije Aiduc Velka Petro- 
vtfa, p. 234. 

* Vinko Vitezica, op. cit, pp. LVI— LVI I. 



contribuit la o anumita legatura si unitate intre natiunile din comunitatea 
baicanica, mai cu seama de-a lungul perioadei de dominatie otomana. 

Cu toate ca nu exista o lucrare care sa imbrati$eze folclorul tuturor 
popoarelor balcanice, $i nici un atlas, de$i accst lucru ar fi foarte util, este 
evident ca unele concordance tematice ale folclorului balcanic i$i au originea 
in faptul ca aceste natiuni sint invecinate, iar in timpul sclaviei turce$ti au 
purtat acela$i jug, ducind lupta comuna de aparare a existence! nationals 

In cadrul comunitatii balcanice, Dunarea a jucat un rol foarte important. 
Intre noi §i popoarele din sud, ea n-a lost un obstacol despar^itor, ci ne-a 
aparat de invaziile popoarelor navalitoare, iar dupa o perioada de a$ezare 
in anumite vetre in Balcani, Dunarea a fost martora celor mai dese migra- 
tiuni, de la sud la nord, §i de la nord la sud, migratiuni care au dainuit 
pina in epoca contemporana. Consecinta fireasca a acestor mi$cari de popu- 
latii s-a rasfrint in folclor, conturindu-se unele elemente comune, care ne 
unesc ?i ne leaga suflete$te. 

In timp ce la popoarele din apus existau universitati $i inflorea o cultura 
scrisa, aci in Balcani, pe puntea dintre rasarit ?i apus, pe care treceau in iures 
pustiitor popoarele navalitoare, abia se na$tea o cultura patriarhala nescrisa, 
dar cu trasaturi comune §i caracteristice. 

Aceste trasaturi comune ale unor culturi diferite apartin mat mult sau 
mai put in tuturor popoarelor balcanice §i explica amintitele concordance tema- 
tice din folclor. O prima trasatura se poate uneori intilni in dialectologia 
muzicala. Se pot intilni urme foarte vechi din „macamele" persiene, din „peo- 
nele" cretane cu metrica greaca, din „usulele" turce^ti, „az-zamanele" arabe, 
ba chiar si din „talele" indiene J , caci cine a trecut peste puntea rasaritului 
a lasat urme, care s-au reflectat in folclor. 

Dupa Nicolae Iorga, doina noastra, in partea ei de duio$ie, este amin- 
tirea acelui w torelIi tt , pe care lcxicograful bizantin Hesychius il delineate strigat 
de plingere cu fluierul al tracilor 2 . Acest strigat de duiosie, mostenit de la 
traci, se gase$te la toate popoarele balcanice. 

asemanare este $i intre doina noastra $f cintecele de iubire ale sir* 
bilor, anumite „sevdalinke". 

Poezia epica de mare intindere, ce eternizeaza evenimente istorice, se 
putea auzi la raguzanii de pe Adriatica, cit $i la sirbii, valahii ?i bulgarii 
din aceste par^i. Cintecele se numeau w bugar$tite", ceea ce este similar cu 
cintece populare, carmen vulgare, poesia vulgare, spre deosebire de poezia 
latina 3 (poezia culta). 

1 St. Giugev, Muzick folklor u. Bugarskoj. Kniga o Balcanu, torn. II, Beograd 
1937, p. 324. 

3 Victor Dragon Ursu, Muzici $i poezie, Revista Filarmonicii, Buc, 1936, p. 86 
* Vinko Vitezica, op. cit., p. LIX . 



Elemente comune in folclorul popoarelor balcanice pot fi intitnite in 
dansuri, muzica $i in obiceturi. 

„Paparuda" de la rom&ni, obicei cu dans $i cintec, ce invocS venirca 
ploilor, se poate gfisi intr-o forma asemanatoare la slavii din sud. Sirbii $i 
bulgarii ii spun : „perperuda", „peperuga", „doda a sau „dodola". 

Sub acest nume a trecut la albanezi „perperone", precum §i la greci l . 

Nofiunea de „hora" la romani, „horo" la bulgari, „colo" la sirbi, „horas a 
la greci $i „chorus" (latin) se refera la acela$i dans in forma de cere, care 
se executa dupa o cintare instrumental^ sau vocala 2 . 

Se pot cita dansuri asemanatoare ca „geamparalele" la romini, „ricenita a 
la bulgari 51 „tzanikos"-ul la greci. 3 

Dansul popular romanesc denumit „sirba a ce se joaca in cere, cu un 
ritm foarte vioi, a trecut in tara probabil prin intermediul timocenilor. Acest 
joe este numit de catre romanii timoceni „topaita M f iar sirbii $i bulgarii 
numesc o hora asemanatoare „vla$ka". Specialist!! urmeaza a se pronunta 
daca intre „sirba" ce se joaca la noi\ „topaita* din Timoc $i „vla$ka" pe 
care o joaca sirbii $i bulgarii, este sau nu o identitate. 

In muzica intilnim ritmuri asemanatoare, forme modale prepentatonice 
$i melodii identice ca ni$te adevarate variante 4 . 

Colindele la romani, „koleda" la sirbi $i „kolada" sau „koleda" la 
bulgari, imprumutate de la romani $i greci (calendae), pe linga denumiri 
asemanatoare, au pina §i obicetul $i melodiile identice. 

Aproape tuturor melodii lor le este caracteristic ritmul aslmetric de 7, 9 
$i pina la 25/16-imi. Aceasta simetrie de masuri cu timpi alungiti subdivi- 
zionar este o nota comuna muzicii populare a intregului Balcan 5 . 

serie de simboluri §i motive identice pun pecetea uneori a unei concor- 
dance de gindire a natiunilor balcanice inca din perioadele cele mai obscure 
ale istoriei: sacrificarea eroului pentru dreptate ?i libertatea poporului, fratia 
de cruce, uciderea balaurului ca simbol al raului, personificarea ciumei, $ar- 
pele de casa, vircolacii, sacrificarea iubitei pentru constructia de cetati sau 
poduri, dezvoltarea epicei de vitejie ?i haiducie, ca izvor de lupta impotriva 
nedreptatilor sociale 51 nationale, sint rezultatul legaturilor dintre pastorii 
valahi (romani) din Balcani $1 celelalte popoare din Peninsula Balcanica. 

Dimensiunile vietii suflete$ti ale popoarelor balcanice sint mari $i necu- 
noscute. Nu exista alte popoare in lume, care sa fi suferit mai mult jugul 

1 Dr. Edmund Schneweis, Opsti pregled na balkanski folklor, Kniga o Balkami, I, 
Beograd, 1936, p. 278, 

* Gh. Ciobanu, Despre I eg* tu rile folclorice ale popoarelor balcanice. Rev. de folclor, 
an. VII, nr. 3—4. Buc, 1962, p. 102. 

* Idem. 

* Idem. 

5 Nicolae Ursu, Festivalul de folclor al {arilor balcanice >i din zona Marii Adriatice 
(august, 1962), Revista Scrisul banajean, nr. 12, 1962, p. 75. 

10 



~BT! 



asupririi striine $i al stSpinllor feudal!, cum sint popoarele din Peninsula 
Balearic*. De aceea, purine sint popoarele lumii care au putut crea o epic2 
atit de fecunda, bogatft mai cu seami In cintece eroice $1 de haiducie. 

Mirajul bogijiilor din J ara Romineasci punea in mi$care continue pe 
(ftranii s&raci din Peloponez, Epir, Tracia 9 Macedonia, Albania, precum ?i pe 
cei din Serbia $i Bulgaria. Cei mai numero$i erau {aranii sirbi $1 bulgari, 
care, conduct de lacomia „dragomanilor" lor, veneau aici in „peceatba a , sS 
se „procopseasca", pe mobile domnitorilor sirbi, cumparate in Oltenia, Mun- 
tenia sau in Moldova, cit $i pe acelea ale ciocoilor ?i boierilor rom&ni. Erau 
nijte oameni neciji$i ?i goi, minati peste Dunare de speranta ca vor scapa 
de saracie $i nevoi. La venirea In fara, aduceau cu ei o parte din bogafiile 
spirituale specif ice neamului lor, iar la intoarcere nu eziiau sa duca in vatra 
parinteasc& ceva din cintecul $i jocul rom&nesc. A$a s-a nascut din jocul 
„topaita". „sirba a sau „vla$ka". 

Cintecul lui Rova din Epir, capitanul grec de caravane care venea cu 
marfS de la Ianina in Jara Rom&neasca, se cinta pina deunazi pe melodia 
rom&neasca $apte vai ?i-o vale-adinca K 

Placintarii, simigiii ?i renumi^ii brutari greci au adus in Macedonia, Epir 
sau Tracia jocurile ?i cintecele noastre. Nu era de mirare cfi la 1905 se puteau 
auzi cintindu-se inca in Epir cintecele lui Barbu Lautaru 2 . 

Fire pa$nica, poporul romSn, popor impilat dar care n-a asuprit alte 
nationality sau popoare, prin lupta ?i jertfele sale a contribuit la consoli- 
darea unei prietenii milenare cu toate natiunile balcanice, dar mai cu seama 
cu sirbii $i bulgarii, vecinii imediati. Evenimente de mare important istorica 
ilustreaza relatiile de colaborare $i solidaritate ale acestor popoare. Aceste 
rela{ii milenare sint oglindite in epica bulgara $i sirba. 

Ca un protest fata de regimul de asuprire feudalo-bizantin, vlahii ?i 
bulgarii, intre 1180—1280, se unesc ?i intemeiaza in Balcani un imperiu in 
frunte cu frajii romini As&ne$ti. Este posibil ca balada timocean£ ImpSratul 
Costandin, una dintre cele mai vechi in literatura noastra populara, sa faca 
aluzie, intr-o forma fantastica, chiar la aceste evenimente. 

Eposul bulgar ?i sirb preamare$te, in zeci de balade istorice, faptele eroice 
ale domnitorilor romani, in care aceste popoare i?i puneau mari speranje de 
a-i salva de sub robia otomana. 

Astfel Vlaicu Voda (Vladislav) este primul domnitor rom&n care poartS 
razboi cu turcii ji elibereaza regiunea Timocului, cu Vidinul (Diiul), pini la 
riul Pec (Pec us) ?i Ni? f cedind-o mai apoi cumnatului s5u Stratimir 
(1368—1369). Despre acest eveniment balada bulgara spune : 

• C. N. Burileanu, Intrc frunzi verde fi doine, 1936, p. 86. 

* C. N. Burileanu, op. cit., pp. 95—%. 

tl 



la Viiiin, cetate alba, Na Vidinu gradu bielome 

Acolo era batrinul Vladislav K Onde bijeje starat Vladislav. 

Urmarind dezrobirea, poetul anonfm bulgar prefera ca domnitorul Dan I 
sa ajunga tar si peste tinuturile bulgaresti : 

Las* sa fie, las' sa fie, tar sa fie, Dai gu, daj gu, tar da badi, 

Jar sa fie in Jara Romaneasca, J ar da badi v > Vla$ca Zimia, 

In Jara Romaneasca ?i Moldoveneasca, VIa?ka Zimia i Kara Bogdanska 

Si tinuturile bulgaresti. I Balgarska pukrainin. 

Intr-o alta balada, Smrt na Krali Marko i Voivoda Deiana Panova * 
(Moartea Cmisorulut Marcu ?i a Voievodulut Deian Panu), apare figura 
eroului de la Calugareni, a domnitorului Mihai Viteazul, ca dezrobitor ?i pro- 
tector al popoarelor din sudul Dunarii, inrobite de turci : 

Stiti despre razmerita turceasca ? Znaite li turskata razmirnia ? 

Va amintiti de robia bulgareasca ? Pomnite li bugarskata robia ? 

Venisera turcii si arabii, Nadoidoa Turti i Arape, 

Robisera alba Bulgarie, Porobe Bela Bugaria, 

Robisera $i neagra Vlahie, Porobe i Kara Vlaska, 

Robisera $i mica Sirbie. Porobe i Mala Sirbia. 

S-a rasculat neagra Romanie, Razbuti se Kara Romania, 

Neagra Vlahie ?i neagra Bogdanie, Kara Vla§ka i Kara Bogdanska, 

Le conducea Mihail Viteazul Povedi gi Mihail Vitiazno, 
Ca sa-si dezrobeasca surorile §i fratii, Da obrobat svoi sestri bratku 

Sa dezrobeasca alba Bulgarie. Da obrobat Bela Bugaria*. 

Cu toata interdictia, incepind din sec. XIII e.n., a cronicilor minastirilor 
strbesti, cuprinse in 3aKOH Cp6.ie.M (Legea sirbilor) §i 3aK0H B.iaxoM (Legea 
valahilor) de a nu se casatori sirbii cu femeile yalahe (romance), Cp6HH 
Aa ce He >Kemi y B;iacf)x 3 - popoarele noastre, ignorind aceste legi biserice$ti, 
au trait impreuna, ceea ce a avut drept consecinta fireasca unele asemanari 
intre folclorul nostru si eel al natiuniior balcantce din miazazi. 

Const. Jireiek arata ca aceste influente reciproce in cultura slovenilor 
$t vlahilor sau latinilor, cum li se zicea la Raguza, in Dalmatia, erau foarte 
vechi, fiind mai puternice decit influenta greaca. 4 Legatura culturala dintre 
cetatile Adriattce de la Raguza, Spalatto, Zara etc. o faceau in special negus* 

1 A. lordan, Relations culturelles entre les Roumains et fes Slaves du Sud, Bucuresti. 
1938, p. 19. . 

J Bogdan Petriceicu Hasdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, torn. IV, Bucure§ti 
1393, p. CCXLVI. 

3 Dr. Alexandar Soloviev, Selo i seljak u proilosti, Tn vol. Naie selo, Beograd, 
1929, p. 37. ' 

« Const. Jire^ek, Istorija Srba, I, Viena, 1911, p. 151. 

12 



tor» raguzani, care aveau la Bononia (Vidin) o colonie pfecum si un con- 
sulat ». Acesti negustori de sare $i alte produse aduceau de la Adriatic* cintece 
si duceau spre Raguza si Zara alte cintece. Asa ne explicam ascmanarea 
fidela a temei din balada sirbeasca Mali Radoita a a lul V. Karaglcl, a carei 
ac{iune se desfSsoara la Zara, si cca timoceana Radoita, cu zona de circu- 
late exclusive in Timoc. 

•'■* Amintirea trecutului istoric comun triieste inca in folclorul balcanic. 
Acest folclor vfu, dinamic si original s-a conservat datoriti unor condi^U 
social-istorice si politice specifice, care au t<""t treaza cultura patriarhalft 
populara a acestor popoare tinere §i viguroase. „In timp ce originalltatea 
cintecelor cehe, slovace ?i poloneze se pierde sub influenta culturii apusene, 
cum afirma St. Giugev, cintecele populare ale slavilor din sud ascund urmele 
muzicii mostenite de la toate culturile rasaritene." 3 

Cu cit asuprirea si exploatarea milenara a popoarelor balcanice a fost 
mai grea si apasatoare, cu atit suferintele comune ne-au unit. 

* 

Peninsula Balcanica (cu cca. I milion Km. p.) a fost puntea dintre 
rSsarit si apus, facilitind popoarelor navalitoare sa paseasca peste acest colt 
de pamint pirjolit, iar regiunea Timocului a lost pentru popoarele balcanice 
canalul viu, axat pe Dunare, prin care s-a pur tat, ca un du-te-vino, cintecul 
popular. 

Strabatuta de vechi drumuri comerciale sau militare — Via Claudia si 
V 7 ia Traiana — ce legau Roma si Balcanii de Drubeta sau Dacia, pe aceasta 
punte a Timocului au curs neincetat izvoarele folclorice, desprinse din mi- 
reasma geniului popular al natiunilor balcanice. In inima acestui tinut, 
imparatul Traian construieste podul de peste Dunare ce lega Costolul (Cas- 
tello) de azi, cu Drubeta de la T. Severin. 

Prin acest canal, vatra a poporului roman, s-a alimentat de-a lungul 
veacurilor eposul roman, sirb, bulgar, grec, albanez sau turc. 

Cum se explica acest fenomen? Intre popoarele din dreapta si stinga 
Dunarii fiind legaturi milenare, ele au fost si intre timoceni si toate natiunile 
balcanice cu care au intrat in relatii. Batrinut fluviu i-a unit si i-a legat pe 
timoceni, atit de oltenii sau banatenii din nord, cit si de sirbii sau bulgarii 
din sud. 

Batrinii isi amintesc si azi ca, pe vremea lui Cuza Voda, turcii puneau 
straj! la Dunare dintre pandurii numiti H armatoli" sau „martulasi", care se 
ingrijeau sa nu treaca in sud „tilhari si hoti", cacl pe ambele tarmuri ale 
Diinarii erati ihca intovarasiri la munca cimpului intre rudele dirt Oltenia 

» Petar Popov, Vidinskiat Krai, Sofia, 1965, pp. 68—69. 

* Vuk Stefan Karagici, op. cit, torn! HI, pp. 330—334. 

* St. Giugev, op. cit.> p. 324. 

13 



sail Banat si cele din valea Timocului. Trecerea Dunarii s-a facut pe bazft 
de mici formali'taji, abia de la infringerea turcilor (1877). 

De altfel, oltenii, banatenii sau timocenii si azi isi amintesc de rudele 
dintr-o parte sau alta a Dunarii. 

Lautarii din Oltenia si Banat au patruns pina departe in sud de DunXre* 
cintind cintece epice sau lirice, iar timocenii au trecut fiuviul la nord Aceste 
manifestari artistice s-au produs pina in zilele noastre, in perioada celui de-al 
doilea razboi mondial. In acest timp, s-au intilnit foarte dese cazuri ciiuf 
tarafun de lautari timoceni puteau fi intilnite in sudul Olteniei sau Banatulia, 
uneori la T. Severin, Craiova sau Bucuresti, fiind foarte cautati pentru reper- 
toriile mari de poezie epica. 

Ca urmare a acestor relatii culturale, perpetuate de-a Iungul veacurilor, 
au patruns in genul nostru epic sau liric unele poezii specifice timocene, sau- 
imprumutate de la celelalte popoare sud-danubiene. 

Asa se explica existenta in genul nostru epic a unor poezfi populare 
ce se gasesc in folclorul sirb, bulgar, grec, albanez etc. Citam citeva exemple 
pentru a demonstra acest adevar: Cintecul batrinesc Doiecin bolnavu sub 
acest nume figureaza in eposul timocean, Doncila in eposul nord-danubian in. 
eel sirb, Bolani Doicin (Doiecin bolnavu), iar in epica bulgara sub numele 
de Dutcin. Balada circula si la albanezi, deci are o mare arie de rSspindire, 
ca si Mojtean batrin. 

Balada Deli Marcu », fost capitan de haiduci, venit din Dalmatia in 
oastea lui Mihai Viteazul, are o arie de raspindire aproape la toate popoarele 
balcanice si probabil prin intermediul baladei timocene a patruns si in epica 
noastra. 

In epica bulgara 2 T Baba Novae nu apare singur, ci alaturi de alte per> 
sonaje, pomenlndu-se sub numele Debel Novae, Stari Novae si Haidut Novae 
Se bucura de o circulate cu mult mai redusa decit in balada romaneasca si 
cea sirbeasca. 

Cea mai intinsa arie de raspindire la popoarele balcanice o au 
baladele din ciclul Novacestilor. Numai Stefan Karagici, la timpul sau, cule- 
sese sapte balade din acest ciclu : Baba Novae, Gruia, Radivoi, Tatomir si 
altele. Prin intermediul poeziei populare timocene au trecut in nordul Dunarii,. 
in epica noastra, aproape toate baladele din ciclul Novacestilor. Din epica 
timoceana am cules sapte balade din acelasi ciclu, care au patruns cu multe 
veacuri inainte in poezia populara din Oltenia, Banat, Muntenia, Dobrogea 
Este vorba de baladele : Baba Novae, Gruia lui Novae, Gruicea, Iovita a lui 
Novae, Baba Novae si fata salbatica, Novae si fiul turcit 

Cu toate ca despre Baba Novae este vorba affl in epica sirbfi, cit si in 
cea romana, structura tematica difera uneori, incit se pune Intrebarea daca 

| D. Papazoglu, Monumentul lui Mihai Viteazul, Buc, 1866, p. 28. 
: Ivan Burin, Balgar>ko narodno tvorcestvo, torn. I, Sofia, 1963, p. 13. 

14 



este vorba despre acelasi Novae. Nu putem insa preciza daca este vorba de 
Baba Novae, care haiduceste patruzeci de ani in Bosnia: „U zelenoj gori 
Romaniji", „pe muntele verde al Romaniei", care este contemporan cu des- 
potul sirb Giuragi Brancovici, c2satorit la 1414 cu blesiemaia Irena din nea- 
mul Cantacuzinilor greet, sau despre acel Novae, nascut, dupfi oplnia croni- 
carului maghiar Szamoskozy 1 , in satul Porecl de pe Dunare, ceva mai sus 
de Portile-de-Ffer, si care in mod necontestat a haiducit in valea Timocului 
si i-a zdrobit pe turci la Cladova, cetatea timoceani Florentin sau la Vldin, 
spre marea bucurie si lauda a lui Mihai Viteazul. 

Despre acest Novae, consemnat de cronicarii Istvan Szamoskozy 2 si Ciro 
Spontoni ca fiind general in oastea lui Mihai Viteazul, poetul anonim timocean 
confirm! a fi din Timoc : 

Baba Novae 

Sare Dunarea-n ciumag, 
Dincolo la Calafat, 
Unde e un rob legat, 
S-altu-n tapa alinat. 

N-am putut descoperi descrierea acestui general ilustru al lui Mihai, 
din momentul in care se lasa de haiducie si devine capitan de oaste. Acest 
lucru nu exists nici in epica timoceana si nici la celelalte popoare balcanice. 
Istoriografia bulgara * il socoteste a fi bulgar din pgrtile Vidinului, ceea ce 
intareste ipoteza ca eroul este mai indata romln timocean, {inindu-se seama 
de structura etnografica a raioanelor Poreci, Cladova, Craina si Vidin. 

Consideram ca istoricul sirb Nestor Letopisaf ar putea sa greseasca 
atunci cind susfine in lucrarea sa Starina Novae, cS vechiul Novae din 
sec. XV, care haiduceste in mumli Romania din Bosnia, este una si aceeasi 
persoana cu Baba Novae, care la 5 febr. 1600 a fost jupuit si ars de viu pe 
rug la Cluj din ordinul Dletei nobililor clujeni si al lui Basta, intrucit Novae 
(comandant al cetatii Lipova) uneltea, prin pasa din Timlsoara, sfi-1 readucS 
pe Mihai Viteazul in domnie, intr-un moment in care „atletul cre^tinatatii" 
era pribeag, parasit de toti si fSra de Jara. 

O balada cu o mare zona de raspindire in Balcani este si Mesterul 
Manole. U sirbi i se spune Zidanje Skadra 4 . O tematica asemanatoare exists 
in epica greaci legati de construirea podului de la Anta, iar la bulgari !.. 
IegStura cu podul de pe riul Strumi^a. Aceeasi tem5 poate fi intilnita si in 
epica populara maghiara sub titlul Zidarul Kelemen 5 . 

■ I. Cr3ciun, Baba Novae, generaJul lui Mihai Viteazul, Cluj, 1936, p 4 
c, _, * S " mosk6z y ,stvan ' Tdrteneti maradvanyal, 1566-1603, 1542-1608..., Kiadta Szilagyi 
Sindor, II— IV Kotet, Budapest, 1876—1880. 

» Kratka bilgarslca entiklopedia, tom. I A. Sofia, 1%3, p. 160. 

♦ llja M. 2ivanci<f, Stbi i Rumuni povodom zidanje Skadra, Beograd 1937 

•Mihai Pop, Balade popular* maghiare din R, P. R. (prefatS), Buc, 1960, p. 7. 

15 



Cunoscuta balada Chera Chefalina circula sub aceea$i denumire pe am- 
6ele tarmuri ale Dunarii, iar la sirbi sub titlui de Arap. 

Radoifa din epica timoceana se gaseste atit in epica sirba, cit ?i in cea 
bulgara. 

Trecihd prin canalul viu timocean, patrunde in epica noastra balada 
A I copil mic de turc, aidoma cu cintecul batrinesc sirbesc Kralevic Marco 
(Marcu Crai^orul), aliatul furcilor, care a fost ranit de moarte de catre Mircea 
eel Mare fn lupta de la Rovine, pentru tradarea cauzei comune a popoarelor 
balcanice. Intr-o legenda timoceana, ranirea lui Marcu Crai?oru are loc la 
f ,Rovfne", intre ora?ul Negotin, Corogla$l, Geanova $i Samarinovat, loc in 
care domnitorul zide$te in graba minastirea din Gevrin, despre care localnicii 
spun $i azi, mentinind o veche traditie, ca „ar fi zburat intr-o noapte din T a r a 
Romaneasca, din pricina pacatului fata de Crai$orul Marcu", care $i-a dat 
sfirsitul abia pe virful Carpatilor timoceni. Legenda pare confirmata de o in- 
scriptie gasita la podul de la Sirbovla^i, pe care scria in cirilice : Zdie zamce 
Kralj Marko, adica Aici zace Marcu Craisorul. Inscriptia a fost gasita de 
Kanitz la 1876 $i se crede ca Marcu Craisorul a fost inmormintat in Geanova l . 
Cintecul Iancu Sibianu ?i Ana din epica noastra se afla in cea sirba 
sub denumirea de Zenidba Sibjanina Janka, cu deosebire ca Ana din balada 
romaneasca este din Belgrad, iar cea din balada sirba este Jana timisoreanca. 
Popoarele vecine au creat o multime de balade istorice care in folclorul 
nostru lipsese. Ne referim la baladele : Radul beg, Mircea Voivoda i Krali 
£i$man, Mihail Voivoda, Radul Voivoda i Dan Voivoda na lov (Radul voievod 
$i Dan voievod la vinatoare), Dan Voivoda kr?ciava tar $i?manu diaieto (Dan 
voievodul boteaza pe fiul tarului $i$man), Dan ban stroit frkvi (Daft banul 
construieste biserici), Radul beg i bugarski Krali $isman si altele 2 . 

Patrunderea in balada timoceana a cintecului Jarul Murat ?i Radul 
Voivoda a fost posibila sub influenta baladei bulgare aproape identice, Radul 
beg i tar Murad 3 . 

Mihai Viteazul, Mircea eel Mare, ca $i Radul beg (Radu eel Mare) 
a par in folclorul timocean in legende §i mai rar in epica. O explicate ar fi 
ca acestia aveau construite dincolo de Dunare mai multe ctitorit pe care le 
sustineau cu bani si sare. Pe valea Timocului Negru, Radul beg avea con- 
struite zece minastiri, iar ceardacul sau din ora^ul Zaiecear se putea vedea 
pina acum 20 de ani (daca nu ft azi). 

In forma in care apar domnitorii rornani in epica sirba sau bulgara, ei 
nu se pot regasi in epica noastra populara. 

1 Spomenica Timocke Eparhije, 183-1 — 1934, Sremskt Kariovici, 1934, p. 268. 

- AL lordan, op, cit. 

* Ivan Burin, op. cit, I, Sofia, 1961, pp. 552—554. 

16 



Batrini de peste 100 de ani din 
comuna Gamzigrad, judeful Timoc 





Roman din Carpatii Timocului in 
port national romanesc 



WT 




Romance din comuna 

Corbova. plasa Cla- 

dova, judetul Craina- 

Timoe 



Cintarctul Ghenadi Florea, comuna 
Stanotirn, judetul Vidin 




Pereche dc tineri din comuna Cor- * 

bova, plasa Cladova, judetul Timor 




Moara pe Timoc, comuna Zlocutea, 
judetul Timoc 





Roman! din Timoc 



Fapiele pHne de erofsm ale domnitorilor romani apar si in poezfa 
populara maghiara. Ion lacobinus menfioneaza existent,a a doua poeme ungu- 
resti in care se vorbeste dcspre vitejia lui Mihal Viteazul la Calugareni 1 , ce 
facea sa se cutremure osmanul sub palosul dreptatii si al eroismului poporu- 
fui roman. 

Cintccul batrinesc Dinu si Voichita, cu variantele sale Calatoria mortulut 
si Fratele inviat se alia inserts in folclorul grec, sirb, bulgar, albanez, roman 
si in literatura populara germana, prin Lenore de Burger*. 

Balada noastra Mostean bairin, mult gustata de catre ttmoceni, se intil- 
neste si in folclorul albanez. 

In volumul de fa{a se pot intilni zeci de cintece batrinesti foarte vechl 
si unice in literatura noastra, exclusiv timocene, cum sint : Deli Marcu, din 
ciclul Novacestilor (Gruicea si altele), Chilidor, Ciocirlanul, Arian al' mic. 
Gliiol Dumitru si Soarele, Al copil mic de turc, Radoi'ta, Petcana, Radonia, 
Naidin, Stancufa sau Ursitorile, care ne aminteste de Oedip rege a lui Sofocle, 
Begu din Ada-Kale sau Stoian Bulibasa, Dinu Maziru, Stoian Voivoda, Raita 
Catana, Jarul Murat si Radul Voivoda, Pazvangia de la Dii, Imparatul Cos- 
tandin, Rascoala romanilor iinpotriva turcilor (1876), Cetatea Cozia, Stoian 
Stinga si multe altele, care nu pot fi intilnite decit destul de rar in epiea 
popoarelor vecine, fara a mai adauga o multime de balade fantastice si 
mitologice. 

Aceste balade istorice, haiducesti etc., desi sint local timocene, au cuprins 
zone intinse, multe dintre ele putindu-se gasi in folclorul din Banat, Oltenia, 
Vlasca, Teleorman. 

Doc u men tele si folclorul atesta ca la Portile-de-Fier haiducii duceau 
impotriva boierilor, ciocoilor si a turcilor o lupta comuna. Sint haiduci din 
tara, cunoscuii in folclorul timocean, precum si haiduci renumiti din Timoc, 
care haiducesc in Oltenia sau in Banat. 



Aseza(i la mijlocul drumului ce Ieaga nordul de sudul Dunaril, poe|ii 
populari timoceni au inlesnit influenla reciproca a unor culturi populare 
arhaice diferite, au creat si creaza un folclor de o mare varietate. 

Poezia populara timoceana contine teme dintre care unele se repeta st 
pot fi intilnite si in folclorul din partea stinga a Dunarii. 

Aceste cintece nascute in anumite condttii sociale si istorice oglindesc 
suferintele popoarelor balcanice si ele apar ca un bun aproape comun al 
tuturor accsfor popoarc. 

* Al. lordan, Mihai Viteazul in folclorul balcanic, Bucurejli, 1936, p. 15. 

* D. Caracostea, O problem* de literature comparata >i folclor, Bucurejti, 1929, p. 15. 

17 



Dorul tie liberlate $i de dreptate este coneretizat in minunate imagini 
poetice, care secole de-a rindul au umplut de speranta sufletele celor asupriti. 
Cu cintecul popular, cei care n-au mai putut suporta asupririle au pornit 
pe potecile muntilor sau codrilor, ca razvratiti fata de boierii care 
legalizasera ilegatitatea exploatarii. Avem aici foarte multe batade In 
care haiducia este glorificata de catre poetul popular ; ispravile indraznete 
fata de turci sau fata de cei bogati Hind ctntate §i sprijinite de milioane de 
oameni, care duceau aceea^i viata de robie milenara. 

Faptele de legenda ale haiducilor sint cintate cu pasiune, talent si simt 
artistic. Dupa cum se stie, haiducii dintr-o parte $i alta a Dunarii purtau 
lupta impotriva acelorasi du$mani. Ei se intilneau in codrii verzi primavara, 
la Sfintu Gheorghe, $i se desparteau la caderea frtmzei toamna, la Simedru. 

Balada Cre(u infati$eaza drama sociala a taranimii noastre. Haiducul 
justifies necesitatea deposedarii celor bogati pe calea actiunilor de silnicie, 
tntrucit taranii n-aveau pamint, plug $i nici vite pentru arat. dar erau robi 
la ciocoi si legati de pamint (adscriptis glebae) : 

i\-am venit la cine n-are. 
$i-am venit la cine-i are, 
Sa-i dea Cretu cui nu-i are ! 
Sa-si cumpere boi §i vaci, 
Ca sa are ?i-ai saraci ! 

Haiducul Neacsu $i frate-su Lupu treceau fara dificultate pe ambele 
maluri ale Dunarii si : 

Haiduceau la Severin, 
Dar treceau $i-n Negotin, 
Haiduceau mai in tot loc, 
Da' treceau peste Timoc. 
De prindeau vreun hire bogat, 
11 luau de ceafa legat 
Si-1 treceau Dtinarea-n tara, 
Si-i dau de minca papara. 
Da' de prindeau vreun ciocoi, 
II puneau de pastea dupa oL 
De prindeau tin grcc cu barba, 
II puneau de pastea iarba ; 
Tremurau ciocoi din tara, 
Pe turci ii bagau in boa la. 

In balada Haiducul Valeanu, ce se cinta si in Banat pe Valea Almajultii, 
se spune ca pentru haiduci Dunarea nu constituia nici un obstacol : 

18 



Mai trecea $i-n Or$ova, 
De umplea cite-o chesa *, 
Pe-ai bogati ii jupuia, 
Pe-ai saraci ii daruia. 

Soarta taranului roman e cutremuratoare. Asuprit de cci dc o lege cu 
clinsul, ca $i de cei straini de neamul sau, nemaiputind suporta birurile $1 
nedreptatile, apuca drumuri lungi pina la Constantinopol pentru a se plinge 
sultanului. lata tabloul vibrant din balada Tudorel, unde sotul iji ia ramas 
bun de la sotia sa iubita : 

Voichita mea cea frumoasa, 
Pe sub soare mai aleasa, 
la sa-mi faci o azmioara, 
Framintata-n lacramioara ; 
Coapta-n sin la titi$oara, 
Dospita la inimioara, 
Ca eu, Voico, am sa ma due, 
Pe lungi drumuri am s-apuc, 
Tot din vad, in vad, 
Pina-ajung la Jaligrad. 

In cintecul Striga-o fota din cetate, poetul anontm prezinta, intr-un 
dialog sugestiv, suferintele popoarelor de pe cele doua maluri ale Dunarli, 
care au cunoscut din zorii istoriei traiul robilor. 

Tinerele fete se pling una alteia, revoltate de asuprirea ciocoilor din 
Tara Romaneasca sau a „ba?buzucilor" ?i a „fiarelor cercheze" din partile 
Diiului si vaii Timocului, propunindu-si o lupta comuna in vederea eliberarii : 

Striga-o fata din cetate, 
Peste Dunare departe ; 
Striga, mi se jeluie$te 
De traiul ce mi-1 traiejte... 
Veniti aicea cu toate, 
Sa scriem la boieri carte, 
Sa ne faca direptate. 
Sa dam jalba la ciocoi, 
Sa dea drumu Ia flacai, 
Sa ne maritam $1 noi. 

Un sentiment cople$itor de dor il mistuie pe eel ce ?i-a parasit plafurlle 
copilariei, fie din partile timocene, fie pe cele din fara : 

* Punga cu bani. 

19 



Dunarlca apa Una, 
Numai cu pacate plina, 
SSca-^i-ar Izvoarcle, 
Sa tree cu picioarele ; 
Sa-mi vad surioarelc 
$i cimpul cu florile. 
Ca dc cind nu le-am vazut, 
Pe mine carne-a scazut. 

Suferin^ele popoarelor balcanice au fost acelea?i, sau aproape acelea?!. 
In cintecul batrinesc Pazvangia de la Dii se consemneazS situatia grea a 
romaniior, bulgarilor, sirbilor, cacl Pazvan Oglu de la Vidln se jura sa nu 
cru{e pe nimeni : 

De-oi prinde roman, bugar *. 
Sa-i injug la plug pe-un an ; 
Da' de-oi prinde sirb haiduc, 
Pietre de moara imi due. 

Sint pregnant infatuate suferinjele popoarelor din sangiacui Vidinului 
§i din regiunea Timocului. Reproducem citeva fragmente : 

Ordia se rinduia, 

Turcimea se pregatea ; 

§i-o porneau din sat in sat, 

Dupa rumani de vinat. 

Ne luau griu f ne luau porumb, 

Zbura pasarea din cuib. 

Ne luau oi, ne luau $i mniele, 

Pe cimpul cu flori e je!e. 



Muer*le ni le robea, 
Lurnea goala raminea, 
Cu urzici se aranea. 
Boabe-n piua imi pisa, 
La moara nu-mi cuteza ; 
$i mincam la chisalita, 
Nu era cine de vita ! 



■ Bulgar. 

20 



Tremura Craina * si Diiul, 
Nu cinta pe Timoc puiul. 



Fugea omu pe-unde poate, 
Cu car cu doua prolape. 
In p&duri se infunda, 
Cu codri mi se-nfr2ta. 



Si-mi ajunse vremea-n plat. 
Far'de cintec, f&r'de grai. 
Saptezeci de anf, mil frate, 
N-a cintat coco? pin sate. 
Jerpelfra Diiul tot, 
Mai cu seamS peste Timoc. 
Da mai treceau la Craiova, 
Pina sus catra Moldova. 



Poezia populara timoceana e bogata in cintecele numite „frinturele" sau 
„dragostele", in doine, colinde, bocete, cintece de leagan. 

In privinta circulatiei „frinturelelor", sau „dragostelelor" si a clntecului 
batrinesc se poate spune ca, in timp ce lirica este vie in fiecare camin timo- 
cean, balada mai traieste in fiecare com una doar la citiva barzi pasionaU, 
cu memorie capabila de a putea refine intre 5000—15.000 de versuri, dintre 
care multi sint nestiutori de carte. 

Aria geografica din care s-au cules atit cintecele ba trine? ti dt si cele 
de iubire etc. este intinsa cam cit Oltenia. Daca ne orientam pe fluviul Dunl- 
rea, lungimea ar fi de cca. 300 km. Ea porneste de la riul Morava (Margus) 
si se continua spre cetatea Golumbatului, a Baziasului, Orsovei, T. Severin, 
Cladovei si Vidinului din fata Calafatului. Deci, teritoriul din care s-a cules 
folclorul din acest volum este in vecinatatea Olteniei si Banatului, limba 
romaneasca auzindu-se la miazazi de Dunare, pe o linie dreapta de la T. Se- 
verin spre Nis de cca. 100—150 km. 

Limba romana poate fi auzita in Timoc, pina acolo unde inceteaza lantut 
muntos carpatic, ce se opreste in virful piramidal al Artanilor (Ritani) ; 
pina aci am cules poezia noastra popularS si am auzlt Miorita. 

1 Provincie in n. e. Serbiei, cu capitala Negotin. 

21 



Desprc limba si locuitorii acestei regiuni s-a scris mult. Cei mai numerosi 
sint inva^atii sirbi, maghiari, germani, bulgari, rusi, francezi, italfeni si romani. 

Printre lucrarile importante, amintim pe aceea a savantului bulgar de la 
universitatea din Sofia, Stoian Romanski Rumanite mejdu Timok i Morava 
(Romanii dintre Timoc si Morava), Sofia, 1926, si pe aceea a academi- 
cianului iugoslav Tihomir Georgevic, Kros nase Rumune (Printre romanii 
nostri), Beograd, 1906, care ne pune la indemina material pretios si in pri- 
vinta folclorului. C. Cvijic si A. Belie scriu fiecare cite o lucrare in 1918, la 
Paris, despre romanii din Serbia (Les Roumains de Serbie). 

Poetii populari timoceni sint locuitorii batrini ai acestor meleaguri. Dar 
cu toata vechimea lor, in mod stiintific este dificil sa putem delimita dupa 
virsta atit lirica si mai cu seama balada, epica. Presupunem insa cfi fata de 
tematica abordata unele dateaza de la inceputurile epocli feudale (ne referim 
la Tmparatul Costandin, ciclul Novacestilor, Radoita, Radonia, Tanislav, Jarul 

Murad ?i Radul Voivoda etc.)- 

La stratul vechi timocean s-a adaugat cu timpul un strat etnic nou, de o 
data mai recenta, prin migratiunile din miazanoapte, din tarile romine. 
Aceasta explica unele concordance din folclorul nord-danubian si eel sud- 

danubian. 

Autenticitatea si pastrarea nealterata a folclorului timocean se explica 
prin asezarea romanilor timoceni in mase compacte si foarte intinse. 

Tihomir Georgevici este de parere ca multi timoceni „au venit din Jara 
Romaneasca sau Banat", ca urmare a legii din 5 august 1746, a domnitorulul 
fanariot Constantin Mavrocordat, clnd taranii romani nemaiputind suporta 
exptoatarea feudala isi parasesc vetrele stramosesti, trecind in sudul Dunarii K 
Multi insa s-au reintors in tarile romanesti. 

Cujoate ca la o vreme timocenii din partile Diiului (Vidinului) ajunsera 
sa plateasca peste 28 de feluri de impozite (resumi), viata le era mai usoara 
la miazazi de Dunare, la turci, decit in tara lor de bastina, caci colgiii turci 
pareau mai blinzi decit mosierii romani. 

Dar si aici suferintele se intetesc in timpul razvratitului pasa de la Vidin 
(Dii) Pazvan Oglu, despre care istoricul sirb M. G. Milicevici reproduce in 
marea sa opera Knezevina Srbja un fragment scris in limba romana dintr-o 
balada timoceana culeasa de la romanii timoceni, „munteni" sau „ungureni" : 

Pazvangia s-a jurat : 
Unde-oi prinde baba slaba, 
S-o pun sa pasca iarba. 

Tihomir Georgevic, La v^riti sur les Roumains de Serbie, Pans, 1919. p 10 

22 



Unde-oi prinde mo? batrin, 
Sa-1 pun sa roada fin. 
Aiduc Velcu s-a jurat, 
Unde-o-I prinde,-l va taia. 

Daca timocenii n-au putut indura jugul boieresc in tara, nu s-au la sat 
sugrumati nici de iataganul otoman. Sprijiniti de catre Comitetul rus din 
Bucure^ti, se rascoala la 1876 impotriva turcilor de la Dii (Vidin), dind pcste 
o mie de morti. In cintecul batrinesc Rascoala impotriva turcilor de la 1876, 
anonimul timocean oglinde^te setea de razbunare §i de eliberare de sub 
jugul turcesc : 

Atunci dascalu Ciolacu, 
Pe un cal ro$u ca macu, 
Pe cimpu-al din Bregova, 
La timoceni cuvinta : 
— Frati romani, sa va tuptati, 
Frica la du$mani nu Iuati, 
C-a venit ziua cea mare, 
Sa mincam la turc oscioar?. 

Poezia epica timoceana cinta toate razboaiele de eliberare purtate de 
sirbi sau bulgari. Alaturi de popoarele vecine, timocenii au luptat cu eroism, 
fiind elogiati de presa internationala. Despre contributia lor la razboiul din 
1876 scrie si Mihail Eminescu. * Romanii timoceni s-au iclentificat in aspiratii 
cu popoarele din sud, ducind aceea?i lupta ?i dind acelea^i jertfe, sub zidurile 
de la Adrianopole, Kaimaccialan, Salonic, Tracia. 



In ceea ce private gruparea geografica $i dialectala a folclorului timo- 
cean, mentionam citeva consideratii ale unor invatati straini §i romani. Acade- 
micianul Jugoslav Tihomir Georgevici, referindu-se la limba vorbita de catre 
romanii timoceni, spune : „Toti romanii din regatul Serbiei vorbesc dialectele 
limbii romane" 2 . 

In mare, graiul vorbit se orienteaza dupa cum lantul carpatic timocean 
taie in doua regiunea Timocului. In partea dinspre rasarit a muntilor, intoarsa 
cu fata spre Oltenia, se aude un grai identic cu eel al oltenilor. Inspre apus 
de crestele muntilor, cu fata spre Banat, se vorbeste graiul banatean, „inf!orit u 
ici, colo mai cu seama pe valea Moravei, cu neologisme sirbejti. 

1 Mihail Eminescu, Romanii din Serbia {dupa o corespondent din Budapesta), In 
Opere cornplecte, la$i, 1914. 

: Tihomir Georgevic, Kroz nase Rumune, p. 35, Beograd, 1906. 

23 



Pornind dec! din fata Calafatului, de la Dii (Vidin), pina dincolo de 
Cladova, din fata Turnului-Severin si Orsovei, si de aci catre miazazl, pe o 
linie de vreo 150 km., se intinde aria graiului oltenesc. Graiul oltenesc se 
vorbeste azi in Timoc intr-o forma arliaica. 

Pe o linie sinuoasa dintre T. Severin si Orsova, pornind din apropierea 
Cladovei spre apus, pina la GolumbSt (la noi Bazias) si continuind spre 
Morava si dincolo de Morava, iar spre sud pina la Paracin, cu sate razleje 
ca Vlaska, Spuska, Batint, Bosniana, sau la sud de orasul Zaiceri, cu comu- 
nele: Luca, Vlasko Pole, Vlasko Selo, Lubnita, Bacevi'ta si altele, se mai 
poate auzi vorbindu-se subdialectul banatean cu tot ma? multe cuvinte sirbesti. 
Populatia care vorbeste graiul banatcan, desi mult mai numeroasa decit aceea 
care vorbeste graiul oltean, are un folclor mai putin important, atit sub aspec- 
tul calitativ, cit si sub eel cantitativ. 

Aria geografica in care se vorbeste graiul banatean cuprinde judet,ele : 
Morava, Pojarevat (Pasarovitz) si partial judetele Timoc si Craina, in timp 
ce graiul oltean se vorbeste in judetele : Craina, Timoc (partial) si Vidin. 

Graiul banatean este numit de catre localnici „muntenesc w sau „ungu- 
renesc". Printre locuitorii de aci pot fi intilnite grupuri de min.ri „carbunari" 
sau „ocnari", numiti „bufeni". Acestia au trecut Dunarea de la Bocsa, Resifa 
sau Oravita si se ocupa dincolo in Timoc cu mineritul, in localttatile : Maidan 
Pec, Bor, Cuceaina, Rudna Glava etc. Cele citeva comune de mineri de aci 
vorbesc o limba ce se aseamana mai mult cu graiul oltean decit cu eel bana- 
tean, intrucit „bufenii" sint emigranti din Oltenia in Banat. 

In acelasi timp, graiul dinspre rasarit de Carpatii timoceni este numit 
de catre localnici „graiul tarenilor", aidoma cu eel oltenesc. La el se pot 
remarca unele particularitati. Astfel, cei din fata raionului Calafat se numesc 
„valeni" sau „dunareni" ; cei din fata raioanelor Vinju Mare si partial Turnu 
Severin se numesc „cimpeni", in timp ce la miazazi de aceasta zona, incepind 
cu dealurile meridionale sub-carpatice, se numesc „deleni" sau „padureni". 

In privinta materialului cules in acest volum trebuie aratat ca majori- 
tatea pleselor sint culese de la rasarit de munti, din judetele : Craina, Timoc 
si Vidin. Mai putine balade si frinturele am putut culege din judetele 
Morava si Pojarevat (Pasarovitz), unde, dupa cum ramarca acad. Emil Petro- 
vici, „doinele si strigaturile sint pe cale de a pieri. Balada se pare ca a dispa- 
rut de mult... In privinta aceasta e o mare deosebire intre romanii dinspre 
Morava si intre aceia dinspre Timoc, adica din Craina, unde lautarii pastreaza 
pin«1 astazi cinlecele veclii romanesti" *. 

In aceste judete, cu exceptia muntilor Homole, unde nu am cules, nici eu 
si nici alii ccrcetatori, se gasesc prea putine balade ; caci poezia, portul, jocul 
si obiceiurile, sub influenta culturti scrise sirbesti, dispar treptat, treptat. 

1 Emil Petrc\ici, op. cil., pp. 58 — 59. 

24 



Un fenomen intercsant se observa totusi la romanii „munteni" sau „un- 
gureni" dinspre rasarit de munt,i, din Craina ?! Timoc, si anurae ca aici cpica 
si Hrica sint foarte fecunde datorita legaturii strinse cu balada si cintecele 
de iubire dinspre Timoc si Oltcnia. 

Se spune ca pentru prima data dntecele populare ale rom&nllor timoceni 
ar fi fost culese de catre marele folclorist sirb Vuk Stefan Karagici 
(1787— 18M). Pe clnd era vames la Cladova (1811—1813) si la Birza Palanca, 
apoi ambasador, a cules poezii de pe valea Dunarii si a Timocului, culegere 
daruita lui Gheorghe Asachi (1788—1874) la 1823 *, in semn de prieteme, dar 
mlstultft de flacari, o data cu Biblioteca nationals din Iasi. 

Primele poezii populare de la romanii timoceni au fost publicate la Paris 
in 1889, de catre Emile Picot, in : Chants populaires des Roumains de Scrbie. 
Culeg&tor n-a fost insft Picot, cl doi invatatori ce apartineau unor familii ro- 
mlnesti, fmpreuna cu o invatatoare slrboaica. Acestia „n-au invatat niciodata 
altfi limba, decit cea sirbeasca", zice Emile Picot, referindu-se la culegitorii 
Gheorghe Dimitrievic! si Svetozar Stoiadinovici din orasul Negotin. Materia- 
lul adunat din gura poporului i s-a dat scriitorului francez de catre ambasa- 
dorul Serbiei la Paris, lingvistul sirb Stoian Novacoviei, iar cu ajutorul 
scriitorului Alexandru Odokescu, Picot a reusit sa descifreze textele scrise 
in limba romana cu caractere chirilice si sa le traduca in limba franceza. 

Gustav Weigand, in Der Banater Dialekt. Leipzig, 1896, publica texte si 
din Timoc, comuna Techia. 

C. Cosmescu publica un numar mic de Pcjezii populare de la romanii din 
Serbia, in Convorbiri literare, anul XXXIII, nr. 9, iar Ovid Densusianu, 
I. A. Candrea si Th. Sperantia, in Graiul nostru, vol. II, Bucuresti, 1908, pu- 
blica folclor din sudul Cazanelor Dunarii. 

M. G. Milicevici, istoricul sirb, a inclus la 1876, in grandioasa lui opera 
Knezevina Srbija, un text in limba romana — graiul muntenesc, din balada 
Pazvan Oglu, reprodusi mai inainte (fragment). 

In anul 1913, profesorii G. Giuglea si G. Vilsan au facut o excursie cu 
studcntii in sudul Por^ilor de Fier, in urma careia au publicat volumul De la 
romanii din Serbia 2 . Volumul cuprinde mai multe cintece epice din parlile 
Cladovei (Cljuci sau Cheia), de la romanii „dunarinti a sau „margininti" din 
Craina-sirbeasca. 

* Ion Mujlea, Despre folclorul literar romanesc, Kniga o Balkanu, Beograd, 1936. 
torn. I, p. 287. 

2 G. Giuglea 51 G. Vtslan, De !a romanii din Serbia, culegere de literatura popu- 
lara, Casa Scoalclor, Bucuresti, 1913. 

25 



Cu prilejul cercetarilor pentru atlasul lingvisiic roman (Al. R. f II), aca- 

demicianul Emil Petrovici publica Note de iolclor de la romanii din Valea 

Mlavei f , iar Ion Patru{, Folclor de la romanii din Serbia, in acelasi anuar. 

In mai 1943, apare prima niea culegere de Poezii populare de la romanii 

din V'alca Timocului 2 . 

Prima lucrare de folclor care se publica in limba romana cu caractere 
chirillee apare in capitala judetului Timoc, la Zaiceri, in anul 1940, sub titlul 
Qncicatoare partizaneasca. Cartea este editata de catre Frontul popular al 
raionului Zajecar, sub ingrijirea ing. Iancu lui Moana SimionovicI din com. 
Podgorat. Brosura aceasta de 28 pagini cuprinde balade populare din timpul 
luptei de eliberare de sub jugul fascist. 

Cintece epice au fost publicate si in ziarul romanesc Vorba noastra, care 
a aparut tot in orasul Zaiceri, in anii 1945—1948, in grai muntenesc-ungure- 
nesc, adica bana{ean. 

In anul 1958, prof. Nicolae Ursu 3 publica : Cintece din Valea Timocului 
cu notatie muzicala si text. 

Editura de stat pentru likratura si arta publica in I960 folclor din Timoc 
in volumul Flori alese din poezia populara. Aci sint cuprinse mai multe piese 
din lirica timoceana, inedite, care apar si in volumul de fata. 

In sfirsit, se mai poate aminti volumul Tinerete fara batrinete care 
cuprinde si basme populare din Timoc, culese de mine. 

Clasificarea materialului epic din aceasta co lee tie s-a facut dupa aceea 
preconizata de Al. I. Amzulescu (Balade populare romanesti, 1964). 

Important este de semnalat in ce imprejurari se cinta baladele si doinele. 

De obicei, cintecul batrinesc se cinta intr-o atmosfera solemna, la o invi- 
tatie colectiva: nun^i, botezuri, praznlce, sarbatorl, petreceri, iar pentru cei 
carora Ie-au placut baladele, chiar si cu prilejul inmormintarii sau pome ni lor. 

In aceleasi ocazii se cinta si frinturelele (dragostelele) si doinele, cu 
deosebirea ca acestea se executa si fara existenta unui cadru solemn. Ele se 
cinta si in grup dar si singur, pentru o anumita destindere sufleteascS. 

Baladele nu se pot cinta la o singura petrecere intr-o zi. De obicei sar- 
batorile dureaza trei zile, ca si nuntile, si nici in aceste zile un lautar nu-si 
poate epuiza repertoriul bogat de cintece batrinesti, care uneori pot ajunge 
de la patruzeci la optzeci, fiecare avind de la 100—200 pina la 500—500 ver- 
suri. Sima Prunaru stie peste o suta de balade. 

> Emil Petrovici. Note de folclor de la romanii din Valea Mlavei, Anuarul Arhivei de 
Folclor, Buc, torn. VI, 1941, pp. 43—75. 

2 C. Sandu Timoc. Poezii populare de la romanii din Valea Timocului, Editura Scri- 
sul Romanesc, Craiova. 1943. 

3 Nicolae Ursu, Cintece din Valea Timocului, in volumul Cintece $i jocuri din Valea 
Almajului (Banat), Ed. Muzicala, Bucurejti, 195S, pp. 253—260. 

26 



Recitativul epic se desfa?oara in mod liber, bardul popular, de§i adesea 
fara ?tiinta de carte, parca ar citi din cronici faptcle de vitejie ale stramo?ilor. 

Nu indragesc baladele scurte, prefera balade de dimensiuni, care du- 
reaza $i cite o ora pina se deapana. 

Lautarul care cinta este secundat de eel putin un ajutor care-i ^ne isonul 
sau „arabacul" la vioara. 

In general toate baladele incep printr-o introducere (taxin sau scopo), 
pentru a trezi interesul masei de ascultatori. 

Introducerea uzuala este aceasta : 

Foaie verde colalie, 
I-ascultati lume la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Dintr-a mea copilarie ; 
Sa va spun un cintecel, 
De cind eram mititel, 
Istorie batrineasca, 
Pentru ca sa pomeneasca !... 

Melopeea se continui in acordul viorii intr-un tempo viu ori monoton, 
depanindu-se intr-o atmosfera de dulce incordare. 
Formula tipica a incheierii este urmatoarea : 

Istorie rumaneasca, 

Cit e lumea s-o ceteascS ; 

La buni fraji ca dumneavoastra 

Pentru ca sa pomeneasca !"... 

Balada se cinta pe o singura voce, ca £i cintecele de iubire. Nu exists 
cintarea polifonica, cu exceptia cintecelor rituale funebre. Cintecele de dra- 
goste se pot cinta ?i in grup, dar pe o singura voce, de obicei de fete, mai 
rar de baie{i\ 

Cintarea antifonica la vicleim §i irozi a disparut o data cu acest obicei. 

Baladele se cinta, mai rar, ft de femei. 

Atit baladele cit $i cintecele de dragoste au melodii proprii, uneori co- 
mune, cu exceptia descintecelor care se recita. 

Multe cintece batrine§ti de la romanii din Timoc au disparut din traditla 
vie, dar cele inmanuncheate in acest volum aduc o contribute modesta la 
cunoa$terea tezaurului lor spiritual. 

Fiind a^ezati la rascruce de drumuri, barzii anonimi timoceni au fost 
carau§i ai cintecului nostru pe ambele tarmuri ale Dunarii, de multe ori 
impilati de colgiii turci ?i de catre cfocol : 

Aveau casa cucului, 
Si odihna vintului. 

77 



Izvorite din infelepciunea unor mlnfi fir* jtiintS de carte, dar din su- 
flete mart cintecele barzilor popular! din Tiraoc au darul de a merge la oameni 
„cu carte ?i parte". 

Creatia populara cuprinsa in acest volum va ramine de-a pururi marturta 
geniului nostru popular creator. 

lubit de noi $i de urma?ii no?tri, cintecul popular va strtUuci ca un 
luceafar, ce vine din bezna trecutului indepartat. Consent de trSinicia cintecu- 
lui, expresie milenara a vietii celor ce 1-au izvodit, poetul din Timoc contureaza 
aceasta convingere in graft or til final : 

Soarele merge $i apune, 
Dar cintecul tot se spune ! 

CRISTEA SANDU TIMOC 



C I N T E C E 
BATRINE$TI 
§ I D O I N E 



i 



POEZIA 

OBICEIURILOR 

TRADIJIONALE 




I 

Cintece dc nunta 

Fetita de om sarac, 

Ce grabi?i la maritat, 

Ca ruja la scuturat? 

Ca ruja mai infloare o data, 

Da* tu nu te mai faci fata ; 

Ca vine primavara, 

Si n-are cinc-o purta. 

Varuicile tale, 

Pe coasta la vioreie ; 

Da* tu te$i la paturele, 

Sa-nvalui pe neica-n ele. 



Frunza verde mar uscat, 

Fetita de om sarac, 

Nu grabi la maritat, 

Ca frunza la scuturat ! 

Ca frunza mai da o data, 

Da' tu nu te mai faci fata ! 

Fetita de om sarac, 

Joci in hora-mboorat ; 

Da-te, fata furisita, 

Joaca-n hora potolita, 

Ca te mariti far* de nunta, 

Si nu te culci nebatuta 

Ca-ti gasesti vr'un blastamat, 

De maninca nespalat 

§i sa culca ne-nchinat ! 



Padure, padure, 
Padurita rara, 
Mindra,-n pielea goala, 
Plinge, se omoara, 
Ca lonel se-nsoara. 
Padure, padure, 



Padurita deasa, 
AAindra minioasa 
Ca lonel o lasa. 
Padure, padure, 
Padure-mpupita, 
Padure-nsovonita, 
Cu sovon de lina, 
Cu lonel de mlna. 



— $i ma cere, maica, cere, 
Si ma cere-un negustori, 
Sa-mi faca salba de poii ; 

La mijlocu polilor, 

Chipu negustorilor 

$i ma cere-un darabant, 

Sa-mi faca salba de sfant ; 

La mijlocu sfantilor, 

Chipu darabantilor. 

$i ma cere, muica, cere, 

Si ma cere-un vaporean. 

— Ba tu, maica, nu te duce ! 
Cind t-a dragostea mai dulce 
la vaporu si sa duce ; 

Iti vine altu mai dulce. 

— Da ma cere, maica, cere, 
Si ma cere-un plugara§ ! 

— Du-te, maica, minca-1-a? ! 



— Fata mamii cea frumoasa, 
Prea frumoasa e$ti, 
Spune, spune muichii tele, 
Cind te-oi marita, 
Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea ? 
Sa te dau, sa te dati 
Dupa-un muncitor ! 
— Muncitoru prea munce$te, 



33 



Ara pogonu-n lung ?i-n lat, 
Ma arde soarele-n cap ! 
Nu ma due, nu ma due, 
Mama, dupa el- 

— Fata mamii cca frumoasa, 
Prea frumoasa e$ti, 
Spune, spune, muichii tele, 
Cind te-oi marita, 

Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea ? 
Sa te dau, sa te dau 
Dupa negustori ! 

— Negustori, negustori, 
Multi ramin chiori. 

Nu ma due, nu ma due, 
Mama, dupa el. 

— Fata mamii cea frumoasa, 
Prea frumoasa e$ti, 

Spune-i, spune-i muichii tele, 
Cind te-oi marita, 
Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea ? 
Sa te dau, sa te dau 
Dupa beleciu ! 

— Beleciu balaie$te, 
Sara vine far-de peste : 
Joalele ude pe el, 

Nu ma due, nu ma due. 
Mama, dupa eh 

— Fata mamii cea frumoasa, 
Prea frumoasa e$ti, 
Spune, spune mamii tele, 
Cind te-oi marita, 

Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea ? 
Sa te dau, sa te dau 
Dupa dugata?, 
Dugaias de la oras ! 

— Dugaia^u-i cu chirie. 
$i da marfa-n veresie. 
Nu ma due, nu ma due, 
Mama, dupa eL 

— Fata mamii cea frumoasa, 



Prea frumoasa e$ti, 

Spune-i, spune-i muichii tele, 

Cind te-oi marita, 

Dupa cine, dupa cine, 

Mama sa te dea ? 

Sa te dau, sa te dau 

Dup-un cojocari ! 

— Cojocari, cojocari, 
Face la pieptari ! 

Cind il cati, cind il cati, 
Sede far-de bani ! 
Nu ma due, nu ma due. 
Mama, dupa el. 

— Fata mamii cea frumoasa, 
Prea frumoasa e§ti, 

Spune, spune, mamii tele, 
Cind te-oi marita, 
Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea > 
Sa te dau, sa te dau 
Dupa un cioban ! 

— Ciobanu ciobaneste 
Toata vara, si pazaste, 
Toata vara tir ! ?i bir J 
Cu eioarecii rupti in tur ! 
Nu ma due, nu ma due. 
Mama, dupa el ! 

— Fata mamii cea frumoasa, 
Prea frumoasa esti, 

Spune, spune, mamii tele, 
Cind te-oi marita, 
Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea ? 
Sa te dau, sa te dau 
Dupa-un croitor ! 

— Croitor croieste, 

Se lauda cind vorbe§te ; 
Ace-mpunge, ace-mi fringe. 
Mamaliga nu-i ajunge. 
Nu ma due, nu ma due, 
Mama, dupa el. 

— Fata mamii cea frumoasa, 
Prea frumoasa e$ti f 



54 



Spune, spune muichii tele, 
Cind te-oi marita, 
Dupa cine, dupa cine, 
Mama sa te dea ? 
Sa te dau t sa te dau 
Dupa lautari ! 
— Dragostea de lautari, 
Aur si margaritari ! 
Cind joaca la zile mari, 
Poznariu e plin de bani. 
Eu ma due, eu ma due, 
Mama dupa el ! 



Ramii, muma, sanatoasa, 
Ca o garoafa frumoasa. 
Cind o bate peste fata, 
Umple satu de dulceata ; 
Cind o bate pe dos, 
Umple satu de miros. 
Plinge-ma, muma, eu dor, 
Ca ?i eu ti-am fost ficior ; 
Plinge-ma, muma, eu mila, 
Ca $i eu ti-am fost copila. 
Plingeti, fra^i, plingeti, surori, 
Ca- si eu v-am plins pe voi. 



6 



I-auzi, mama, einii bat, 
Impetitorii intra-n sat, 

dighi, dighi, da! 
Taei, mama, dai, dai, dai, 
Ca sint impetitorii mei. 
Da-le, mama, $-0 eafea, 
Ca sa vie sa ma ia : 
Da-le, mama, bautura, 
Ca sa nu ma eate-n gura ; 
Cit un an din vara trece. 
Si am patruzeei §i zece. 
Ala uitai intr-o fintina, 
Si vazui ca sint batrina ; 
Ma uitai intr-o galeata, 
Si vazui ca sint buzata ; 
Ma uitai si dupa uja, 
Si vazui ca sint matusa. 



De trei ani ma due, ma due, 
Si tu, mama, n-ai crezut ; 
Dar aeuma ai sa erezi, 
Ca-n trei ani nu ma mai vezi 
Ramii, tata, sanatos, 
Ca un busuioc frumos ; 



Fa mireasa dumneata, 

Cine naiba te-a-nvatat ? 

Te-at grabit la maritat, 

Ca ruja la seuturat ! 

Ca ruja mai Infloare-o data, 

Da f tu nu te mai faei fata ; 

Cind or cinta racu-n lac, 

At unci ft ginerie baiat !... 

Naica, varuicile tale 

Suie-n deal la viorele, 

Cu baietii dupa ele ; 

Tu stai-nchisa-n cosere 

Si-mi ta^i la paturele, 

Sa-nvalut giner'le-n ele. 

Cit fusai la muiea fata, 

Eram frumoasa, curatS, 

§tiui floarea cum sa poarta. 

Da' daca ma maritai, 

Floricica lapadai, 

Cu picioru mi-o calcai, 

$i-o vindui ?i pe malai ; 

Copiii ma-mprejurara, 

Birur'le ma inglotara. 

Cit fusai la muma fata, 

Mineam piine de sacara, 

Cernuta cu sita rara, 

Si-o mineam cu drag pe-afara ; 



55 



Da v daca ma marital, 
Mincai piine de-a aleasa, 
Cernuta cu sita deasa, 
$i-o mincai cu plins pe masa. 
Ba$ cind e cina mai buna, 
Poc ! cu pumnu peste gura. 
Nu $tiu, maninc or suspin 
Sau bag in mine venin ; 
Nu $tiu, maninc sau cc fac, 
Or otrava-n mine bag !,.. 
Ca mila de la paring, 
Aminata vreme-o uiti. 
Da' mila de la barbat, 
Ca umbra de par uscat : 
Cind te dai sa te umbre$ti, 
$i mai rau te-nadu§e$ti\ 
Poteca de la maica, 
De cind n-am dat pe ea, 
Rasari iarba pe ea ; 
Sa rasar §i palamida, 
Cu maica nu mai sint ruda ! 
Taci, mireasa, nu mai plinge, 



C-ai sa mergi la casa ia, 
Si t-a traiu cu vatraiu. 
Si t-a cina cu prajina. 
Plingeti ochi si lacramati, 
Ca voi sinte|i vinova{i ; 
Ce vedeti nu mai lasati, 
Ce iubiti nu mai uitati. 

— Fa mireasa dumneata. 
Unie-o Ia§i pe muma-ta ? 
Cind vine dumineca 
Cine foe i-o matura ?! 

— Cocosu cu aripa. 

— Cine apa i-o aducea ? 
Vadra-n cui sa va usca ! 
Infloriti, flori, infloriti, 
Ca daichii nu-i trebuiji J 
Cind mie-mi trebuirati, 
Voi atuncea impupirati... 
Infloriti ?i stati ca gardu, 
Ca daichii i-a trecut veacu ; 
Infloriti $i stati ca perete. 

Eu mi-am luat partea din fete. 



(In revarsatul zorilor, luni, dupa ce prima noapte tinerii dorm impreuna, 
arzindu-le la cap luminari si avind la cap ji jugul boilor, ce simbolizeaza 
speranta ca in viata 51 munca sc vor potrivi ca boii la jug, lautarii, insotiti 
de tobo^ar, cinta versurile:) 



Zorile, zorilor. 
Zorile, surorilor. 
Ce grabiti, 

Ce revarsati, 
Mai sta^i, nu va revarsati, 
Ca sint doi iubiti culcati. 
Zorilor, surorilor, 
Nu grabirati la varsat, 
Ca dorm doi golumbi in pat ; 
Un golumb $-0 golumhita. 
§i sa saruta-n gurita ; 
Ea pe el §i el pe ea t 
C-a$a este dragostea. 
S-a cutcat asara doi. 
Da* sa va sculati azi trei. 



Pin* la anu, 

§j ciobanu. 
Cind o fi anu trei, 
Sa-1 puna dupa oi. 
Sa sa iubeasca sanato§i, 
Sa faca copii frumosi. 



9 



Joaca, soacra, pinga vatrS, 
Sa-ti dea nora turta calda ; 
Joaca, soacra, tot mai tare, 
Sa-ti dea laturi din caldare. 
Joaca, soacra, nu juca, 



Doar cSma?a nu-i a ta t 
Ca ti-a dat-o noru-ta ! 
Azi ti-o da, miine ti-o ia, 
$i ramii cu riza ta. 
Bate vintu,-ti ia opregu, 
J1 sc vede trupu negru ; 
Trupu negru 51 curat, 
De-un an nu te-ai scaldat !... 



10 



Foaic verde, foafe lata, 
S3 plimba socru pe grapa ; 
Foaie verde $i-un artar, 
$i-i trasa de un magar. 
$i-a pus socru cirpa-n cap, 
Da 9 cojocelul sub pat. 
Rau soacra I-a fermecat, 
De se culca tot sub pat ; 
Doarme ?i tot sforaie?te, 
Poate dracu mormaie^te » 

— Fa nevasta, tu e$ti dracu, 
Toata noaptea-mi scirtai patu ! 

— Ma barbate, fermecate, 
Nu face alte pacate ! 
Dedei trupu chinului, 
Facui banii birului ; 

Da f el sa cutropea cu sacu, 

$i durmea pina-1 lua dracu !... 



11 

PAPARUDA 

Paparuda, ruda. 
Ie$i afara de ne uda. 
Cu galeata, lea (a, 
Peste toata fata ; 
Cu galeata plina, 
Ploile $a vina : 



Cu galeata rasa, 
Ploile sa varsd ; 
Cu ciubaru, baru, 
Peste tot tinaru. 
Creasca grinele 
Cit prajinile, 
Creasca oarzaaMe 
Cit rogoazale, 
Da' porumbur'le 
Cit gardurile, 
Boil tragatori, 
Oameni muncitori. 



12 

ALIO? 



Sin Toadere, 

Sin Toadere, 

Las cosita capului 

Cit coada calului. 

Alios ! Alio? ! 

La loana pe co$ ! 

Sa abate m pirau pin u$e, 

Sa se spele de centre ; 

Sa-i facem leagan de niatasa, 

S-o ia Conea acasa 

Alios! Alio?! 

Cu loana in co$ ! 

C-au ramas danacii ne-nsurati, 

Ca tulenii nemincati ; 

Au ramas fete nemaritate, 

Ca paile nemincate. 

Busuioc, busuiocel, 

Cum ai $tiut de-ai crescut, 

A$a sa $tii de scrisa mea ! 

Stea, steulica mea, 

Toate stelele sa stea, 

Da' tu sa nu mai stai. 

Te duci in lungi$i 

$i-n curmezi$i, 

Incotro soarele rasare, 



37 



tncotro soarele apune, 
Sa te duci la scrisa mca ; 
Cu ciocu s-o ciocne$ti, 
Cu aripile s-o plesnesti 
§i la mine s-o pornesti. 
Dac-o fi din tara, 
Sa vie pe seara ; 
Dac-o fi din ale, 
Vie pe podu din vale ; 
Dac-o fi din munte, 
Sa vie pe punte. 
In vis sa-1 visezi, 
Aevea sa-1 vezi ; 
In minte sa-1 tii, 
La ziua mi-l spui. 



13 

DESCTNTECE 

De obrinteala 

Intr-un cimp mare negru, 

Latra un cine mare negru. 

Piste Alarea Neagra, 

S-aude zbierind o oaie neagra. 

In padure mare neagra, 

Zbiara un cioban mare negru. 

Tacu ciobanu de zbierat 

Si de fluierat. 

Statu $i oaia de zbierat, 

Statu $i ciinili de latrat. 

Si statu si obrinteala 

Di la Trandafira, 

Statu de junghiat 

Si incutitat. 

$i Trandafira r5masa 

Curata, sanatoasa, 

Cum Maica Precesta a lasat-o, 

Ca strugur'li-n vie, 

Ca Maica Stamarie. 



14 

De pocitura 

Pleaca Gheorghe pe cale, pe carare, 

Gras si frumos. 

Pe la mijloc de cale 

L-a-ntilnit nouazeci $i noua 

De sagetaturi, 

Si nouazeci §i noua 

De pocituri. 

Si 1-a sagetat, 

Si 1-a cutitat 

» • 

Pin creierii capului 

Si fata obrazului, 

S-auzu urechilor, 

Vederile ochilor, 

In radacinili masalilor. 

$i Gheorghe a-nceput 

A tipa 

Si a se vaita. 

Nima nu 1-a auzit, 

Decit Maica Precesta din ceri 

L-a auzit si 1-a vazut. 

Pe scara de aur s-a coborit. 

De mina dreapta 1-a luat 

Si 1-a-ntrebat : 

— Ce plingi, mat Gheorghe, 
Ce te vaiti ?... 

— Cum n-oi plinge ! 
Cum nu m-oi vaita ! 
Ca am plecat 

Pe cale, pe carare, 
Gras si frumos. 
Pe la mijloc de cale 
M-au intilnit 
Nouazeci si noua 
De sagetaturi, 
Nouazeci $i noua 
De intapaturi. 
Si m-a sagetat. 
Si m-a cutitat 
Pin creierii capului, 



38 



In fata obrazului 

§-auzu urechilor, 

In vcderili ochilor, 

Si-n radacinili masalilor. 

— Nu plinge, ma i Gheorghe, 

Nu te vaita, 

Ca eu grija ta oi purta, 

§i la tine oi venea. 

Cu trestie-n apa ne-nceputa 

Oi descinta 

$i sagetaturili, 

$i cutiturili, 

Si pociturili. 

Cu mina le-oi lua, 

Piste noua mari albe 

Le-oi arunca. 

Si Gheorghe a ramas 

Curat $i luminat, 

Ca auru strecurai f 

Cum maica-sa I-a facut, 

Cum Domnu mi i-a zidit. 



15 




De 


dalac 


Tu, 


dalac 


Din 


lac, 


Tu, 


dalac 


Din 


soare, 


Tu, 


dalac 


Din 


mare, 


Tu, 


dalac 


Din 


vint, 


Tu, 


dalac 


Din 


iarba, 


Tu, 


dalac 


Din 


pamint. 


Tu, 


dalac 


Din 


mine are, 


Dalac cu izbitura, 


Dalac cu umflatura, 



Dalac cu-mpliniturfi ' 

Tu, dalace, ieji 

Di la Tr&ila din cap. 

Ie?i din git, 

Iesi din carnea lui f 

Ie?i din piept, 

Ie$i din spate, 

Ie$i din pirioare 

§i din toate oasele lui. 

Traila-ncepea : 

— Ie§i cind iti spun, 

Nu te umfla, 

Nu te pitea ! 

Dalacu de la Traila ie$i, 

Sub o piatra se pit!, 

$i piatra plesni, 

Dalacu ie$i, 

Piatra pleca, 

Dalacu pleca, 

lar Traila 

Ramase curat, luminat, 

Cum maica-sa 1-a lasat. 

Ca strugtirli-n vie, 

Ca Maica Stamarie. 



10 



D e „s o a r e sac" 



Ma sculai de dimineata, 

Olicaindu-ma si tinguindu-ma, 

Si perii din cap jumulindu-mi. 

Si nima nu ma vedea, 

Maica Precista m-auzea. 

La mine-mi venea. 

De vorba m-a-ntrebat, 

Cu mina dreapta m-a luat 

Si-n piriu lui lordan m-a bagat, 

Si-n fintina lui Adam. 

Ba m-a luat $i m-a scaldat, 

M-a spalat de soare sac, 

De izbitura, 



39 



De boala pamintului 

§i de-ntilnitura, 

Ca are noua surori 

$i ia noua dureri. 

Sarea a$chia de topor taietor, 

§i de voinic muncitor. 

Sa sara §i ce e-n trupul Gherghinii. 

Cu noua surori, 

Cu noua durcri, 

Veni oastea soarelui, 

Ca la gindul dorului. 

Mai ramasera opt sori. 

Veni altu soare, 

Si la altu dor, 

Mai ramasera saptc, 

Mai ramasera $ase, 

Mai ramasera cinci, 

Mai ramasera patru, 

Mai ramasera trei, 

Mai ramasera doi, 

Mai raniasa unu. 

Si de unu nu mi-e leac. 

Ci de la nouazeci si noua de parti, 

Da' mai virtos 

De la Iristos. 

Leac de la limba mea, 

Leac de la mina mea, 

Leac de la Maica Precista. 

Ca ce zic de mine, 

E $i de la Durnnezeu, 

$i de la Maica Precista ; 

Sa fie descintecul meu de folos. 

Da' Gherghina sa ramina 

Curata, luminata, 

Cu leac din nouazeci si noua de 

partf. 
Pu sint tare descintatoare. 
Si descint in fuga mare, 
Far* de nici o suparare, 
Maica Precista ziditoarc, 
Da' eu o descintatoare. 
Soare sui, 
Soare presui. 



Soare cafeliu, 

Soare turungiu, 

Soare de nouazeci $i noua de feluri, 

Soare de nouazeci $i noua de 

neamuri, 
Sa ie$i cu izbitura 
Si cu plinitura, 
Si cu boalili vazduhului 
Si ale rasaritului, 
Si te du la apus 
Sa dai cu capu in fus. 
Si te du la rasarit 
Sa dai cu capu-n cutit, 
Soare sac, si sa apui, 
La Gherghina-n cap sa nu te 

mai pui. 
Si din creierii capului. 
Din zgirciul nasului 
Si din fata obrazului, 
Din piept si din $ale, 
De unde-i pasa mai tare, 
Sa iesi cit mai tare, 
In fuga mai mare, 
lar Gherghina 
Zambila 

Sa ramina curata, 
Luminata, 
Ca steaua-n ceri, 
Ca strugur'li-n vie, 
Ca Maica Stamarie. 



17 

De fzdat 

La cap pe comanac, 
La inima de vidra, 
Izdat nebotezat. 
Cocosu facu oul ro$u, 
Gospodi Camina sarea, 
Facu strepez. 
Gospodi Camina, 



4C 



Cine n-are cruce 

Sa nu vina la cruce. 

Cine n-are cruce 

Sa nu fuga de cruce. 

Cine n-are cruce 

Sa nu treaca peste cruce. 

Fugi, sabie diavoleascS, 

Ca vine sabia diavoleascS, 

Cu cinci sSbii ascutite, 

Cite cinci suit rama$ite f 

Sa taie pe necuratu, 

Sa taie pe blastamatu. 

Fugi din capu omulul, 

Ic$i din inima lui, 

Din trupu voinicului, 

Ca nu este locul tau, 

Si este al crucii mele, 

Si-al tamiii ! 

Plezne?te, drace r 

Ca n-ai ce-i face ! 

Ie§i, drace, ca n-ai cc-i face ! 

Eu te-oi biciui, 

Cu crucea te voi boteza, 

Cu cutitu te voi taia, 

Cu tamiia te voi tamiia ; 

Tamiia o sa-ti miroasa, 

Pe voinic sa-1 la$i 

Curat in casa. 

Curat ?i luminal 

Cum Maica Precista 

L-a lasat. 



18 

D e i zd a t 



A plecat izdatu 

Cu izdatoanea, 

A apucat 

Cu apucatoanea 

La u$a lui Patru 

Usa, 

u?e incuiata, 



Fereasta, 

fereasta astupatS ! 
$i pe co? intra, 
Pe Patru-1 gasea 
Culcat, injepturat, 
Cruce nefScuta. 
li punea o laba-n piept. 
Una in spinare, 
II stringea t il cuprindea, 
Cu coada narile-i astupa 9 
li da stragnita, vragnita, 
Umflaturi ?i gimfaturi. 
Patru se vaita, 
Se vaicarea, 
Stamaria l-auza, 
Pe scara de argint 
Se scobora, 

Pe scaun de aur sedea, 
$i pe Patru-1 intreba : 

— Ce zbieri, Petre, ce te vaicare$ti ? 
Nu pot sa stau in asternutur'li mele, 
De vaicaturile tele ! 

Atunci Patru-i raspundea : 

— Maica Stamarie, 
Cum sa nu zbier, 
Sa nu ma vaicaresc, 
Ca a plecat izdatu 
Cu izdatoanea, 

A apucat cu apucatoanea, 

La u§e mi-au venit 

Si mi s-au oprit. 

U$a a fost incuiata, 

Da* fereasta astupata ; 

Atunci pe co$ a intrat, 

Si m-a gasit culcat, 

Pe cruce nefacute, 

Si-mi punea o laba-n piept. 

$i alta-n spinare, 

I mi da stragnita, vragnita, 

Umflaturi §i gimfaturi. 

De aia eu zbier ?i ma vaicaresc. 

Si ma tinguiesc. 

Atunci Stamaria-i zicea : 



41 



J 



— Alergati curind la Floarea 

descintatoare, 
Ca ea-ti va dcscinta, 
Cu mina-li va lua, 
Cu mina ei a direapta. 
Cu limba ci curata. 
Floarea alerga 
Cu noua cutite 
Bine ascutite, 
Cu noua fuse taictoarc, 
Cu fusele-1 intepa, 
I! strapungea, 
Cu cutitele-l taia. 
II zdrumica, 

In coada marilor ii kpada, 
Patru sa ramina 
Curat, luminal, 
Cum Maica Doninului 
La lasat ! 



19 

D e v i v o r 

A plecat Ion pe cale, 

pe carare, 
Pe drumu-al mare, 
Spre rasarit de soare. 
Sa-ntilni cu vivoru-n cale, 
Cu vivor, 

cu vivornita, 
Cu soare sac, 

cu sorita, 
Cu brinca, 

cu brinculita, 
Cu tapa, 

cu tapulita, 
Cu nouazeci de tepi tntepata, 
Cu nouazeci de fieroanie-nfierata. 
$i mi-1 infiera, 
$i mi-1 intapa. 
Pin creierii capului, 



Pin ronu nasului, 

Pin gogo^ile ocliilor. 

Pin cap, 

Pe su' cap, 

Pin git, 

Pe su' git, 

Pin urechi, 

Pe su* urechi. 

Pin dinti, 

Pe su' dinti, 

Pin limba, 

Pe su' limba, 

Pin masele, 

Pe sub masele, 

Pin turtili masalilor, 

Pin git, 

Pe su' git, 

Pin grumaji, 

Pe su' grumaji, 

Pin umar, 

Pe su' umar, 

Pin miini, 

Pe su* miini, 

Pin cite, 

Pe su' cite, 

Pin palmi, 

Pe su' palmi, 

Pin de§te, 

Pe su' de$te, 

Pin unghii. 

Pe su* unghii. 

Pin sele, 

Pe su' sele. 

Pin piept, 

Pe su' piept, 

Pin ficati, 

Pe su' ficati, 

Pin inima. 

Pe su' inima, 

Pin burta, 

Pe su' burta, 

Pin pintice, 

Pe su' pintice, 



42 



Pin picioare, 

Pe su* picioare, 

Pin genunchi, 

Pe su* genunchi, 

Pin pulpe, 

Pe su' pulpe, 

Pin calcaie, 

Pe su* calcaie. 

Pin talpi, 

Pe su' talpi. 

Pin de$te, 

Pe su* de§te, 

Pin unghii, 

Pe su' unghii, 

Pin $ele, 

Pin piele, 

Pin mlini. 

Pin picioare, 

Pin toate oasele goale. 

Ion se vaita, 

Se vaicarea, 

Maica Precesta-1 auza, 

Din ceri se scobora, 

Pe scara de fier se scobora, 

Pe scaun de aur s-aseza, 

Si din gura-1 intreba : 

— Ce zbieri, loane, 
Ce te vaicare^ti 

De nu pot sta-n asternuturile mele 
De vaicaturile tele ?... 
Ion incepea de-i spunea : 

— Cum sa nu zbier, 
Sa nu ma vaicaresc ? 
Cind am plecat pe cale, 
Pe carare, 

Pe drumu-al mare. 
Intr-al rasarit de soare, 
M-am intilnit cu vivoru-n cale, 
Cu vivornita, 
Cu soare sac, 
Cu sorita, 
Cu brine a t 
Cu brincuta, 



Cu t a P a » 

Cu tapulita, 
Cu nouazeci §i noua de |ape-n\apata, 
Cu nouazeci de fiara-nfierata, 
Cu nbuazeci de cutite ascujite, 
Si ma luara 
Si ma-nfierara, 
Si ma-njepara 
Pin creierii capului. 
Pin ronu nasului, 
Pin gogo$ile ochilor, 
Pin umerii obrajilor, 
Pin falci, 
Pe su* falcl, 
Pin dinti, 
Pe su f dinti, 
Pin masele, 
Pe su* masele, 
Pin limba, 
Pe su f limba, 
Pin barba, 
Pe su* barba, 
Pin git, 
Pe su' git, 
Pin umeri, 
Pe su' umeri, 
Pin grumazi, 
Pe su' grumazi, 
Pin miini, 
Pe su f mlini, 
Pin coate, 
Pe su' coate, 
Pin palmi, 
Pe su' palmi, 
Pin de$te, 
Pe su* de$te t 
Pin unghii, 
Pe su' unghii, 
Pin sele, 
Pe su* $ele, 
Pin piept, 
Pe su* piept, 
Pin ficati, 



43 



Pe su* ficati. 
Pin inima, 
Pe su v inima, 
Pin burta, 
Pe siT burta, 
Pin pintece, 
Pe su* pintece, 
Pin urma, 
Pe su' urma, 
Pin denume, 
Pe su* denume, 
Pin calcaie, 

Pe su* calcaie, 
Pin talpi, 

Pe su* talpi, 
Pin de§te, 

Pe su* de$te, 

Pin unghii, 

Pe su* unghii, 

Pin ?ele, 

Pin piele, 

Pin miini, 

Pin picioare, 

Pin toate oasele goale. 

De-aia zbier §i ma vaicarese, 

De nu poti sa stai in a$ternuturile 

tele 

De vaitaturile mele. 

Atunci Maica Domnitlui 

Ca-i spunea : 

— Alergati la Brindusa 

descintatoarea, 

Ca ea v-a descinta, 

Cu mina boa la v-a lua, 

Cu mina ei direapta, 

Cu limb a ei curata. 

Ion la Brindusa alerga, 

Brindusa il lua si-i descinta. 

In aine albe-1 imbraca. 

In coadili marilor il trimetea. 

In muntit ai carunti, 

Unde popa nu ceteste, 

Unde sacure nu bocane^te, 



Unde fata mare cositia nu-mplete§te. 

Iar Ion uidea 

Curat, luminat, 

Ca argintu strecurat. 

Ca strugurMi-n vie, 

Ca Maica Stamarie, 

Leacul de la min* sa-i fie f 



20 

D e s pa mi n tat 

Cruce-n casa, 

Cruce-n masa, 

Cruce-n patru cornuri de casS. 

Nu e casa $i-i biserica. 

Da-n biserica cine ?ede ? 

Sfintu Ion cu toalili scurte, 

Cu sabiile crunte. 

II paze§te pe lonita, 

II strajute$te de la cap 

Pina la picioare. 

De ale, de a lume, 

De Muma-Padurii, 

De tata-1 sacurii, 

De frici, de naluci. 

De coltate, 

De zimbate, 

De urite, 

De despletite ; 

De zmei, 

De zmeoaice, 

De ale, 

Aleoaice ; 

De draci, 

De dracoane, 

De surji, 

De §chiopi f 

De muti, 

De surzi. 

Sa-i muteascfi, 

Sa-i zamorluiasca, 

Sa-i imptetreasca, 



44 



Sa-i inmarmureasc£, 

Treaba cu Ionita sa nu aiba, 

Ca pe el il pazejte, 

II strajuie$te, 

De la prinz pan* la amiaza, 

De la amiaz 9 pfin* la chindie, 

De la chindie pan 9 la cini, 

De la cina pin 9 la cintatori. 

De la cintatori pan 9 la varsat de zori, 

Si din varsat de zori 

Pana-n rasarit de soare, 

Din rasarit de soare, 

Pana lumea sa pomeneste. 

II paze?te §i-l strejuie$te. 

Da* Ionita si ramina 

Curat, luminatt 

Ca steaua-n ceri. 

Ca strugur'li-n vie, 

Ca Maica Stfimarie, 

Ca zina ce s-a facut, 

Ca Maica Domnului cind s-a n&scut. 



21 

De-ntorsura 

Nu-ntorc asta apa, 

Nici narocu 1-al bolnav, 

Nici adusu lui, 

Nici cuprinsul lui. 

Si-ntorc napratiturili, 

Nacajiturili, 

Aruncaturili, 

Trimesaturili, 

Facaturili, 

Uraciunili 

Ci-or fi nacajit, 

Ci-or fi na prat it 

Pe capu lui Traila. 

Pe sanga lui, 

Pe viata lui. 

De-or fi trimeasa 



be la strina, 

De la vecina, 

De la cumnata, 

De la surata. 

De la tata, 

De la muma-sa, 

Ce-or fi napratit, 

S-or fi nacajit, 

Pe capu lui Traila 

L-or fi trimes. 

Neln$irate, 

Nesalcate, 

Neusturoiate, 

Nepiparate, 

Nesarate, 

Net&mfiate, 

Eu le trimet sarate 

Si-npiparate, 

Si usturoiate, 

$i tamiiate, 

$i-ntaritate. 

Cu o mina eu le-ntorc, 

Cu doua eu le destorc ; 

Cu doua le trimet* 

Cu doua le-ntorc ; 

Cu trei le trimet, 

Cu trei le-ntorc : 

Cu patru le trimet, 

Cu patru le-ntorc ; 

Cu cinci le trimet, 

Cu cinci le-ntorc ; 

Cu §ase le trimet, 

Cu $ase eu le-ntorc ; 

Cu $apte eu le trimet, 

Cu $apte eu le-ntorc : 

Cu opt eu le trimet, 

Cu opt eu le intorc ; 

Cu nouazeci ?i noua eu le-ntors&i, 

Le popravii 

De pe capu 1-al bolnav le zgurnii 

In car le pusai, 

In u§a Domnului le trimesai ; 

Din u$e in casa, 



45 



Din casa pe masa, 

De pe masa in strachina, 

Din strachina-n lingura ; 

Din lingura le lua 

$i le mine a Traila, 

Sa uideasca 

Curat, luminal, 

Ca steaua-n ceri, 

Ca roua-n cimpie, 

Ca strugur'li-n vie, 

Ca Maica Stamarie. 



22 

D e tap a 

Japa alba, 

Japa neagra, 

Vi^inie, turunjie, 

Vinata para, 

Japa verde ; 

Nu-ntapa, 

\u cutita, 

Nu sageta, 

Nu detuna. 

lesi tapa la tapa. 

Cu tapa te-ntap f 

De radacina te sac. 

Japa lapilor, 

Sora eiumilor, 

Nu-ntapa, 

Nu cutita, 

Nu sageta, 

Nu fulgera, 

Ca cu tapa te-ntap. 

De radacina te sac. 

Japa din culcare, 

Japa din sculare, 

Japa din mincare. 

Japa din ie§it de sua re, 

Japa de la prinz, 

Japa din amiaz, 



Japa din chindie, 

Japa de la vremea cinii, 

Japa de la cintatori, 

Japa de la varsat de zori. 

Japa boiasca, 

Japa oiasca, 

Japa porceasca, 

Japa cineasca, 

Japa gaineasca, 

Japa capreasca, 

Japa serpeasca, 

Japa gustereasca, 

Japa sirbeasca, 

Japa turceasca, 

Japa ungureasca, 

Japa talieneasca, 

Japa bulgareasca, 

Japa rumaneasca, 

Japa ruseasca, 

Nouazeci si noua de feluri de tape, 

lesiti de la Ionita din cap ! 

Din cap, 

De su' cap, 

Din cap, 

Din spate. 
Din oasale toate, 
Din cap, 

Din picioare, 
Din toate o^tioarele goale ; 
Pe Ionita s-o uriti, 
S-o parasiti, 

Treaba cu ea sa nu aveti. 
Japa tapilor, 
Sora eiumilor, 
Nu-ntapa, 
Nu cutita, 
Nu sageta, 
Nu spulbera, 
Japa de la sfintit, 
Asa ti-am amintit. 
Asa sa te duci, 
Caili s-apuci, 
Si la Ionita sa vie 



46 



Oameni albi $i buni, 

Oi blinde ca Horile, 

Moi ca bumbacu, 

La lonifa sa-i aduca leacu. 

Leacu sa-i dea, 

Boala sa-i ia. 

Intapaturile, 

Toate durerile 

Sa duca-n coadili marilor, 

Unde glas nu graiesle, 

Fata mare cosita nu-mplete$te, 

Coco? nu coco?este, 

Sacure nu bocaneste. 

Acolo s-a-ntapat, 

S-a-nfiorat, 

Acolo s-a-necat. 

Bolnava lonita, 

Minca-i-a$ gurita, 

Sa ramina curata, 

Luminata, 

Ca steaua-n ccri, 

Ca roua-n cimpie, 

Ca strugur'li-n vie, 

Ca Maica Stamarie, 

Leacu de la mine sfl-i fie ! 



23 

D e razapit 

A plecat un om mare, 

Cu o sacure mare, 

La un paltin mare, 

Sa scoata o archie mare, 

Sa faca o biserica mare, 

Cu noua usi, 

Cu noua site, 

Cu noua praguri, 

Cu noua pragulete, 

Cu noua fere§ti, 

Cu noua fere?tioare, 

Cu noua a I tare, 



Cu noua altara$e, 

In care-mi $edea 

Sinta Maica Precesta. 

Da' de lucru ce Iucra ? 

Scria carte mica, 

Carte mare, 

La sttntu Iristos, 

Ca e mai milos. 

Pleca Sinta Maica Marie 

Cu Sinta Maica Precesta. 

Plecara-n genunchi, 

Pe munti ascutiti, 

Pe simcele, 

Pe simcelate, 

Pe sacuri imbarborate, 

Pe acoane impungatoare. 

Cind coatele ridica, 

Singele pri$nea, 

Grinili-nverzea ; 

Cind genunchii ridica, 

Singele pri$nea, 

Codru inverzea. 

Intilnira pe Sinta Miercure-n drum. 

— Buna ziua, Sinta Miercure ! 

— Multam dumitale ! 

— Nu 1-oi fi vazut pe fiuletu meu, 
Botezatoriul tau ? 

— $i de 1-am vazut, 
Nu I-am cunoscut ! 

— Amunca-i a vedea, 
Da' lesne-a cuno$tea ! 
Ca e calu lui 

Negru murgulet. 

Cu pinteni de zmeulet, 

Si cu falca de zmaoaica, 

Chingulita-i de serpoaica, 

In gura incle$tate, 

In cozi innodate ; 

Friuletul lui, 

Cu aur aurit, 

Murgulet chitit ; 

Pu$culita lui, 

Tunulet de vara, 



47 



Sabioara lui, 

Fulgere de sara. 

§i Miercurea-mi pleca 

Da' Sinta Maria uidea. 

$i iar pleca Sinta Maica Marie, 

Cu Sinta Maica Precesta. 

Inainta $i-ngenunchia, 

Pe munti ascutiti, 

Pe sacuri imbarborate, 

Pe simcele insimcclatc, 

Pe acoane-mpungatoare. 

Cind coatili ridica, 

Singele pri^nea, 

Grinele-nverzca ; 

Cind genunchii ridica, 

Singele pri^nea, 

Codrii inverzea. 

Sa-ntilnira cu Sinta Vinerca 

Si-n cale-i ztsera : 

— Buna ziua, Sinta Vincri ! 

— Multam, Sinta Marie, 
Cu Sinta Maica Precesta ! 

— Da' nu l-oi fi vazut pc fiuletu meu, 
Botezatoriu tau ? 

— Si de 1-oi fi vazut, 
Nu 1-am cunoscut ! 

— Amunca-i a vedea, 
Da lesne-a cunostea : 
Ca e calu! lui, 
Negru murgulet, 

Cu pinteni de zmeulet, 
$i cu falca de zmeoaica, 
Chingulita-i de serpoaica, 
In gura-ncle§tate, 
In cozi innodate ; 
Friuletul lui, 
Cu aur aurit, 
Murgulet chitit ; 
Pu$culita lui, 
TunuleJ de vara, 
Sabioara lui, 
Fulgere de sara. 

— Eu nu 1-am vazut, 



Nu 1-am cunoscut ! 

...Iar pleca Sinta Maica Marie 

Cu Sinta Maica Precesta. 

$i-ngenunchi, 

Pe munti ascutiti, 

Pe sacuri imbarborate, 

Pe simcele insimcelate, 

Pe acoane-mpungatoare, 

Cind coatili ridica, 

Singele pri$nea, 

Grinele-nverzea : 

Cind genunchii ridica, 

Singele pri^nea, 

Codrii inverzea, 

Iar pe cale pleca. 

Intilnira pe Sinta Dumineca. 

Buna ziua, Sinta Dumineca! 

Nu 1-ai vazut pe f iuletu meu, 
Botezatoriul tau ? 

— $i de 1-oi fi vazut, 
Nu 1-am cunoscut ! 

— Amunca-i a vedea, 
Da lesne-a cunostea : 
Ca e calul lui, 
Negru murgulet, 

Cu pinteni de zmeulet, 
Si cu falca de zmeoaica, 
Chingulita-i de serpoaica, 
In gura-ncle$tate, 
In cozi innodate ; 
Friuletul lui, 
Cu aur aurit, 
Murgulet chitit ; 
Pu$culita lui, 
Tunulet de vara ; 
Sabioara lui, 
Fulgere de sara. 

— Eu nu 1-am vazut, 
Nu 1-am cunoscut. 
...Iar pleca Sinta Marie 
Cu Sinta Maica Precesta. 
Si-ngenunchi, 

Pe munti ascutiti, 



48 



Pe sacuri imbarborate, 

Pe simcele insimcelate, 

Pe acoane-mpungatoare. 

Cind coatili ridica, 

Singele pri$nea, 

Grinele-nverzea ; 

Cind genunchii ridica, 

Singele pri$nea, 

Codrii inverzea. 

Dumineca zicea : 

— Duce{i-va la lacul lui Jordan 

De spalati fa|a f 

De spalafi bra{a ; 

Spalati umerii obrajllor 

$i singele genunchilor. 

Sa va uitati in soare, 

Vede^i o mogindeaja mare ; 

Nu e mogindeata, 

Numa e Sintu Gheorghe. 

Intrcbati pe el, 

Ca zboara pe cer ; 

Poate-o fi vazut, 

L-o fi cunoscut. 

Da v Sinta Maica Maria, 

Cu Sinta Maica Prccesta 

lar au plecat in coate si-n genunclii 

Pe munti ascutiti, 

Pe sacuri imbarborate, 

Pe simcele insimcelate, 

Pe acoane-mpungatoare. 

Cind coatili ridica, 

Singele pri?nea, 

Grinili-nverzea ; 

Cind genuncb:! ridica, 

Singele pri$nea, 

Codrii inverzea. 

Intilnira o broschita-r drum. 

— Buna ziua, broschita ! 

— Multam dumitale, 
Sinta Maica Marie, 

Cu Sinta Maica Precesta ! 

Da 9 Sinta Maica Precesta a zis: 

— Da* nu 1-oi fi vazut 



Pe fiuletu meu, 
Botezatoriu tau ? 

— De 1-oi fi vazut, 
Nu 1-am cunoscut ! 

— Amunca-i a vedea, 
Da 9 Iesne-a cuno$tea : 
Ca e calul lui, 
Negru murgulef, 

Cu pinteni de zmeule{, 
$i cu falca de zmeoaica, 
Chingulita-i de $erpoaica, 
In gura incle?tate, 
In cozi innodate; 
Friuleful lui, 
Cu aur aurit, 
Murgulet chitit ; 
Pu$culita lui, 
Tunulet de vara, 
Sabioara lui, 
Fulgere de sara. 

— Eu nu l-am vazut, 
Nu 1-am cunoscut. 

S-a-ntors la pui?orii ei ?i-a zis: 

— Aide, §oarecii maichif, 

Ai puietai, ai sa trecem drumu. 

Ca trecu roata carului, 

I mi calca un brotacel, 

$i nu ma vait dupa el. 

Da' voi plingeti cu lacrami pe obraji, 

Si-aveti mare nacaz. 

Da' cracaneit mei, 

Brotaceii mei, 

Asa cracanati, 

Si la oichi umflati, 

A^a bobo$ati, 

Sint copiii mei, 

Nu pling dupa el ! 

— Iaca ris cu plins, 

Fire-ai tu de ris, 

Ca te-oi blastama, 

Nu te-oi imputa 

Chiar de vei murea ! 

...$i iara-mi plecara, 



49 



Pe drum far* de cara, 

La lacul Jordan, 

Mersera un an. 

Fata $i-o spalara, 

Da* bra^ale iara, 

Pe umeri de obraji, 

Ro$ii ca ni$te fragi, 

Sa uitara-n soare, 

Vazura o mogindeata mare. 

Nu e mogindeata, 

Ci e Sintu Gheorghe. 

— Buna ziua, Sinte Gheorghe ! 

— Multam dumitale, 
Sinta Maica Marie 

$i Sinta Maica Precesta ! 

— Nu I-oi fi vazut pe fiule{u meu, 
Botezatoriu tau ? 

— $i de I-am vazut, 
Nu 1-am cunoscut ! 

— Amunca-i a vedea, 
Lesne-a cuno$tea : 

Ca e calul lui, 

Negru murgulet, 

Cu pinteni de zmeulet, 

$i cu falca de zmeoaica, 

Chingulita-i de $erpoaica, 

In gura-ncle$tate, 

In cozi innodate ; 

Friuletul lui, 

Cu aur aurit, 

Murgulet chitit ; 

Pu§culita lui, 

Tunulet de vara ; 

Sabioara lui, 

Fulgere de sara. 

— Eu nu I-am vazut, 
Nu I-am cunoscut. 
..•$1 tar au plecat 

Pe drum parasit, 
Pe fiu au gasit. 
Sa fie prostit, 
De la mine 



Si de la tine, 
Cu suflet u$urat, 
De Domnu iertat. 



24 

D e moroi 

Am luat o capistere 

Ca fagur'li de miere. 

Ce ciocanesc, ce bocanesc ? 

Nu ciocanesc, nu bocanesc, 

Inima lui Marioara plamadesc. 

Am luat o capistere, 

Ca faguri'li de miere, 

Ca mierea-n stupina, 

Ca mara-n mar, 

Ca calu-n erghelie, 

Ca matasea ro$ie, 

Ca busuiocu-n varzarie, 

$i leac ii dau 

Un fir ro§u 

Si o para, 

Leacu de-aci-ti era. 



25 

De-ntors cutitu 

Cine striga-n gura podutui ? 
Tirfa care-a pus cutitu 
Sa-1 omoare pe Ion. 
Dar ea I-a pus c-o mlna, 
Eu il intorc cu doua ; 
Ea 1-a pus cu doua, 
Eu il intorc cu trei ; 
Ea I-a pus cu trei, 
Eu il intorc cu patru ; 
Ea 1-a pus cu patru, 
Eu il intorc cu cinci ; 
Ea 1-a pus cu jase, 



50 



% 
&».; 



Eu il intorc cu $apte ; 

Ea 1-a pus cu opt, 

Eu H intorc cu noua, 

$i cu miinile amindoua. 

Sic frincolac, 

$M arunc in cap de olac 9 

II trimet in caput cui 1-a minat 

Dupa el sa se duca, 

De vie-n gura sa-i intre, 

Din^i sa-i ncgreasca, 

Oichii sa-i inpainjeneasca, 

Cu moartea apropiasca, 

lar floarea sa ramina 

Curata, luminata, 

Ca strugur*li-n vie, 

Ca maica Stamarie. 



28 

De gilci 

Gilcilor, 

motofelcilor ?i umflatelor, 
Apucarali potccile 
Ca sa nu paziti gi^tele, 
Si puserati sa le pazeasca 
Un orb, un surd $i-un mut. 
Si venira lupii, 
Orbu ii vazu, 
Surdu i-auzi, 
Mutu mi-i striga, 
Lupii nu le mincara, 
Si le morfecara, 
De virf s-aplecara, 
Din radacini se uscara, 
De la gitu lui loni^a scapara. 
S-a ramas curat, luminat, 
Ca argintu strecurat. 



27 

D e-n t i 1 n i t e 

(Se desctnft ctnd d& boala peste om pc 
drum, pe n*a$tepUte.) 

Amin, amin, Sinta MaicS Marie, 

Leac sa-i fie lui Traila, 

Din limba mea, din gura mea ; 

Descintecu de la mine, 

Da 9 leacu de la tine. 

Pleaca Traila pe cale, pe carare, 

Pe-al eel drum mai mare ! 

Cind pe drum, pe carare, 

Intilni un bou roju-n drum ; 

Boul ceru loc $i conac, 

Da' Traila nu i-a dat. 

De coarne-1 cura, 

Sus, mai sus il ridica, 

De pamint il trinti. 

Oascle-i farama, 

Singele-i varsa, 

Creierii-i turbura. 

Sta Traila-n drum $i se plingea ; 

Sinta Maica Maria auzea, 

Se dubara pe scara de argint, 

Sedea pe scaun de aur : 

— De ce te plingi tu, Traila ? 

— Pling ca stau plecat pe cale, pe 

carare, 

Pe eel drum mai mare. 
Cind pe cale, pe carare, 
Pe eel drum mai mare, 
Intilnii boul ro§u-n drum. 
In coarne ma lua, 
Sus t mai sus ma ridica, 
De pamint ma trinti ; 
Singele-mi varsa* 
Creierii-mi turbura. 

— la taci, tu, nu te plingea, 
Ca ti-oi aducea pe Vana, 

Pe Vana vrajitoarea ?i lecuitoarea, 
Iti va descinta, $i-ti va trecea. 



51 



Vei uidi curat, luminat, 
Ca de Sinta Maria lasat. 
Ca stcaua pe cer, 
Tare ca de o{e! ; 
Ca roua pe pamint, 
Ca argintu curat, 
Ca strugur'le-n vie, 
Ca Maica Stamarie ! 



28 

D e - n t i I n i t e 

A plecat lancu 
Pe cale, pe carare, 
S-a-ntilnit cu vintur'le-n cale ; 
Cu vint vinat, 
Cu vint negru, 
Cu vint rosu, 

Cu vint de nouazeci $i noua de 

feluri ; 
Cu vinturi cu daturi, 
Cu paturi, 
Cu ale, cu boale ; 
Cu vinturi, 
Cu intilnituri, 
Cu deochitori, 
In cale-ntilni, 
De pamint il trinti. 
iancu s-a vaitat, 
S-a chirait. 
Maica Prccesta a auzit : 

— Ce te vaiti, lancule, 
Ce te chirai ? 

— Ma vait, ma chirai, 

C-am plecat pe cale, pe carare, 
M-am intilnit cu vintur 9 le-n cale ; 
In cale m-au intilnit, 
De pamint m-au trintit, 
Singele mi-a tulburat, 
Inima mi-a mincat 

— Nu te vaita, lancule, 



Nu te chirai, 

Numai du-te la Catarina descinta- 

toarea. 
Ea cu limba va descinta, 
Cu busuiocul va scotea 
Toate vinturi, 
Toate cuvinturi, 
Toate alele, 
Toate boalele, 
Toate facaturi, 
Toate nagazaturi, 
Toate napracituri ; 
Toate ale, 
Toate boale, 
Toate moroanie, 
Toate strigoanie. 
Iancu ramasa curat, luminat 
Ca argintu strecurat. 



29 

De dureri de cap 

Pasarica dalba, codalba, 
Cu coada-n ceri, 
Sburata,-n piatra picata. 
Cum a crapat piatra, 
Asa sa crape durerile din cap, 
Din creierii tai. 

De te-o fi deochiat de fire 

barbateasca, 
Foalele sa-i crape ; 
Daca o fi deochiat de fata, 
Cosita sa-i pice, 
Sa mire lumea $i tara 
De ala care s-a mirat, 
Si Traila sa ramina 
Curat, 

luminat, 
Ca roua pe cimp picata pina-n zori. 
Descintecul de la mine, 
§i de la Sinta M£rie leacul. 



S2 



30 

De deoc hi 

Amin, amin, Sinta Marie, 
Sa-i fie leac lui Trails din limba 

mea ; 
Din gura, din descintecu de la mine, 
lar leacu si-i fie de la tine. 
Care l-a deochiat pe Traila, a crapat, 
Care 1-a rivnit, a plesnit. 
Daca e azi deochiat de fata mare, 
Sa-i pice cosita de boala mare : 
Eu s-o presar ctt sare, 
Sa rida lumea ?i fara de ea. 
De I-o fi deochiat muiere, 
Sa-i crapa tifele, 

Sa-i cure laptele, 

Eu s-o presar cu sare. 

Daca l-o fi deochiat om, 

Sa-i crape be$ica, 

Sa-i cure ca apa, 

Eu sa presar cu sare, 

Sa rida lumea $i tara de el. 

Traila sa ramina curat, luminat, 

Ca de Sinta Maria lasat. 

Ca steaua pe cer, 

Ca roua pe pamint, 

Ca argintu-al curat, 

Leac de la mine sa-i fie ! 



31 

De ri m ne 

1) Se spune de trei ori pe „Iopari" (lopatl) 

— Ce ciocane$ti ? 
Ce bocane$ti ? 

— Nu ciocanesc, 
Nu bocanesc, 

Si inima la alt bolnav plamadesc. 
Cum sa plamadefte 



Inima de urzicfi, 

Inima de mar, 

Inima de varzS, 

Piinea-n cSpistere, 

Faguru de miere, 

Cum sa plamade$te, 

Cum sa gramade$te, 

A?a sa plfimadeascfi 

Inima lui Triila ; 

Sa ramina curat, luminat, 

Ca argintu strecurat. 

2) In par (se spune de trei ori) 

Pasarica alba, 
Cu coada alba, 
In cer zbura, 
Pe piatra pica, 
Pica ?i crapa ; 
Crapa i-ar ochii 
La noua moron i 
Cu noua moroni, 
La noua moroaice 
Cu noua strigoi, 
La noua strigoaice 
Cu noua rimnitori, 

La noua rimnitoare 

Cu noua deochetori, 

La noua deochetoare, 

Care-o fi rimnit 

La Traila. 

De va fi rimnit din om, 

Crape-i boajtele, 

Curc-i tuturoaiele ; 

De va fi rimnit din muiere, 

Crape-i titale, 

Cura-i laptele ; 

De va fi rimnit din fata mare, 

Crape-i titale, 

Cada-i cosltele, 

Fie de miratu lumii ; 

Mira-se lumea §i tara 






53 



Cum s-a mirat ea de Traila, 

Da* el sfi ramina curat, luminat. 

lesta-o fata vinata, 

Cu cosita vinata, 

S-a dus la apa vinata, 

Pe$te vinat prindea, 

In oala vinata-1 punea, 

La foe vinat fierbea. 

In strachina vinata turna, 

Pe masa vinata punea, 

Linguri vinete ducea, 

Malai vinat punea. 

Oamenl vine^i chema, 

Care minca,-n mare sarca, 

Care gusta, pe loc murea. 

Crfipa-i-ar ochii 

L-ai noua moron i. 

La noua moroaice, 

Cu noua strigoaice, 

Cu noua rimnitori, 

Cu noua strigoni, 

La noua strigoane. 

De va fi rimnit, 

Al bolnav din om, 

Crape-i boastele, 

Cura-i tuturoaiele, 

Mira-se lumea si tara de el, 

Cum s-a mirat el de Traila. 

De va fi rimnit de muiere, 

Crape-i titele, 

Cure-i laptele ; 

Sa se mire lumea si tara de ea, 

Cum s-a mirat ca de bolnav. 

De va fi rimnit din fata mare, 

Crape-i titele, 

Cada-i cositele, 

Sa ramina chealj, 

Sa se mire lumea si tara, 

Cum s-a mirat ea de Traila. 

Da* Traila sa ramina curat, luminat, 

Ca argintu al strecurat. 



32 

Sudina din ete 

Sudina din ele, 

fmpung pe ele, 

In capul lui Traila. 

Cu limba le-am descintat, 

Cu mina le-am luvat, 

In munti carunti {t le-am trimes, 

Uncle coco$ nu ctnta, 

Fata cu cosita nu iubeste, 

Cal nu rincheaza. 

Sudina din ele, 

Cu acul le-mpunsei, 

Cu cutitul le taiai, 

Limba le-am descintat. 

Ramii curat, luminat, 

Ca de la Maica Precesta lasat. 



33 

De rastu din ele 

Nu tai pragu, 
\u tai rastu 
Din burta lui Traila. 
Nu tai radacina lemnului, 
Tai rastu 

Din burta lui Traila. 
Scar'le rasari, 
Rastul a pierit, 
Cu sac urea 1-am taiat. 
Cum sa taie lemnele pe butuc ori 

pe prag, 
Asa sa se taie rastu 
Din burta lui Traila. 
lara il taiai, 
Soar'le a rasarit, 
Cit unghia-uidtt : 
De ramase curat, luminat, 
Ca strugur'le-n vie, 
Ca Maica Stamarie, 



♦M 



j J 



34 

De Mu ma-Pidurli 

Muma mumilor, 

Muma-padurilor, 

Eu te strig, 

Tu sa-mi raspunzi ; 

Eu it! dau, 

Tu sa-mi dai ; 

Eu iti dau plinsul copilului, 

Plinsul lui Florica, 

Tu sa-mi dai odina ta, 

Ca sa doarma Florica, 

Sa doarma fara de frica ! 

Sa doarma ca lemnul, 

Sa taca ca uimul ; 

Cum dorm pasarclele in lemn, 

A$a sa doarma inima in el. 

Sa nu mai plinga, 

Sa nu sa fringa, 

Sa ramina curat, luminat, 

Ca argintu strecurat, 

Ca roada din cimp, 

Ca muma-sa care 1-a facut. 



35 

De Muma-Padurii 

Crusea mare, 

Cru$ea mica, 

Crusea-n casa, 

Crujea-n masa, 

Cru$ea-n corn ! 

Nu e casa, 

Si e cetate, 

Cu u$He-nferegate. 

Da-n casa ?ine §ede? 

Sede Ion cu Sintiion. 

De pazit ce pazea ? 

Pazea pe Traila si-1 strajuia, 



Cu vinele-ncrustate, 

Cu sabiile ciuntate. 

Pazea $i-l strajuia 

De toate fricile, 

De toate nalucile ; 

De zmeu cu zmeoanea, 

De moroniu cu moroanea, 

De strigoniu cu strigoanea. 

11 pSzea, il str5juia, 

Pina-n zavrinit de soare ; 

Din zavrinit de soare, 

Pina la ?ina mica ; 

De la $ina mica, 

Pina la ?ina mare, 

De la ?ina mare, 

Pina la mijloc de noaptc, 

De la mijloc de noapte, 

Pina la coco$i, 

De la coco$i pina-n zori, 

Din zori pina-n rasarit de soare f 

Din rasarit pina-mi urea pe ceri. 

II paza 

$i-I strajuia 

De toate fricile, 

De toate nalucile, 

De toate napratiturile : 

De zmeu cu zmeoanea, 

De muma-padurii, 

Cu paduroanea, 

De dracu cu dracoanea, 

Moroniu cu moroanea, 

II pazea, 

il strajuia, 

$i Traila sa ramina curat, luminat 

A plecat Traila pe cale, pe carare, 

Pina la Sinta MaicS Maria ajungea. 

Pe scara de aur se suia : 

— Buna ziua, Sinta Maica Mfirle ! 

Am venit sa ma rog de tine, 

Ca de o maica batrina, 

Sa-mi scoti toate fricile, 

Toate nalucile : 



55 



Zmdu cu zmaoanea, 

Muma-padurli cu paduroanea, 

Dracu cu dracoanea, 

Zmeu cu zmeoanea ; 

Muma-padurii cu paduroanea, 

Dracu cu dracoanea, 

Moron iu cu moroanea, 

Sa mi-i scoti din cap, 

De su\ cap, 

Din sprincene, 

De su* sprincene, 

Din gene, 

De su* gene, 

Din barba, 

De su* barba, 

Din piept, 

De su* piept, 

Din burta, 

De su' burta, 

Din genunctii, 

De su 9 genunclii, 

Din pulpi, 

De su f pulpi, 

Din talpi, 

De su* talpi. 

Sa-mi stati 

$i sa traiti 

In coadele marilor. 

In urmile ciutelor, 

Unde pacuraru nu cl scte^ic, 

Unde fata mare 

Cosita nu-mpleteste. 

Acolo le asteapta 

Trei fete de-mparati, 

Cu masa-ncinsa, 

Cu pare pline, 

Acolo sa bet?, 

Acolo sa mtncati, 

Traila sa ramina 

Curat, luminat, 

Ca argintu strccurat 



30 
De-ntorsatura 

A plecat Iovan, 

Pe cale, pe carare, 

S-a-ntilnit cu facaturlle-n cale. 

Cu facaturi, cu trimisaturi, 

Cu nagazaturi, cu napracitur! ; 

De n-o fi din facaturi, trimisaturi, 

De va fi din Dumnezeu, 

Mila sa-i aduca, 

Leacul sa-i aduca. 

De va fi din $oimane, 

Leacul sa-i aduca mila, 

Sa-i intoarca. 

De va fi din sateana, 

Din comsie. 

Ea le-a dat c-o mina, 

Eu le-ntorc cu doua ; 

Ea le-a dat cu doua, 

Eu le-ntorc cu trei ; 

Ea le-a dat cu trei, 

Eu le-ntorc cu patru; 

Ea le-a dat cu patru, 

Eu le-ntorc cu cinci ; 

Ea le-a dat cu cinci, 

Eu le-ntorc cu sase ; 

Ea le-a dat cu $ase, 

Eu le-ntorc cu $apte ; 

Ea le-a dat cu saptc, 

Eu le-ntorc cu opt ; 

Ea le-a dat cu opt, 

Eu le-ntorc cu noua ; 

Ea le-a dat cu noua. 

Eu le-ntorc cu zece : 

Ea le-a dat nesarate. 

Mepiparate, neusturoiate ; 

Netamiiate, neinzodiate, 

Nemasurate, neinnodate. 

Eu scot de la Iovan. 

Din mini, din picioare, 



56 



II 



Din patruzeci ?i patru oscioare, 

Din zgirciu nasului, 

Din fata obrazului, 

Din inima, din ficati, 

Ii scot ?i trimet 

Toate facaturi, 

Toate nagazaturi, 

Toate trimesSturi. 

Ii scot ?i trimet 

Cu sare sarate, 

Cu piparca piparate, 

Cu usturoi usturoiate. 

Cu tamiie tarn Hate, 

Cu marmura marm urate, 

Cu sirma-nfa?urate. 

Scot $i trimet 

In capu cui a facut, 

In inima, in ficat, 

Leac sa-i fie, 

Sinta Maica Marie ! 

lovan sa ramina 

Curat, luminat, 

Ca argintu strecurat 



37 

De deoc hi 

Fugi, vint turbat, 

De l-al deochiat, 

Fugi din cap, 

Vintule turbat, 

Ciine de-al spurcat ! 

Fugi de la Hie 

La eel ce I-a deochiat. 

Cine 1-a rimnit, 

\la-a ?i plesnit. 

Vaca neagra 

Isi linge vitelu, 

Da* oaia-si linge mielu. 

Capra-si linge iedu. 



Da 9 $uta puiu ei, 

Eu imi ling puiu meu. 

(Se linge fruntea bolnavului $t se /Ice :) 

De-or fi deochiat 

De vrunu spurcat, 

Sa-i crape bejica, 

Sa-i cure apili ; 

Da 9 de-o fi de-o fata mare. 

Sa-i pice paru 

In ziua de post, 

Sa rida lumea $i t ara * 

Da 9 de-a fi din muiere, 

Sa-i crape titele, 

Sa-i moara copilu de foame, 

Sa rida lumea $i tara de ea. 

Sa se rida $i sa se dezmferde. 

Da' nu de-al bolnav, 

Ca e mic, ca e mare. 

Ca e slab, ca e gras, 

Ca e negru, ca e alb, 

Ca e urit, ca e frumos. 

Da 9 sa se mire 

De al ciine ro?u, 

Ce merge pe drum, 

In coada razimind. 

Si de-al mo?, 

Ce ?ede dupa casa, 

$i-n mina sapa lata 

L-al mijloc de sat, 

Ciinii nu se bat, 

Noua ciini cu noua lupi. 

Pe singe de om. 

De aia sa rida lumea, 

Sa se dezmferde, 

Da* nu de Remus ! 

Sa ramina copilu 

Curat, luminat, 

Ca steaua-n ceri, 

Ca roua pe flori, 

Ca Maica Stamarie, 

Leacu de la min 9 sS-i fie I 



ii 

! 

ii 



57 



38 

D e dcochi 

Care 1-a deochiat 

Pe Traila, a crapat. 

Care 1-a vazut. 

A plesnit ! 

Dc-o fi deochiat 

De-o fata mare, 

Pice-i cosita 

De boala mare, 

Eu s-o prasar cu sare 

Sa rida lumea >i tara de ea. 

De l-o fi deochiat muiere, 

Sa-i crape titcle, 

Sa-i cure lapcile, 

Eu sa presar cu sare, 

Sa due a la vale. 

De l-o fi deochiat om, 

Sa-i crape ouale, 

Sa cure apele, 

Eu sa presar cu sare, 

Sa rida lumea 51 tara de el. 

Traila sa ramina 

Curat, luminat, 

Ca steaua-n ceri, 

Ca roua pe cinipie, 

Ca Ma tea Sta marie. 

Leacul de la mine sa-i fie ! 



39 

De micrea mare 
sau milostivnici 

A plecat Stana 

Pe cale, pe carare, 

Pe drumu-al mare, 

A-ntilnit milostivnicili-n eale. 

Ele au gaztt, 

Ele-au spurcat 



$i s-au miniat, 
Leacu lui Stana l-au luvat, 
Piste patru maluri de pamint l-au 

trecut. 
Eu alerg pin toate ierbu^oarele. 
Pin toate frunzi^oarele, 
Pin toate oga$elele. 
Leacu lui Stana sa-1 a due, 
In paru cu miere sa-1 apuc. 
lar Stana rcminea 
Curata ca o stea, 
Cum maica-sa o a lasat, 
Ca argintu strccurat. 

(Se desctntl de 44 ori.) 



40 

Descintec dc gasit 
vitele furate 

Timocule, Timocule, 

Vin c-un bit de-alun, 

Si cu un cal bun. 

Vin cu sacui din Una de capra, 

De noua unghii de mare. 

In sacui cu noua boa be de orz. 

Cu noua boabe de griu. 

Cu noua fringhii de matase, 

Cit vita de groase. 

Vin $i cu o para de argint, 

Din locu ce-am gindit. 

Calu I-am infruat 

Si I-am in§euat, 

Cu friu de argint, 

Cum nici n-ati gindit 

Bitul de alun, 

Sa-mi Til un cal bun. 

Apa, te plesnesc. 

Cu bitu te lovesc, 

Cite picaturi vor sare, 

Dracii-n lumea mare. 

Sa porniti, 

Lumea s-o ocoliti, 



58 



Boii lui Traila sa-i gasi*!. 

De-o fi ho^il la moari, 

Acolo sa fie ale oara ; 

Da de-o fi l*otii la cri$m3 bind, 

Sa-i gaseasc3 pe astal dormind. 

Tartorilor, eu va dau bit de alun, 

Da 9 va dau $i un cat bun, 

Imbracat cu aur §i argint, 

Ce nu este pe pamint. 

Va dau noua co$uri de orz, 

Sa hrani{i bine calul. 

Va dau noua cuptoare cu piine, 

lar de cina va dau $i-un coco?, 

Da 9 de amiaza 

Va dau un minz, 

Da* de prinz 

Un berbec. 

Repede sa alergati, 

Fuga sa-i cautati, 

Pe hoti sa-i gasiti, 
Aci sa-i aduceli. 

La Traila acasa, 

Ca bou-al baltat, 

De hoti e furat. 

Hotii sa-i indemni, 

La mine sa-i chemi 

Ca de buna voie, 

Mi-or veni de voie. 

Drept la paguba?, 

Le-oi face magii, 

De-o fi vai de ei* 

Ca gendari i-or prinde, 

In turma-i inchide : 

$i-or merge-n robie, 

Viata pe vecie. 

Daca hotu doarme in padure. 

Gasiti a lor urine. 

AducetM cu boi cu tot, 

Pina la apa la Timoc, 

Aid unde am descintat, 

Si cu magii am dat ; 

Boii-aici sa fie 9 

Cu hotii sa vie! 



41 
Bocet 

Scoala, Mijo, scoalfi, 

Ba$ la mtiica ta 

$i la tatSl tfiu, 

De nu-{i pare rau, 

Mifo, de ei sa te despartasti ?. 

Scoala, Mi{o, scoala 

Sa vorbe?M cu noi, 

Cu varulcele tele ! 

Sa vorbe?ti, Mi{o, cu ele, 

Scoal-te, Mito, scoal-te. 

$i hai prin obor, 

De nu t-a ma! dor ; 

Si pin gradina, 

Ca ti-o fi mai mila ! 

Scoala, Mito, scoala, 

$i la familie, 

Soar'le pe chindie, 

Scoal-te, Mito, scoal-te, 

Da f cum pofi tu sa rabzi 

Culcata sa stai, 

Noi sa te strigam, 

Tu sa nu vorbe?ti? 

Nici sa ne privejti, 

Nimic nu graie?ti ! 

Cum poti, Mito, sa rabzi, 

Cu ochii sa nu prive$ti. 

Cu gura sa nu vorbe$tl? 

Scoal-te, Mifo, scoal-te. 

Scoal 9 ?i nu te da, 

Roaga-te, Mifo, roaga, 

De stapinii mai mari. 

Mi s-o-nmilui, 

Drumu sa-ti mai dea : 

Sa te mai intorci, 

Sa ne vezi pe toti. 

Rcaga-te, Mito, roaga, 

Si de mama ta, 

Si de matu$-ta, 

Sa se roage ?I ei 



59 






De stapinii-ai marl, 
Drumu sa-ti mai dea ! 
Da* cum poti, Mito, sa stai, 
Da n-auzi pe muma-ta, 
Pina te striga, fa ? 
Dadii ce nu te raspunzi, 
Cu ea de ce nu vorbe^ti, 
$i cu ochii s-o prive^ti ? 
Da* cum Mito, nu t-a jele 
De toate rudele tale, 
De tatal tau $i de maica-ta ? 
Scoal-te, Mito, scoal-te, 
Nu sta culcata pe spate, 
Hai cu noi sa vorbe?ti 
Si sa ne prive§ti. 



(La mormlnt se cinli :) 

Ce casa fricoasa, 
Zo, e fioroasa : 
Da e $i miloasa, 
Pe nima nu lasa. 



(Cind se lasa* In mormint se ctntt :) 

Scoal-te, Mito, scoal-te, 
Sa te-ntorci cu no!, 
Nu te desparti, 
Aici nu uidi ; 
C-ai sa putreze$ti f 
N-ai sa mai iube$ti... 



ClNTECE 

bAtrIne$ti 




I. FANTAST1CE 



42 



REANA COSINZEANA 



SOARELE $| LUNA 

Verde dc cicoare, 
Intr-al buaz de mare. 
Mie mi sa pare 
Ca soar'li rasare 
Cu raza de foe, 
Sa oprea in loc. 
La argeaua mica, 
Razboaili mi pica ; 
La argeaua mare, 
Razboaili-ndoaie. 
Pe Ileana o vedea, 
Razali-ntarea, 
Pe natra s-oprea, 
Asa imi graia : 

— Cosmzeana Leana, 
Lean a $i lleana f 
Jasa, numai tasa, 
Pinza de matasa, 
Lui Soare cama?S ; 
Fir $i ibri$ir, 

Lui Soare pe^chir ; 
Fir $i cu betea, 
Lui Soare giubea. 

— Soare fratioare, 
Zau, cit e$ti de mare, 
Dai lumii ocol, 

Nu-ti mai mor de dor t 
De-asa fratior. 
De ce sa rivne$ti, 
Pe sora-ti pofte$ti ? 
Soare luminos, 
Rau e?ti pacatos ! 
Dar daca dorefti 
Sa te cas f tore$ti 



§i sa-t' Hu mireasa, 
A inimii aleasa, 
Soare fratioare, 
S-alergi peste mare, 
Jar'H le-oi umbla 
$i le-oi covirjea, 
lar tu mi-oi cata, 
Indata mi-oi afla 
Protivnica {ie, 
Sa-mi semene mie, 
Sa-ti placa si tie. 
Zece ani te duci, 
Zece mi te-ntorci ; 
Pe ceri, pe pamint, 
Sa-ti tii legamtnt 
§-o iei in fati$, 
Fati$, curmezij, 
Ca ai sa gase$ti, 
Alta sa-ndragesti ! 
Soare de-auza, 
EI se minia, 
Raze intarea, 
Pe ceri se rotea, 
Pamint pirjolea, 
De sus tot privea, 
El ca sa-$i gaseasca, 
I se potriveasca, 
Sa-i fie mireasa, 
Mindra, luminoasa. 
Mi*o lua in cruci?, 
Da* §i-n curmezi$, 
Se-ntoarse fati$, 
Ba§ in curmezi?. 

Si-mi mearsa o mie, 

• 

Trecu de pustie ; 
Nimic nu gasea, 
Se-ntoarse-n argea. 
Pe Ileana o vedea, 
Razali-ntarea ; 
Din piept imi ofta, 
Pe sora p poftea. 
Din ochi o sorbea, 
Din gura-i vorbea : 



63 



— Ueana, Ueana, 

Mindra Cosinzeana, 

Cum de te-ndura$i 

Inima-mi seca^i, 

De te arata§i ! 

Jasa, numai tasa, 

Pinza de matasa, 

Lui Soare camaja ; 

Fir §i ibri$ir, 

Lui Soare pe$chir : 

Fir $i cu betea, 

Lui Soare giubea. 

Lumea-am covir$it, 

Pe-alta am povirnit ; 
N-am gasit ca tine 
Frumoasa so^ie. 
Ueana, ne luam, 
Vreau ne cununam ; 
Ca de-oi sta in loc, 
O sa ard de tot ! 
Lumea o sa piara, 
O sa arda-n para ; 
$i ne-o blestema, 
De nu ne-om vedea ! 
— Soare luminos, 
Zo, e$ti pacatos : 
Cum poii sa rivnesti, 
Pe sora-ti poftesti ? 
Dar daca doresti 
Ba§ te cas'torosti, 
Si sa-ti fiu mireasa, 
A inimii aleasa. 
Raze sa-ndoie$ti f 
Sa le navade^ti, 
$i tu sa porne?ti, 
Mie-mi isprave$ti, 
Un pod sa zide§ti, 
Cu raze-I cliitesti. 
$i-mi fa peste mare f 
Pod cu noua picioare ; 
Pe inima goala, 
Fa-mi un pod de ceara. 
Sa te-astimpert iara. 



Da* pe podu-al mare, 
Pin vie-n razoare, 
Pe razor de vii, 
(iutui cu lamii, 
Pruni cu zarzalii, 
Mai multe naramza, 
Ce sint cu miroasa 
Si plac la mireasa ! 
$i sa te grabe$ti, 
Tot sa isprave?ti, 
Cind zor'H sa varsi, 
Podu sa sclipeascS, 
Inima sa-mi ereasca 
Si sa te iubeasca ! 
Soare de-auza, 
Vesel el pleca. 
Pe raza de foe 
Se opri in loc t 
O data striga, 
Idolii venea, 
Podu i-1 facea. 
Cu noua razoare, 
Facu vie mare, 
Pe razor de vii, 
Gutui $i lamii, 
Poame timpurii, 
Pe la Sta Marii, 
Si multe naramza 
Ce sint cu miroasa 
Si plac la mireasa. 
Da'-n gura de-argea, 
Cine-mi rasarea ? 
Pe natra se lasa 
Raza luminoasa, 
Soarele falos, 
Ce e pacatos. 
Raze stralucea, 
Da ? tare-mi ofta, 
Pamint se misca, 
Apoi imi vorbea, 
Asa ii graia: 
— Tot ce-ai porincit, 
Iaca-am ispravit ; 



64 



ba' tu te-ai gatat, 
Pentru cununat? 
— Soare fra{ior f 
Nu-ti mai mor de dor; 
Cum poti sa pofte?ti, 
Pe sora-Ji rivne^ti ? 
Dar daca dore?ti 
Ba? te cas'tore$ti ; 
Ca sa-{i fiu mireasa* 
A inimii aleasa, 
Raze sa-ntare$ti, 
Pamint sa-mi tope$ti, 
Da*-n cimpu-al cu flori 
Sa gase?ti osciori 
L-ai mei frfitiori. 
Da 9 in Nadolii, 
'Ntr-ale \ati pustii f 
Unde pamintu imi fierbe. 
Iarba nu se vede, 
S-aduci troaca la paring, 
Ce de vacuri sint uidiii ; 
In razboaie mi-au picat, 
Cind cu idoli s-au luptat. 
Tu sa te grabe$th 
Tot sa isprave$ti, 
Din pamint faci un cuptor 
Cu flacari pina la cer. 

Soare pacatos, 
Zo, e luminos, 
Raze-?i intarea, 
De sus imi privea 
Pe un cimp cu flori: 
Rinduri de osciori, 
L-ai lui fra^ion. 
Para o-ntarea. 
Roatili-si iujea 
$i-ajungea-n pustii, 
'Ntr-ale Nadolii. 
Pamintul topea, 
De troaca nu da ! 
La idoli striga, 
Troaca i-o gasea ; 



Idoli de-mt vedea, 
Pe loc ii topea; 
Da* troaca o lua y 
Pe drum lung pleca* 
De dor tot ofta, 
Setea-1 apuca, 
Razali-ndoia 
$i mi le-nsutea. 
Marili sorbea ; 
Pamint s-aprirtdea, 
Da' soru-sa uidea. 
Se oprea-n argea, 
Raze impingea ; 
Natra-i lumina. 
Din gura-i graia : 

— lleana, lleana, 
Frumoasa lleana t 
Tot ce-ai porincit, 
laca-am ispravit. 
Ce ma rog de tine, 
Ai la manastire 

Sa ne cununam, 
Amindoi ne luam. 
Sa dea rod pamintul, 
Sa-mplineasca gindul ; 
Ca mult mai chinuit 
De cind te-am iubit ! 

— Soare luminos, 
lar e$ti pacatos ; 
Cum poti sa rivne$ti, 
Sora sa-Ji pofte?ti ? 
Ca doar sint pe lume 
Si alte Uene, 

Ilene Cosinziene. 
Ba$ daca dore?ti 
Sa te cas'tore$ti, 
Sa-ti fiu eu mireasa. 
Soarelui aleasa, 
Tu sa mi te duci, 
lar drumuri s-apuci 
$i mie sa-mi faci, 
Mind re scari sa-naiti f 
Scari mari, de ofel. 



65 



Le lipejti de cer. 
Scarile lucrate. 
In aur suflate ; 
Sus sa ne suim, 
Sa ne cas'torim. 
Sa ne spovedim, 
Bine de poftlm ; 
$1 la mo§ Adam, 
C-ajteapta di-un an. 
El c-o sa ne spuna 
De e de cununa 
§i de e pacat 
Pentru cununat. 
Soare de vedea t 
Raze intarea, 
Fieru il topea, 
Otel il facea, 
Idoiii-i chema. 
Noaptea imi lucra 
Scarile de-otel, 
Le lipea de cer, 
Cu aur le sufla, 
Scarile lumina, 
Noaptea ca ziua ! 
Adam se mira, 
Din poarta privea ; 
Ceru de$chidea, 
Ca Soare-mi venea. 
Se-ncepeau suia, 
Da* anii trecea ; 
Cind fu-n cap de scari, 
Adam cu ocari : 
— Ce v-ati apucat 
Voi de cununat ! 
Soare, ce rivne$ti, 
Pe soru-ta pofte^ti ?! 
Pacate o sa te-ajunga, 
Trupu-o sa-ti patrunda ! 
$i-o sa arzi de viu, 
Prea de timpuriu ! 
Ileana de-auzea, 
I nee pea a plingea : 
Din virtu la scari, 



S-arunca in marl. 

Soarili pe loc 

Lua arpit de foe ; 

Marile-nchega, 

Pe Ileana vedea 

Subt o radinea. 

Soarili-i zimbea, 

Ileana-i plingea, 

In car de foe se puneau, 

$i la scari imi ajungeau 

Da 9 Ileana plingea, 

Pe scari nu poftea. 

Soar'1 i o-mpingea, 

laca-mi ajungea 

In virfu la cer, 

Unde toate-mi pier. 

Soare de vedea, 

La Adam mergea, 

Si i se ruga, 

A$a ii spunea : 

— laca, am venit 
Pentru cas'torit. 

Ori mor, ori traiesc; 
Pe Ileana o doresc T 
Ca mult o fubesc 
Si tare-o poftesc ! 
Adam de-1 vedea, 
In iad il ducea 
Si-1 plimba pe rind. 
Cazane fierbind ; 
Voinici multi tipind, 
Da' viermii mincind. 

— Soare luminos, 
Nu fi pacatos, 
Lasa-ti poftili 
Si-ncuie lacatili, 

Ca iadu te-a$teapta, 
Pentru a ta fapta ! 

— Ba§ sa ma topesc, 
Pe Ileana o poftesc : 
Si sa ard de viu, 

De Ileana $tiu ! 

— Soare fratioare, 



66 



Mine-i sdrbatoafe, 
Uite ce lucram, 
$i cum judecam: 
Mine-n zori de zi, 
Cum ne-om pomeni, 
Pe cer instelat, 
Mergi la judecat ! 
La Legea-a Batrina, 
Ce este mai buna ; 
Mu!te-a cunoscut 
$i multe-a vazut. 
Da' Legea Batrina, 
Fara dinti in gura, 
Dupa-un nor s-a dat, 
Und 9 s-a luminal 
Sta $i se-ncalzea ; 
De frig dirdiia, 
Nima n-o gasea. 
Adam eel batrin, 
Ce-i dete in gind ? 
Albina o trimeasa, 
Ca e mai aleasa ; 
Cind pe linga-un foe, 
Mo$u ghiomotoc 9 
Legea a Batrina 
Cu frigu se-ngina. 
Albina-i zicea. 
Frumos ii graia : 
— Tu f Lege Batrina, 
N-ai un dinte-n gura ; 
Adam m-a minat 
$i mi te-a rugat 
Ca sa vii la sfat. 
Sa va sfatuiti 
§i sa va ginditi, 
Ca Soare frumos 
Tare-i pacatos ; 
Vrea sora nevasta, 
Ztdire de casa ! 
Si mi-1 lua de mina. 
Da* Legea Batrina 
Lui Adam ii spunea, 
Bine-i cuvinta : 



— Soare-i lumtnos* 
Da'-i ?i pacatos ; 
De se va-nsura, 
Multi sori c-o facea, 
N-o mai fi noaptea. 
Plugari or munci 
$i s-or prapadi ; 
Ei vor osteni, 
N-or mai odini ! 
Noi sa-i logodim, 
Si sa-i osindim ; 
De cer sa s-a line, 
Sa le merga bine. 
Pamint sa-nfloreasca, 
lerburi iar sa creasca, 
Ei calatoreasca, 
Ceru covir$easca ; 
Da' nu sa-ntilneasca, 
Si sa se iubeasca ! 
Dar in zori de zi t 
Luna s-o sfir§i ; 
SoarMi-o lumina, 
Luna o cauta. 
$i-or calatori 
Cit lumea ori fi ( 



43 

CORBUL 

Corb, pasare neagra, 
Lighioana-ntreaga, 
El unde-mi puia ? 
Intr-un ciongar nalt, 
Nalt si minunat ; 
De coaje curat, 
Cu sirma legat. 
Acolo puia, 
In luna lui Undrea* 
Cuibaru facea, 
Da 9 -n Carindar pui scotea. 
Da 9 cu ce mi-i aranea ? 



67 



Cu vi|eii de la vaci, 
Cu minjti de la iepe, 
Cu mieii de la oi. 
Ciobanii-mi plingea, 
Ca de stoaca-i saracea : 

— O ! Doamne, puterea ta, 
De tine ne-am ruga, 
Da-i, Doamne, da-i 

O ploaie calda, 
Pamintu sa moaie. 
Vintu de-o batea, 
Ciongaru-o cadea ; 
Cuibaru s-o farima, 
Puii toti i-o omora ! 
Dumnezeu mi-asc ulta, 
O ploaie calda-mi da, 
Pamintul muia, 
Vintu mi -aba tea. 
Ciongaru scotea, 

Puii omora. 
Corbu, zo f -mi salta, 

La-mparat mergea : 

— Ma-mparate, luminate, 
Faca-ti Domnu multa parte 
De mindra, de sanatate ! 
Eu mult m-am trudit, 
Cuibari mi-am facut 

In ciongar inalt §i minunat. 
De coaja curat ; 
Cu sirma legat, 
Acolo-am puiat. 
Ciobant m-a blastamat, 
Dumnezeu a ascultat ; 
O ploaie calda a dat, 
Vintu mi-a batut, 
Ciongari mi-a doborit. 
Puii a omorit. 
La tine-am venit, 
Spune-mi ce sa-mi spui ! 
Imparatu-mi vorbea : 

— Vino-n partea mea, 
Pui de t~°* scotea, 
Nima n-o dira. 



44 

COLCEAG-PA$A 

Foaie verde letnn cinesc, 
CoIceag-pa$a ceal turcesc, 
Culceag-paja eel batrin, 
Da* peste lume stapin, 
Barba-i bate bratali, 
Mustatile umerii. 
Citi imparati pe pamint, 
El cu toti ca s-a batut, 
Pe rind mi i-a prapadit, 
Da f pe toti i-a prididit 
Mai la urma urmilor, 
La fur$itul zilelor, 
Iaca s-a aridicat, 
Parca naiba l-a-nva|at. 
Sa razboiasca cu greu, 
Far-a-i §tie de fel feliu. 
Cu Crivetu, mare putere, 
Cine-i impotriva piere. 
Colceag-pa$a ridicat, 
Multa o$tire adunat, 
Cita-i frunza, cita-i iarba. 
Numai turcii cu gilceava ; 
Cita-i iarba pe pamint, 
Atita-i o$tire de turc ; 
Si de ciini de arnauti, 
De muscali pe cai de-ai iutl, 
$i cercheji pe cai de-ai bretf. 
Toata o$tire-aduna, 
Ordia o rinduia, 
Si cu totii ca pleca, 
Pe grea cale apuca. 
La caput pamintului, 
La fintina gerului, 
Gerului, Criva{ turbat ; 
Toata viata-a maturat, 
Catra soare s-a-nturnat. 
O data cind mi-a suflat, 
De tot mi 1-a-ntunecat ; 
Razali i le-a-nghetat, 
Sus pe ceri le-a alinat. 



68 



Pe cimpu lui vint Criv&( 
Sta attire far-de-nvi^ ; 
Geru-n Inima se-nfige, 
Toata o$tirea imi plinge. 
Da 9 cum stau cedrrili, 
Pared rSsar stelilL 
IacS sara se facea, 
Da* at unci ce vreme era ? 
In postul Simpetrului, 
In toiul z&pucului, 
Cind e mai tare zapuc, 
Coace oul in nasip. 
laca, sara se facea, 
Dumnezeu din ceri privea. 
La Geru Crive^u spunea : 
— Gerule, Crivetule, 
Mare puternicule ! 
Sa te dobori pe pamint, 
Mergi tu la fintina ta 
Ca te-a$teapta o$tirea. 

Sa moi barba in fintina, 

Sa te-a$ezi pe o furtuna. 

O data s5 imi strope$ti, 

Lumea ca sa o treze?ti, 

Ca viforu s-o porne$ti\ 

In entire sa love$ti. 

Ei sa dea cu tunuri grele, 

Tu fa-ti vint tumte din stele ; 

$i sa bati tu a pustiu, 

Da' sa bati $i a mortiu ; 

In o$tire sa izbe$ti, 

Pe toata o prapade$ti ; 

Pe Colceag singur sa-1 la$i. 

Ca un mare paguba?i ! 

0$tirea-i steiuri de piatra, 

DarS sabia precurmata ; 

Sa-nvete a se lupta, 

Cu marea puterea ta. 

Sa-1 intrebi de sanitate, 

Mai are cu cine sa bate ? 

$1 cum soare scapata, 

Geru pe vint scobora 

?i *c bags in fintina, 



SS-1 bati o saptfimina. 

Moia barba in fintina, 

Cu ochii tot sa cuprinda. 

Numa o data c3-mi sufla, 

Toata o$tirea-nghe{a, 

CoIceag-pa$a, de vedea, 

Din gura le cuvinta : 

— Soldafi, nu va spariati, 

Sulitaii le taiatit 

Multe lemne adunati, 

Focuri mari sa a^a^i, 

Pin 9 la ziufi sa scSpati I 

Voinicii daca vedea 9 

Fuga lemne aduna, 

Sulitaii le taia; 

Le taia $i le sparge a, 

Focuri mari imi aprindea. 

Da 9 Dumnezeu ca un sfint, 

Vedea ce e pe pamint, 
Da o ploaie cu un vint, 
Focur'li de le stingea, 
Nici unu nu s-aprindea ! 
Colceag-pa$a se pripea, 
A$a din gura zicea : 
— Voi f vol, voi, o$tirea mea # 
Ascultati la mine-ncoa. 
Pe toti murgii sa-i taiati, 
Burtili le lepadati ; 
Toti in co$uri va bagati, 
Pin 9 la ziua sa scapati. 
Ca bate vintu-al turbat, 
Inghiata pin 9 la ficat ! 
O^tirea daca-auza, 
Toti murgii mi-i taia, 
Burtili le lepada, 
$i-n co$uri ca sa b&ga. 
Dar Dumnezdu ca un sfint, 
$tia ce e pe pamint 
Intarea geru $i vintu, 
Peste o$tire mormintu* 
Crivetu barba-n fintina muia, 
Numa o data imi stropea, 
Toata o$tirea-nghe^a, 



69 



J I 



Li se scurgea viata ; 
Pe pustiul de zapada 
Zacea o^tirea gramada. 
Da' cind zor'li se varsa, 
Crivatu iar scobora, 
La Colceag-pa$a mergea, 
A§a cu el tainuia : 

— Colceag-pa^a dumneata. 
Pentru de mindria ta, 

Iti omori$i o^tirea, 
Nu-ti stap!ni$i, batrine, firea i 
Cu $apte cojoace te struca§i. 
Alte §apte le-mbraca§i, 
$i a$a tu imi scapa$i ! 
Da* sa $tii ca e?ti trufa$i » 
Da f Crivetu, vint turbat, 
Cu putere mi-a suflat, 
Toiag de gheata a luat, 
§i-mi pornea la colindat 
Cu mustati grele de bruma, 
Cu izvoare de furtuna, 
In postu Simpetrului, 
In toiul zapucului. 
La Colceag mi se ducea 
§i din gura it zicea : 

— Colceag-pa§a, om batrine, 
N-ai minte nici cit un ciine. 
Unde, bre, mi te treze$ti. 

Cu Crivat te razboie$ti, 

Colceag-pasa, nu gindestu 

Ce-ai de gind sa mai urze$ti ?... 

Ca oastea ti-ai prapadit, 

Da f tu t ciine, ai uidit : 

Ai uidit sa patimesti, 

Grele pacate-mi platesti. 

Ca nici imparatii nu sea pa 

De-ale lor grele pacate. 

Cind o sa va treziti, cumnate ?... 

Colceag-pasa de-auza, 

Dintii-n gura-i dirdiia. 

Lacrimile-i ingheta, 

Limba-n gura se stringea, 

Abia mai putea graia : 



— Gerule, Criva^ule, 
$i tu, puternicule, 
Am facut eu mari pacate, 
N-am scapare de la moarte- 
Cine razboaie imi face, 
Numai ca mine imi pate. 
Omorii o$tirea toata, 
Far-de pic de judecata, 
Copiii saraci m-o blastama. 
Da' vaduve mi-o plingea ; 
Ca-n rasarit, pin pustii, 
Le facui mare orgii. 
Ce n-avui eu minte, frate, 
Sa traiesc ca lumea-n pace ! 
Dar acuma s-a sfir$it, 
Tu, Crivate, m-ai batut... 
Bine vorba n-o sfir$ea. 
Mititel cutit tragea. 
In inima-1 infigea, 
Piste o$tire cadea. 
De se duse pomina, 
Ca la el la nimenea, 
Si iar se va pomeni, 
Cit soare pe ceri va fi ! 



45 

CELE TRE1 SURORI 

Verde di-un spanac, 
Plecat, a plecat, 
Cale pe carare, 
Tot pe drumu-al mare, 
Pe Streneac in vale, 
Pe poteaca strimta, 
Cu iarba-nvalita, 
Leana ?i cu Stana, 
Si cu Sinziana. 
Ele mi-a plecat 
Si s-a departat, 
Alte trei surori, 
In varsat de zor!, 



70 



Sa culeaga flori. 
De joi dimineata, 
Pe roua, pe ceata. 
Cu roua-n picioare, 
Cu ceata-n spinare. 
Ele ca mergea 
$i se ratacea, 
Incepea plingea. 
Sora cea tnai mare, 
Cu grija-n spinare, 
Din gura zicea, 
A$a le graia : 

— Taceti, daica, taceti, 
De nu mai plirigeti ! 
Bine-om asculta, 
Ceva-om auza : 

Or ciine-alatrind, 
Or oafe zbierind, 
Cioban fluierind. 
Ele mi-asculta, 
Nimic n-auza ; 
Doar cucu cinta. 
Pin crengi imi zbura, 
Singur pin padure 
Ca e strin pe lume. 
Ele de-auza, 
Leana ii zicea, 
Leana cea mai mare, 
Cu grija-n spinare: 

— Cuculetule, porumbelule ! 
Pasarelule, frumu$elule ! 
Las* nu mai cinta, 

Vin la daica-ncoa. 
Fa-ti codita scara, 
Scoate-ne la tara 
Ori la potecioara, 
Sa-ti fiu surioara, 
Sa te-ascult pe vara ! 
Cucu de-auzea, 
A$a-i raspundea : 

— Leana dumneata 9 
Cind vine vara, 

Cite floricele, 



Surorile mele. 
Ce sa fac cu ele ? 
Atuncea Stanuta, 
Mindra $i draguta, 
Stana mijlocare, 
Din gura rugare : 

— Cuculetule, porumbelule ' 
Pasarelule, frumu$elule ! 
Taci, nu mai cinta, 

Nu ma oftica, 
Vin la daica-ncoa, 
Fa-ti codita scara, 
Scoate-ne la tara 
Sau la potecioara, 
Sa-tj fiu surioara, 
Sa te-ascult pe vara f 
Cucu de-auzea, 
Mai tare cinta, 
In sama n-o baga. 
Atunci de vedea, 
Incepea se ruga, 
Iana Sinziana, 
Mindra copilana : 

— Cuculetule, porumbelule f 
Pasarelule, frumu$elule ! 

Ce ma rog de tine, 
Fa-mi atita bine, 
Vino pin' la mine, 
Fa-ti codita scara, 
Scoate-ne la tara 
Sau la potecioara, 
Sint sora mai mica 
Si mai frumu?ica, 
Sa-ti fiu ibomnica, 
Inimioara-ti pica ! 
Cucu de-auza, 
De loc ca-mi tacea 
Si nu mai cinta, 
Incepea-a zbura, 
Tot intelegea. 
Tot din pom in pom, 
Merge ca un om, 
$i din cring in cring, 



71 



Zbura a$a blind. 
$i din creanga-n creanga, 
Pina la poteaca. 
Dupa cum mergeau, 
$i de conac dau, 
Leana $i cu Stana, 
Mica Sinziana, 
Frumoasa balana. 
Cu vedrita-n cobelita, 
De§chidea ele portita, 
La apa mergeau, 
Mare,-mi chioteau. 
Da 9 ba? la ci?mea, 
Cucu de-mi vedea, 
Inainte-i ie$ea 
Mindra Sinziiana, 
Frumoasa la geana, 
Sora cea mai mica, 
Ce-i mai frumu$ica, 
Inima-ti despica. 
Cucu ce-mi facea, 
laca imi zbura, 
Vezi la mindra sa. 
Pe umar ii sta, 
In gura-o saruta, 
Greoanie-mi pteca ; 
Ce n-am mai vazut, 
Nici s-a pomenit. 
Facea copil mic, 
Frumos $i voinic. 
Copilu-mi cre$tea, 
Muma-sa-mi murea, 
Copil raminea, 
lar singur pe lume, 
Cu cucu-n pa dure 



46 

IOVAN IORGOVAN 

Verde di-un spanac, 
Plecat, mi-a plecat, 
$us ? pe Cerna-n sus. 



lovan Iorgovan, 
Calare pe cal, 
Ca un capitan. 
Ogarii-n plavaz, 
De mi-i de miraz ; 
Da* Vidra-nainte, 
Ca mai tine minte. 
Cerna, zo,-mi urla, 
Da 1 lovan zicea : 

— Inceata, Cerna,-nceata. 
Tree din piatra-n piatra ; 
Stai, nu mai urla, 

Brazi nu legSna. 
Ca eu tie-ti dau. 
La zi un cap de om, 
Sa te-apuce somn, 
Naica, sa te-ngra?i, 
Pe mine ma la$i f 
Cerna d-auza, 
Talazi inceta, 
Sta, nu mai urla, 
Ape dornolea. 
Ogar it-mi cata. 
Jalnic fluiera 
Fintina de piatra, 
De sarpe-ncuiata. 
lovan de vedea, 
Dupa ogar se lua t 
Fintina-mi gasa ; 
Da' la cea fintina 
Cu apa putina, 
Plingea fata Lina ; 
Ca jarpe-i de vinS. 
Zo f mi-e premenita, 
De moarte-i gatita. 
lovan ii zicea, 
Din gura-i graia : 

— Fata dumneata, 
Stai, nu mai plingea, 
Da-te mai incoa, 
Sa-mi cati citava. 
Fata de-auza, 
De-aci se scula f 



72 



La lovan merges. 
In cap ii c&ta ; 
Soare ras2rea, 
La prinz ajungea, 
Da 9 lovan durmea 
Cu capul pe flori, 
Fara de fiori. 
lacS, de la vale, 
Balauru-n cale, 
Vine, se grabe$te, 
La fata-o iute$te. 
Fata de-mi vedea, 
Lacrimi pod idea 
$i-mi plingea cu foe 
Ca n-a avut noroc. 
Lficramile curgeau, 
Pe lovan ardeau 
De mi-1 de?teptau. 
Fata rau plingea, 
Lui lovan graia : 
— Iovane, Iovane, 
Mare, lorgovane, 
$arpe mi-a ie$it, 
La mine-a venit, 
Ca sint de pierit ! 
lovan de vedea, 
Calu-ncaleca, 
Pe dincolo da, 
§t, zo.-mi alerga, 
Cu nori se-ntrecea ; 
Sabia-mi tragea, 
El se pre ga tea. 
§arpili-mi ie$ea, 
Trei capete-avea. 
lovan s-avinta f 
Doua le taia, 
Cu unu uidea, 
Foe ?i scrum varsa : 
Pamlntu ardea, 
Codrii s-aprindea. 
§arpe ca-mi scapa, 
Cu un cap fugea, 
Rau sc-ntarita f 



Da 9 fata-mi grfibea, 
La lovan striga: 
— Iovane, Iovane, 
Mare, lorgovane, 
Vino tu la mine 
Sa te invat bine* 
La groapa adinca 
Stau oasali brinca. 
La valea cu tei, 
Flori, iorgovenei, 
Imi este un stei 
Cu puii de zmei ; 
Acolo de vrei, 
Cel cap tu sa-i lei. 
lovan de-auza, 
Cu fata-mi pleca 9 
Drumu i-1 taia, 
La steiul inalt, 
De ceri alinat, 
De virf aplecat. 
Balaur vedea, 
Pamtnt dudaia, 
Oga$e-mi gemea ; 
Vaiuri rasuna, 
Codrii tremura. 
Da 9 lovan grabea, 
Neam nu se temea, 
Ca vintu-mi zbura, 
Pin nori s-ascundea, 
O data-1 lovea, 
Capu i-1 taia! 
Da 9 ?arpe-i graia 
§-a?a-l blastama : 
— Iovane, Iovane, 
Cine lorgovane ; 
Zo, ma omori$i, 
Pamint fmputi$i. 
C-am sa ma razbun ! 
Pe calul tau bun 
Eu voi slobozi, 
$i n-oi imblinzi, 
Musca de-a maruntS. 
Pestrita pe burta, 



73 



Mijloc otravita, 
Ba$ buna de vita. 
Da* lovan grain, 
Voinfc nu temea : 
— Mai ciine de ?arpe, 
De-acu nu ai parte. 
Ma nine i Fete mari, 
De-o mie de ani. 
Musca de-oi vedea, 
Pin sate oi pleca, 
Lumea-oi invata, 
Vite or ungea, 
Fumuri mari vor face, 
De vite n-au parte. 
A$a ca-mi facea, 
Dunarea trecea, 
$erpe raminea, 
Verde de-o la in He, 
In partea la Nemtie. 
De s-o pomeni, 
Cit fumea o fi. 



47 

IOVAN IORGOVAN 

Sus pra $ierna-n sus f 
Molt voini$i s-or dus 
Si toti a raspuns, 
Ma unu-a ramas, 
lovan lorgovan, 
Brad de buzdugan, 
Cu-a lui doi catai, 
Ro§if, sprin$ieniei, 
$i-un cal porumbac, 
Cum i-a fost mai drag. 
Cataii latra-rie. 
Calu §i-l juca-rie, 
$ierna d-asculta-rie, 
Ca Sierna mujea, 
lovanel striga : 
— $iata-n, $ierna,-nsiata, 



Apa milodata, 
Cum ai fost vrodata, 
Ca eu ci-oi ?insti 
$i ci-oi darui 
C-o furca argintata, 
Fuior invaluiata, 
Singura va toar$ie, 
Singura dastoar?ie. 
§ierna cind audza, 
$i mai rau mujea. 
lovan pro striga : 
— $iata-n, $ierna,-n$iata, 
Apa milodata, 
Cum ai fost vrodata, 
Ca ieu ci-oi §insti 
Si ci-oi darui 
Cu multi bani aur. 
Ochii da balaur, 
$i cu solzi da stuca. 
Dunarea sa-i duca. 
$ierna cind audza, 
Frumos in$ieta, 
lovan $ie facia-rie ? 
Calu-ncaleca, 
Din codru tuna-rie, 
D-avea sie-mi vedjea-rie 
Pustini §ierpie marie 
O fata tinia-rie. 
Cu coada tinia-rie, 
Cu gura mu§ca-r!e. 
Fata sa plindjea, 
lovan cind vedjea. 
Mila 1-apuca, 
Sabia £i-o scocia-rie, 
La sierpie pleca-rie. 
Sierpie cind viedia-rie 
Fata slobodza, 
Livezi inverdza, 
lovan alerga 
Cu-a lui cat calare, 
$erpili-1 vedjea, 
Caput intorsia-rie, 
Noua limbi scocea-rie, 



74 



Cu toacie vorbia-rie: 

— lorane, lovane, 
Ma rog io da cinie, 
Sa-m mai fa?i un binie. 
Ma rog viu ma lasa, 

§i cie du acasa ; 
Fata n-am mu$cat-o. 
Dar n-am vatamat-o. 
Da vii mori, 
$i mai rau $i-a ft. 
Capatina mia, 
la sfi va-mputi, 
Viermii va fa?ia, 
Muse a slobodza, 
Stoaca-i da ?agia. 
Toti caii din plug, 
$i boii din jug, 
Toata primavara, 
Cind stoaca-i pra-afara. 
lovan cind audza, 
La §ierpie spunea : 

— Audzi, $ierpie marie, 
Io ti-oi mai taia-rie, 
Nu ti-oi mai lasa, 
Sfietu-ai invata-rie 

Io cu mincea mia, 
Fumuri va fa$ia, 
Catran va lua-rie, 
Stoaca va undja-rie, 
Da musca pieria-rie. 
Stoaca va scaparie, 
Dar io ci-oi taia, 
Nu ci-oi mai lasa. 
Ca tu ai mincat 
A mindra da fata, 
Gura ta-i spurcata, 
Dumnedzau cie batS ! 
Sabia 51-0 tragia-rie, 
Pra $ierpie-l curta-rie, 
Capu lui fujia-rie. 
§ierna slnjiera, 
Capu lui fugea, 
Da-n Dunare-ji da-rie. 



Dunfirea-1 primea-rie 
$i mil pitula-rie 
Sus la Birni{a, 
Da-n pie$ciera mare, 
Undje sa-mputa-rie 
$i viermie-1 fa$ia-rie. 
Musca slobodza, 
Sloacfi da §edjea 
Toata primlvara. 
Cind stoaca-i p-afara, 
lovan $ie vedea ? 
Sabia scocia-rie, 
In Dunare-o spala-rie, 
'Napoi sa-ntor$ia-rie, 
La fata miergia-rie. 
Fata il vedjea, 
§i cind il vedjea 
La lovan striga: 

— lovane, lovane, 
Ma fog io da cinie 
Sa-mi mai fa$i un binie, 
Scoacie-ma la tarS, 

La drumu al da cara, 
Sa dau da frati iara. 
Da frati, da surori, 
Da gragini cu flori. 
Eu tie t-oi fi 
Mica ibomnica, 
Da vac, da ve$ie, 
Lumea sa ni-e $cie 
Ca noi ni-s sotie. 
lovan ca-m gata, 
La fata merdjea, 
Da-n brat-o luva-rie 
$i mi-o saruta-rie. 
Fata-a$a striga-rie : 

— Stai, lovane, stai, 
Noi sa ne-ntrebam 
D-ai cui ni-s copii, 
Din $ie vita-am fi ? 
Ca din departie 
C-am avut un fracie 
Ba$ cum samana, 



75 



Ba$ cu dumneata. 
lovan ii spunea : 

— Sa-fi spun io cu dor, 
D-a cui mi-s fisior, 
Sclu ca nu-mi e§ti sor. 
Ca io mi-s copil, 
Copil de-mparat 

Da la Scapatat. 
Taica-miu m-a dat 
Sa-nvat la zanat, 
§i-acum mi-s soldat. 
Fata cind audza, 
Din gura striga-rie : 

— $i io mi-s fecita, 
Noi am supt o tita. 
Io din zi da zori, 
Am plecat la flori, 
Flori n-am nimcrit. 
Uite-am rata$it. 
$ierpie m-a-nghitit. 
lovan cind viedja, 
*N§iepia sa plindja : 
Ruga$iuni fa$ia, 
Prin atita rau, 

Sus la Dumnedzau : 

— Doamne ca un sfint, 
Unu-i pra pamint, 

Ne va fi pacat 
Ca ne-am sarutat. 
Ca noi ni-s frati 
Do muica scaldati, 
Acu am aflat 
In codru-ntimpinat. 
Dumnedzau audza, 
Pra ei ii pros tea. 



48 
VCHNEA 

Cind oi aice de-o cicoare, 

La vale, frate, la vale, 

Nu ?tiu tare mi se-n pare. 



Mi se vede-o casi mare, 

Da 9 la ea cine-mi $edea 7 

O nevasta tinerea, 

Maritata de iarna, 

§i nevasta ca-mi avea. 

Ea mi-a avea un copila?. 

De botez il boteza, 

Mindru nume ii punea. 

Pe el Voinea ca-1 chema. 

Da 9 nevasta, sarmana, 

Intr-un timp de prima vard. 

Cind mindrele se omoara 

Culegind la tamiioarii, 

Ea de noapte se scula, 

Caldarea pe foe punea 

$i pe Voinea mi-l scalda, 

$i-n luica mi-l a§eza. 

lar afara cind ie$ea, 

De surcele surcela. 

Sa-mi gateasca ?i oala. 

Voinea-n soba rau t'P a * 

§i nevasta-1 auza. 

Cam pe fuga mi-alerga 

§i de scaun sa-mpiedeca. 

$i prea tare c-o durea. 

Din gura ea blastama : 

— Voine,-al maichii copila?, 

A$a tare, zo, tipa$i\ 

Pe mine ma spaiminta?! I 

Luliu, maica, culca-mi-te, 

Pui de $erpe suga-mi-te ; 

Cum ma sugi t maica, pe mine, 

Asa $erpele pe tine ! 

Da* §erpele asculta, 

De la gura omului. 

Din dogoarea focului. 

Copil create, $erpe create. 

Cit create copil o I una, 

§erpele-ntr-o sa ptamina . 

Voinea voinic se facea, 

De-al ce-ncinge sabia 

$i-mi calca calcatura. 

Noua ai cind se-mplinea, 



76 



fntr-un tlmp de prima vari, 
Cam pe vremea la cosit, 
Iote Voinea s-a gindit 
CS el talci nu mi-avut, 
?l livadea-i de cosit 
Voinea coasa-o cioc&nea. 
La dfirjala-o a$eza, 
Calu din grajd il scotca ; 
$aua pe el ca punea f 
Lua arma ?i se-ncingea, 
La briu cu patru pistoale, 
$i cu flinta la spinare ; 
In sub{ioar& o sabioara, 
Sa piece la locu-al lung. 
Sa s-apuce de cosit. 
$erpele il auza, 
De trei ori casa-ncingea, 
Capu pe prag il punea, 
Limbile le-ascufa, 
MM adasta pe Voinea. 
DarS Voinea copila? 
Pe Negru-I incaleca, 
Coas&-n spinare ca lua 
$i la livade-mi pleca. 
Da v jerpele de colea t 
Ciine-n coadS s-a razmat, 
Se zauita peste sat ; 
Cind in coada se razma, 
O data se opintea, 
$i $erpele cfi sarea 
Colea-n vale f la Peri$. 
La coveiu drumului, 
Ce4 pasS voinicului. 
Dara Voinea copilas, 
Pe sub peri$or trecea 
$-0 frunzfi de p&r rupea, 
§i la buzS-o a$ternea. 
Tabara de ?uiera ; 
Da v $erpele asculta 
§1 din gur2-a$a zicea : 
— laca-mi vine doru meu, 
Iaca vine si-1 inghtt ; 
Mama lui l-a dfiruil 



De cfnd era copil mtc ! 
$erpele mi s-atirna, 
Cam de virfu parufui. 
La coveiu drumului, 
Unde-i pasS voinicului. 
Trecea Voinea $uierind. 
Cind pe sub pSr imi trecea, 
$erpele se repezea, 
Sta de pe cal si-1 ia. 
Dara Voinea copila?, 
El din gura-a^a zicea : 

— Oi f mfi ?erpe dumneata, 
Or ai de gind sa ma-nghiti, 
Or ai de gind si ma spaimin{i ? 
Darfi $erpe-adSvSra : 

— Lele, Voineo copi!a$, 
N-am de gind s& te spaimint, 
Am de gind sa te inghit ; 
Maica-ta te-a daruit 

De cind erai copil mlc f 
Cind oi create sa te-nghit ! 
Da* Voinea daca-auza, 
El din gura-a$a zicea : 
Lasa, Doamne, zau, sa-i fie, 
Pacatu la muma sS-i fie ; 
Du$mana m-a blestemat, 
$i ?erpele-a-ascultat ! 
Ea de dar m-a daruit, 
De cind am fost copil mic. 
De pe cal se dubara, 
Se facea se de$cingea, 
$i mai bine se stringea. 
§erpele o dat 9 sufla, 
$i pe $ele-l dubara ; 
De la picioare ca-l lua, 
II lua ?erpe,-l inghlta ; 
Pin 9 la briu il inghita, 
§i de-aci nu mai putea. 
Da 9 de ce el nu putea ? 
De arme ?i de pistoale, 
§i de soata sabioara, 
Ce-mi tale la o$tioari ! 
$erpele, zo, mi-I sugea !... 



Cind la vale se ulta, 
Tare-mi vine de la vale, 
Vine voinicel calare, 
Un voinicel iortoman, 
Pe-un cal negru dobrogcan. 
Da' Voinea cind il vedea, 
1:1 din gura-a$a zicea : 

— Lele, vere, ma Iovane, 
Da f ce stai ?i ma prive§ti t 
Or nu vezi cum nacajesc ?... 
Du-te, vere, te-oi ducea, 

Pe cimpu cu colalie, 

Unde fir de iarba nu e, 

Sa-i dai focu cimpului, 

Pe cinci parti cu lemne verzi, 

Da* de japte cu uscate. 

Pe jerpe l-o dogorea, 

Din gura m-o lepada ! 

Da f $erpele de-auza, 

$i el din gura striga : 

— Mai voinice dumneata, 
Bata-ti suru, cata-ti drunui, 
Ca asta e daru meu ; 
Aluma-sa 1-a daruit, 

De cind era copil mic, 

Cind o creste, sa-1 inghit ! 

Iaca acu$a a crescut, 

$i vremea lui a venit, 

Eu pe el ca sa-1 inghil. 

Da' varu-su, eel lovan, 

Ce voinicu-i iortoman, 

Pe-un cal negru dobrogean, 

El pe Negru-nsuligea, 

La cimpu cu colalie, 

Unde fir de iarba nu e f 

Numai alba colalie. 

$i da el foe cimpului, 

Pe cinci parti cu lemne verzi. 

Da* pe $apte cu uscate, 

Ardea cimpu nu se poate !... 

Focu la coada-ajungea, 

$erpele cind imi vedea, 

O data se opintea, 



Pe Voinea ml-! lap&da, 
Dupa lovancea se lua. 
lovancea daca vedea, 
Cu girbaciu-n Negru da ; 
Negru cind se opintea, 
Sapte otara sarea ! 
Capu-ndarat 1-invirtea. 
La copita calului, 
Vazu capu $erpelui ! 
Da 9 lovan daca vedea. 
Tot la fuga tot fugea 
Si din gura-1 intreba : 

— Ai, bre $erpe dumneata, 
Ai de gind sa ma spaiminti, 
Or ai de gind sa ma-nchiti ? 
Dar $erpele-a$a zicea : 

— Ma lovane iortomane, 
N-am de gind sa te spaimint. 
Da 9 am de gind sa te inghit ; 
Ca-mi lasai eu doru meu, 
S-acu$i sa-nghit capu tau ! 
Da' lovan daca-auza, 

Cu girbaciu-n Negru da f 
Noua otara sarea, 
Capu-ndarat 1-invirtea ; 
Sus la coada calului, 
Vazu capul $erpelui ! 
Inc-o-data ca sarea. 
Noua otara sarea, 
Din poiana citava, 
Capu-ndarat 1-invirtea : 
Sus la saua calului, 
Vazu capu $erpelui\ 
lovan din gura zicea : 

— Ai, bre $erpe dumneata, 
Ai cu mine sa mergem 
Colea-n capu cringului. 

La coveiu drumului. 

In pripitu soarelui, 

Ca e bine serpelui. 

De toale m-oi dezbraca. 

In pielea goala-oi uidea, 

Si mai ma ung $i cu unt 



78 



Sa-{i alunec eu pe git, 

Sa nu ma necaje§ti mult ! 

$erpele cind auza, 

Mi se dusa el cotea, 

Colea-n capu cringului, 

In pripitu soarelui, 

Unde-i bine $erpelui. 

Da voinicu iortoman, 

Se facea se dezbraca, 

§i mai bine se stringea ; 

$erpele ca-mi cucaia 

$i ochii ca-i inchidea. 

Da' voinicu iortoman, 

Ardica o sabioara 

$i-l lovi pe pielea goala ; 

Peste cap $i-n lung ii da, 

Serpe-n doua ca spargea. 

$erpe cu coada batea. 

Voinicu tot reteza, 

Numa bucaturi facea ; 

Lua o furca 5-0 stringea, 

Noua plaste astringea ! 

Lina verde de-o secara, 

In toata plasta $apte cara. 

Care pe drum imi trecea. 

Plaste de §erpe vedea, 

Frigurile mortii-i prindea. 

Iortoman se-ntorcea 

Si la Voinea si ducea ; 

El pe Voinea ca mi-1 lua 

S-acasa mi-1 aducea. 

Sus la stine alerga, 

Noua stine le mulgea, 

Noua ciubare de lapte lua ; 

Jgheabu de piatra-1 umplea, 

Si pe Voinea mi-1 scalda. 

Mi-1 scalda §i-n lapte dulce. 

Sa-I scalde $i-n ce mi-o vrea l 

Serpele 1-a otravit, 

Ca e pui$oru mic ; 

Muma-sa 1-a blastamat, 

Nu e puiu de sculat. 

§erpele l-a-nveninat ! 



laca Voinea ca-mi pierea, 
Iortomanu a?a-mi graia : 
— Vino, matu$ica, vino, 
Te-ai libarat de pacat, 
Pe Voinea la $erpe-ai dat. 
Tu singura ai uidit, 
Cu cine ca oi trfiia ? 
Ca n-ai nici un pui$or, 
Sa-ti treaca \ie de dor* 
$erpele l-a-nveninat, 
J-ai facut cu el pacat t 
Sabioara ardica, 
Capu de la trup ii Iua 9 
Mindru leagan le facea, 
Pe amindoi ii ingropa. 
Ii baga-n negru pamint, 
$i sa uita ca un gind. 
A$a-i blastamu de muma, 
E $i ca samnu de ciuma : 
Da 9 blastamu al de tata, 
$i ca samnu al de piatra. 
Iortomanu de colea, 
El de grija le purta ; 
Lina verde tamiioara, 
Le facu 5-0 pomeioara, 
Doamne, de se pomenea ! 
Doamne, $i s-o pomeni, 
Cit soare pe ceri o fi I 
Soar'Ie merge $i apune 
Dara Voinea tot se spune. 



49 

SCORPIA 

Intr-o sfinta duminica, 
Dara trei frati ce-mi lucra t 
Ei de noapte se scula. 
Pe mlini, pe ochi se spala. 
$i ei, frate, se vorbea : 
Lina verde de-o cucuta, 
La vinat ca sa se duca 



79 



$i-$i tua drtimu $i pleca. 
La vinat mi se ducea. 
Putina mincare-$i lua. 
I mi umbla cit imi umbla. 
Soarele amiaz ca-mi venea. 
Da* nimica nu vina. 
Foamea, frate, i-ajungea, 
$i masa ca le-o punea, 
$i la masa ca-mi $edea, 
Dara frate!e-al mai mare, 
Numa-atita ca-mi vorbea. 
La-al mai mic ii spunea : 

— Mai frate-meu dumneta, 
Noi vom lua ji-om prinza. 
$i vo sete ne-o jungea ; 
Troaca-n mina oi lua, 

La fintina te-oi ducea, 
Apa noua ne-oi ducea, 
Cit apa noi vom bea ! 
Dar al mai mic de-auza, 
Troaca-n mina mi-o lua, 
La fintina se ducea. 
Acolo cind ajungea, 
Pe procletu mi-1 gasa, 
Acolo ca mi-astepta 
Doar or venea cineva ! 
Cind pe copil mi-1 vedea. 
A?a din gura-m* vorbea : 

— Mai copile dumneata, 
Eu de tine m-a$ ruga, 
In fintina te-oi baga, 
§eiplicu meu 1-oi gasa ! 
In fintina ma uitai, 

§i $eiplicu mi-1 necai ; 

Da-n ?eiplic ce-mi avusai ? 

Numai poll $i galbiori 

Ce sint la purtat u$ori, 

La cheltuit sint cu spori. 

Vezi, copilu de-auzea, 

Gindea ca a$a mi-era, 

In fintina se baga, 

Scorpia acolo-mi-era. 

Cum, Doamne, ca mi-1 vedea, 



Pe copil se repez& 
$i deodata-1 inghita !... 
Dara fratiorii lui 
A$tepta cit a$tepta, 
Frate-su nu mai venea. 
Al mai mare ca vorbea, 
La al mijlociu spunea 
$i din gura ca zicea : 

— Mai frate-meu dumneta, 
J-oi lua drumu $-oi pleca, 
Fratele nostru 1-oi lua ; 
Prea mult el s-a zabovit, 
De la noi n-a mai venit ! 
Da 9 fratele lui de-auza, 

De la masa se scula 
§i-si lua drumu $i pleca. 
La fintina se ducea, 
Pe fratele nu-1 gasa, 
Peste proclet ca-mi da, 
Da* din gura ca zicea : 

— Mai baiete dumneta, 
Da' ce-mi cati tu pe-alcea ? 
Da v copilu d-auza, 

Toata taina-i spunea : 

— Fratele meu nu 1-ai vazut ? 
El aicea mi-a venit ! 

Da' procletul de-auzea, 
lar din gura ca zicea 
De cind aici mi-am venit, 
Fratele tau nu 1-am vazut, 
El pe-aicea n-a trecut ! 
M-a§ ruga de dumneta, 
Un bine mare mi-oi facea : 
In fintina te-oi baga 
Si-un §eiplic mi-oi gasa. 
In fintina m-am uitat, 
$eiplicul ca mi-a cazut ; 
Da* eu-n $eiplic mi-am avut 
Numai poll $i galbiori, 
Ce sint la purtat u$ori. 
Si la cheltuit cu spori. 
Da' nu mi-ar fi de galbiori. 
Pe cum este de tSpii, 



80 



Tot tapii de pe mo?II !... 
De ?eiplicu 1-oi gfisi, 
Tofi galbiorii i-oi luva, 
Mfc tapffle mi-oi da. 
Al mijlociu de-mi auza, 
Gindea ca e a?a. 
In fintina se baga, 
Scorpia mi-1 a$tepta, 
Pe copil mi-1 a?tepta 
$i indata-1 imbuca. 
Aci procletu-mi $edea, 
Multa lume mi-o-n?ela, 
Tot la seorpie mi-o da... 
Dara fratele-al mai mare, 
A?tepta cit mi-a$tepta. 
Nici un frate nu-i venea ; 
I§i lua drumu $i pleca, 
Dupa ei mi se ducea. 
La fintina de-ajungea, 
Iar pe procletu gasa, 
$i lui 9 Doamne, ii spunea, 
Tot a?a ca-1 inva^a. 
Al mai mare d-auza, 
Parca-i spunea inima : 
El acasa se ducea 
§i frumos mi se arma, 
Sabioara mi-o-ncingea. 
La fintina se ducea 
Si-n fintina se baga. 
Scorpia cind mi-1 vedea, 
A treilea se repeza ; 
Atunci fratele-al mai mare, 
Cind a?a el ca-mi vedea t 
Sabia el ml-o-ntindea 
Si pe gura i-o baga, 
Pe seorpie el o taia. 
Aceea mi-omora f 
$i cu ea se opintea, 
Afara ca o scotea ; 
Pe burta ca mi-o taia, 
Fratii inca vit gasa 
Si cu lapte ii spala, 
Si din ea ca ii scotea, 



Tofi trei, zo f si t&lnuia. 
Pe proclitu mi-1 cata, 
Da 9 nu putea a-1 gasa. 
Ei acasa mi-ajungea 
$i la lume le spunea 
Toata taina cum era. 
Cind lumea mi-auza, 
Tot cu bani mi-i daruia, 
Tare mi se-mbogata, 
Doamne, de se pomenea. 



50 

ANTOFICA A LUI VIOARA 

Foaie verde salcioara, 

La catunu lui Vioara, 

Colea, spre soare-rasare, 

Mare masa mi-e intinsa, 

De multi boieri mi-e cuprinsa. 

Iar la masa cine $ede? 

Cei cincizeci de navodari, 

Cei cinzeci de vata$i marl. 

$i la masa ce minea? 

Numai ciga ?i pastrunga, 

Caracuda galbloara, 

Ca e dulce la mincare 

$i u$oara la purtare ; 

$i nisatru de-al marunt, 

Ca de-ala prindea mai mult. 

Bine bea ?i petrecea, 

De nimica grije n-avea ; 

Cind la vale se uita, 

Ei, vezi Doamne, ce vedea? 

Tare vine ?i sosea 

Antofica-a lu Vioara, 

Calare pe-un pui de zmeu, 

De nima nencalecat, 

De din vremuri neumblat. 

Acolo ca-mi ajungea, 

Ta-su ca mi-1 intreba, 

A$a bine ca-i parea, 



lit? 



81 



$i la masa ml-l poftea ; 
Bea bine $i petrecea, 
De nimica nu-ngrijea. 
Antofica ce graia, 
Lu ta-sau ca-f spunea : 

— Tata, taiculetu meu t 

N-ai vrea, tata, ca sa-mi dai 
Cei cincizeci de navodari, 
Cei cincizeci de vata$i man, 
$i cincizeci de lopatari, 
Ca eu 9 tatfi, sa vinez 
Pe Vidros, pe$te frumos ? 
Dar Vioara ce graia : 

— Antofica, fiul meu, 
Toate in apa sa vinezi, 
Pe Vidros sa nu vinezi ; 
Ca e pe$te bataios, 
Intoarce luntrea pe dos ; 
Cit e din cer pina-n pamint, 
Atit e Vidros de lung ! 
Antofica ce facea ? 

Daca vedea $i vedea, 

Chei pe mina ca tua 

§i beciu ca descuia ; 

Scotea vin, scotea rachiu, 

De omoara omu de viu, 

Scotea vin de Draga$ani 

Nebeut de noua ani ; 

Pe taica-su imbata, 

Navoadele ca lua, 

Lua cincizeci de navodari 

$i cincizeci de lopatari, 

Si cincizeci de vata§i ntari. 

Cu navoadele pleca 

$i pe mare ca pornea, 

§i ma re a ca turbura ; 

Dete-o tura, dete doua, 

Dete pina in noua. 

§i ei ce prindea ? 

Pe Vidros ca mi-1 prindea. 

In fata apei ca-1 scotea ! 

lara Vidros ce-mi facea ? 

In navod cind se vedea, 



El din gura-aja zkea : 

— Antofica dumneata, 
Taie tu navoadele, 
Mai lunge? te-^i zilele ! 
Dar Vidros ce-mi facea ? 
O data ca se-nvirtea, 
Navoadile le rupea, 
Luntrile pe dos le da, 
Tot in apa raminea. 
Dar Antofica ce facea ? 
Navoadile le cirpea, 
Dete-o tura, dete doua, 
Dete, neica, pina-n trei, 
Prinsa puiu IudeL 
Antofica mi-1 lega 

De piscul caicului, 
In paza voiniculuL 
$i el tare ca-1 batea, 
Mi-1 batea $i mi-1 caznea 
Cu sfircul girbaciului, 
Pe cararea capului, 
Ca el, mari, ca sa spuie 
De Vidros, pe$te frumos. 
Jipa puiu cit putea, 
Acest lucru nu $tia ! 
Antofica ce facea ? 
La o parte se uita, 
Ochi$orii $-arunca, 
Pe mare ce-mi vedea ? 
Muma copilului venea, 
Pui$oru $i-l vedea, 
Ca-1 vedea $i-l nacaja. 
Si ea din gura graia : 

— Antofica-a lu Vioara, 
Da f ?tii, frate, tatal tau 
Noua ani ca mi-a vinat, 
Pe mine nu m-a stricat 1 
Ce-mi bati puiu $i-l cazne$ti, 
Ca el, frate, ca sa spuie 
Lucru care nu-1 §tie ? 
Antofica ce facea ? 

La navodari poruncea : 

— Trageti-1 voi acuma ! 



82 



DarS mama-sa-i zlccat 

— Antofica dumneata, 
Eu \it Ji-i spunea 

Unde Vidros iml traie?te : 
Marea unde borbose$te» 
Acolo Vidros trale?te ! 
Antofica de-auzea, 
Lua navoadile $i pleca, 
Odata ca le-ntindea, 
Dete o tura, dete doua, 
Dete, neicS, pin&-n noua. 
$i pe cine ca prindea ? 
Pe Vidros, pe$te frumos ! 
In fafa apei ca sta, 
Dara Vidros ce-mi facea ? 
In navoade se vedea, 
$i din gura-a^a graia : 

— Antofica dumneata, 
Taie tu navoadile, 
Mai lunge$te-{i zilele, 
Ca e Vidros bataios, 
Intoarce luntrile pe dos ! 
Antofica ce facea? 

La navodari poruncea : 

— Tragefi-1 voi acuma, 
Pe Vidros ca 1-am prins, 
L-oi duce la-mparatie 
§i-mi va da vo domnie ! 
Dara Vidros ce-mi facea ? 
O data ca se umfla, 
Navoadile le rupea, 
Luntrile pe dos le da 9 
Apoi la fund ca se ducea. 
Antofica ramlnea 

Pe scindurile luntrii. 
Iara Vidros ce facea ? 
In fa(a apei ca ie$ea, 
Dupa el ca mi se lua, 
Sa vezi el cum injura ! 
Cu coada ca mi-1 lovea, 
Ochii din cap ii sarea, 
Si la fund ca se ducea. 
Dara Vidros ce-mi facea ? 



Milfi de el ci-i veitea, 

^i-ndfirat dk se-ntorcea, 

$i pe AntoficS mi-1 lua, 

Pe-o scindura cfi-1 punea* 

O data se opintea, 

La margine 1-arunca; 

Dar AntoficI ce facea? 

A$a din gura zicea: 

— SS fiu eu lege de ctine, 

De n-oi mlnca carne din tine I 

§i Vidros ca auzea, 

$i marea ca turbura, 

Pe-Antofica-1 apuca, 

Tot in mare cd-1 bSga ; 

$i el acolo raminea, 

Lele, de s-o pomenea I 



51 

BABA NOVAC 

$1 FATA SALBATICA 

Foaie verde de-un spanac, 
La muntele-al daramat, 
La ceardacu lui Novae, 
Lui Novae, Baba Novae, 
Sare Dunarea-n ciumag. 
Unde Dunarea cote$te, 
El cu pasu mi-o pa?e$te, 
Da' de nima nu grije$te, 
Pe turci, zo, mi-i prapade$te I 
La ceardacu lui Novae, 
Afindra masa mi-este-ntlnsa, 
De voinici mi-este cuprinsi, 
De buzdugane incinsl, 
Da-n capu mesii cine $ede? 
Al Novae, Baba Novae, 
Cu barba alba de-un veac ; 
Cind se uita, te despicS, 
Cind privefte, te-ngroze$te, 
Ridica sprincenele 
Sa-$i vada bocalele. 



Ml 



85 



Da' dincolo de Novae, 
Stau $i din bocale trag 
Ba$ frate-su Radoi{a, 
Cu nepotu-su Nifa, 
$i cu fiu-su Gruifa, 
Frumos ca o garofita, 
Tinerel ca un bujor, 
Ii mor fetele de dor ! 
Cu paharu ii sluja, 
Zamatoc ca le ducea 
A! Gruita, copil mic t 
Zo y nu e bun de nimic ; 
Da' Novae Baba-i zicea : 

— Mai Grui{a, fiu iubit, 
Ce stai, taica, a$a trist ? 
Ori toale ai ponosit, 
Ori fetele te-a urit, 

Sau ca banii-ai ispravit ? 
Da Grui^a-i raspundea 
$i din gura a$a-i grata : 

— Fiindca, taica, ma-ntreba$i, 
Cu direptu spune-t-a? : 

Tata, n-am imbatrinit, 

Banii nu i-am cheltuit, 

Fetele nu m-au urit, 

Joale nu am ponosit. 

Da* stau, taica, $i gindesc 

La fata ce o iubesc, 

Ca eu vreau sa ma cas'toresc ! 

Da' Novae de-mi auzea, 

Fruntea e! i$i descrefea, 

La fiu-su imi zlmbea 

$i din gura-i cuvlnta : 

— Bine, bine, mai Gruita, 
Mi te-nsori cu o fetita, 
Mi te-nsori cu Dumnezeu, 
Numa, o sa-fi para rau ! 

$1 pleca $i-mi colinda, 
Fata pe plac nu gasea. 

— Unde-i fata pentru tine, 

Nu sint cuscrii buni de mine ; 
Unde-s cuscrii buni de mine, 
Acolo nu-i fata de tine... 



Taica, nu e$tl de-nsurat, 
Fetele din sat te bat ; 
Te bat ?i mi te trintesc, 
$i mi te batjocoresc ! 
Da* Gruita-i raspundea 
$i din inima ofta : 

— Ma prind ca nu e-n lume fata, 
Care pe Gruifa sa-1 bata ! 

Da' Novae ii euvinta, 
Ca un tata-1 sfatuia : 

— Intra, taica, -n grajd de piatra, 
Cauta vun pui de iapa, 

S-alegi bine, sa-1 roste$ti, 

De drum lung sa te gate$ti, 

Cu arme sa te-narmezi f 

Cu calu sa te-ncutezi ; 

C-ai s5 mergi, taica, sa mergi, 

Unde soarele rasare, 

Unde drumu e mai mare, 

Unde moartea sta in eale 

De-a$teapta pe ori^icare, 

Ce-n cap minte nu are. 

La coadele marilor, 

Marilor batrinelor, 

Mi-este salea aplecata, 

Ce-mi sta eu burta pe apa. 

Ba$ la mare, intr-un cring, 

Mi-este-o fata de pagin ; 

De salbatic mo? batrin, 

Ce nu-ti trece nici prin gind ! 

Du-te, taica, de-o gase^te, 

§i de-ti place, mi-o-mpe$e$te ; 

Sa-mi aduci nora frumoasa, 

Si tie mireasa-aleasa. 

Atunci Gruia de-auzea, 

Si mai iute se ducea ; 

In grajd de piatra imi intra, 

Un cal breaz i$i alegea, 

Tot pe breazu fudulul, 

Ca el nu e niciunul ; 

Ce e bun de fudulie, 

Da ? e slab de vitejie. 

Gruita bine-1 rostea, 



84 



Apoi il incaleca ; 

Spre rasarit imi pleca, 

De voios nu mai putea ! 

Multe zile-a drumuit, 

Da* nici lume n-a-ntilnit ; 

Drumuia pe plaiu {arii, 

Pin 9 ce da de malul marii. 

La o salcie pitita, 

Vedea-o fata-adurmita ; 

Dormea-n umbra de rechita, 

Cu flori mindre mi-e chitita. 

Pe breazu il priponea. 

De fata s-apropia, 

$-aveau ochif ce-ml vedea ! 

Pe loc mi se spaiminta, 

Indarat mi se tragea, 

$-a$a din gura zicea : 

— Lele, muiculita mea, 

Ce nu e$ti $i tu aicea ! 
Sa-ti vezi nora, s-o prive?ti, 

Si pe loc ca s-o plesne$ti. 

Va sa zica asta-i fata, 

Pe care mi-o-ales-o tata ! 

De cind, maica, m-ai facut, 

A§a fata n-am vazut ; 

Stau in loc ?i ma gindesc, 

Cum sa nu o pomenesc. 
Da* de-oi fugi, e ru$ine 
Pentru de-un voinic ca mine ! 

Tata atunci are drept sa zica 
Ca mie inca mi-e frica, 
Ca fetele incS ma bat, 
§i ca nu sint de-nsurat. 
Da* eu o s-o pomenesc, 
Si de-o fi ca s-o petesc 
Barem s-arat barbatie, 
Fiindca-i vorba de cas'torie! 
...Gruita o pomenea, 
Naprasnica se-ntindea, 
Casca §i mi se lunge$te, 
Da f Gruita mi-o prive$te, 
Inima-n piept, zo,-i zvicne$te ! 
La ocolu capulu) 



E cit roata carulul ; 
Ochii-i sint talerele, 
Vederile ca cepele, 
Miinile cit furcile, 
Picioarele ca grlnzile, 
lar unghiile cit secer'le ; 
Fata-i ca fundu de caldare — 
N-are-n lume-asemanare... 
$i cum fata se scula, 
La Gruita-mi alerga 
Si la lupta sa lua ; 
Pe Gruita-1 cuprindea, 
Ochii-n cap i se umfla, 
Puterile-1 para sea. 
Zo,-i piriia oasele-n spate, 
Ca un sac cu nuci uscate. 
Da f Gruita de-mi vedea, 
La namila ii graia : 
— Stai o tira, te opre?te, 
Calul mi se prapadeste. 
Murgu mi s-a-mpiedecat 
$i mi se da peste cap. 
Atunci fata mi-1 lasa, 

Da* Gruita ce-mi facea ? 

Picioru-n scara punea, 

Pe murgu se arunca ; 

Fugea cu taru$ cu tot, 

Ca un voinicel fricos, 

$i s-a$ternea vintului, 

Ca §i gindu drumului ; 

Indarat nu se uita, 

Ba$ ca viforu zbura... 

Dara lui Novae al batrin, 

Lingura-i cazu din senin, 

§i din gura-a?a-mi graia: 

— Semnu ce mi s-a facut, 

Da de lucru $i gindit ! 

L-or fi omorit pe-al meu Gruita, 

Or! ca i-ar fi nipt ala vreo costltfi ! 

Tn grajd de piatra imi intra, 

Pe murgu mi-1 pregStea, 

Buzduganu-n mina lua, 

Da 9 pa1o$u-l incingea, 



$5 



Pe murgu-1 inc&Hca. 
Pe drumu-al mare lua, 
Cu Gruiffi se-ntiinea. 
Da* Grui{a, zo,-mi fugea, 
Pe tata-su nu-1 vedea, 
Calu i s-a-nt&ritat, 
Voinicu s-a spaimintat. 
Novae al batrin striga : 

— Stai, Gruita, nu fugea, 
Te-am mfnat ca sa pete$ti, 
Da* tu f taica, mi-o tule?ti !.., 
Da* Grui^a-i raspundea : 

— Ce faciei, tata, cu mine, 
Ca ma mina$i la pieire ; 
Nu m-ai mfnat sa ma-nsor, 
Ci m-ai mfnat ca sa mor ! 
De-ar fi toata fata asa, 
Dracii s-ar mai insura ; 
Nu-i o fata s-o-mpete$ti f 
Ci-I ca s-o ocole§ti, 

Sa fugi ?i sa n-o-nti!nesti. 
Da f batrinu se rfdea, 
Din gura-I cuvinta : 

— Ai cu taica indarat, 

Sa vezi lupta piept la picpt, 
Sa te zauiti tu la tata, 
Pin* se va lupta cu fata ! 
Da f Gruifa de-auzea, 
Indarat mi se-ntorcea ; 
Gasea fata adormita, 
Subt o umbra de rachita. 
Novae la ea se ducea, 
Cu picioru o-mboldea. 
Fata mi se speria, 
Da* la lupta s-a p Lie a ; 
Namila se nacaja, 
Pe Novae il apuca, 
II apuca de mijloc, 
Sfi-1 arunce in potoc. 
Zo,-i piraie oasele 
Parc-ar fringe crecile. 
Da f Novae se opintea, 
Puterile-^i aduna, 



La salbatica spunea : 

— Te lupta?! tu cu copiii, 
Dar acu$a cu batrinii ; 
Sa-fi arat la batrineafS, 
Cine-am fost la tinereata ! 
Salbatica se-nt&rita, 

Pe Novae 1-aridica, 

In pamint ca-1 implinta, 

Ca stana de piatra uidea. 

Novae daca imi vedea, 

O data se opintea, 

Fata-n sus aridica 

$f-o-nvirtea batrinu-n vint, 

Pin-o izbea de pamint. 

Pina-n briu ca o -mplinta, 

Salbatica, zo, tipa, 

Codrii se cutremura, 

Brazii-n munti se legana, 

Marile se-nvifora, 

Soarele pe ceri s-oprea t 

Da* lui Novae nu-i pasa ! 

Scoase palo$u din teaca, 

$i-mi trase numai o data : 

Capu sc rastogolea, 

Salbatica blastama 

Si din dinti, zo, mai scri$nea !... 

Gruita se speria 

Si-ncepea a tremura, 

Citiva pa§i indarat da f 

Da* tata-su se ridea : 

— Ma GruitS, copil mic, 
Inca nu e§ti de iubit ; 

Te spaiminti tu de-o muierc, 

Inca nu e?ti in putere ! 

Te uitai, taica, la mine, 

Nu vedeai ca nu e bine ? 

Eu nam venit s-o tulesc, 

Ci-am venit sa biruiesc, 

De nunta sa ma gatesc. 

Nu ti-am spus, taica, ti-am spus, 

Ca tu nu e$ti dc-nsurat, 

Daca fetele te bat ? !... 

Palma bici ca o facea, 



86 



Peste fa|ft il izbea, 

Singele II podidea ; 

Gruita a$a gr&ia : 

— Mfti taicufft dumneata, 

Om mai viteaz ca tine, 

Zo, cS nu este pe lume ! 

De-ar fi orice fatft-a?a, 

Tartoru s-ar insura !... 

De-a$ fi-adus in batStttra 

O a$a mare spttrcfttura, 

Nunta?ii ar fi uitat cftrarea, 

Pe cilni i-ar fi-apucat turbarea. 

De cind maica m-a facut, 

A$a fata n-am vazut; 

Ala mare $i urita, 

Trece pofta de iubitft ! 

Gruita se linljtea. 

De-nsurat nu se-ngrijea, 

Cu Novae se veselea, 

Pina vremea ii venea. 

Minuia el armele, 

Le-nvata soroacele, 

$i traia pe tara-n pace, 

N-are salbatica ce-i face. 

1 stone rumineasca, 

Pentru ca sa pome n ease a, 

La buni fraji ca dumneavoastra ! 



52 

CEAL COP!L DE TURC 

Sus la muntii Mamului, 
La umbrita fagului, 
Merge un copil de turc, 
De trei zile e nascut, 
Numa-o data tit5-a supt, 
Numa-o data e scaldat, 
Numa-o data leganat 
Da' copilu imf avea 
Topor de nouazeci oca, 
Ce-nvatase a da cu el f 



Zo Y era, zftu, frumu?el. 
Noua pene cfi-mi avea, 
La topor al&turea, 
Toatft pana nouft oca, 
Nima nu-1 mai ridica. 
Da-mparatu de-1 afla, 
Viteji dupft el mina. 
Da* copilu ce-mi fftcea, 
Toporu-n mini cft-I lua 
§i in foe il infigea, 
Sub un fag el se culca. 
Cind sufletu el tragea, 
Crengile pe el cadea, 
Cind sufletu sloboza, 
Crengile de fag rupea. 
Cu norii le mesteca, 
Da 9 vitejii de-mi vedca, 
Rau, mftri, se spaiminta, 
La-mparatu eft fugea, 
$i la-mparatu spunea: 

— Imparate, luminate, 
Cum le ?tii pe lume toate, 
Mai mult pentru Dumnezeu 
$i pentru binili teu, 

A§a viteaz n-am vazut, 
De cind maica m~a fftcut ! 
Da-mparatu de-auza, 
Alti viteji imi alegea 
$i la copil trimetea, 
Cu bini^oru sft-1 ia. 
Dar vitejii se ducea, 
Din departe ei striga : 

— M5i copile dumneata, 
Vino pin 9 la noi incoa, 

la sa mergi pin 9 la-mparatu, 
Sa te porti cum ti-e purtatu. 
Sa-i maninci dulceturli, 
§1 sa-i beai cafelili ! 
Da 9 copilu de-auza, 
Topor pe umar ca lua, 
La-mparatu se ducea. 
Imparatul de-1 vedea, 
Friguri de moarte-1 prindea, 



87 



A$a din gurS-i zicea : 

— Eu te-am chemat pin* la mine, 
Spune cin' te-a facut pe tine, 

Ca vreau eu sa-ti daruiesc 
Palo$ul meu imparatesc ! 
Da 9 copilu de-auza, 
A?a din gura-i graia : 

— Mum a mea ca m-a nascut 
$i pe mine m-a facut, 
Pintre nori $i pintre vint, 
Sint, vezl, un copila? mic, 
Dor de tita mi-a venit, 

Cat pe muma pe pamint. 
Imparatu de-auza, 
Fuga viteji trimetea, 
Pe muma-sa o-aducea, 
Da* cind copil o vedea, 
La muma-sa alerga, 
Muma lui ingenunchea, 
Jita pe spinare-i da, 
Da* copilu imi sugea. 
Sugea noua vedre si-o oca, 
Tumte atunci se satura. 
Iara copilu-i vorbea : 

— Ma-mparate luminate, 
Cum le §tii pe lume toate, 
Mai mult pentru Dumnezeu 
Si pentru binili teu, 

M-ai ad us pe mine-aici 
Fara de copii de-ai mici. 
Ca eu vreau ca sa ma joe, 
Cu copiii la mijloc. 
Pin-atunci-oi trimetea 
La sfirsitul marilor, 
Unde-i casa sorilor ; 
Calu mie sa-mi aduci, 
Pe lungi drumuri s-o-apuci. 
Intr-ale livezi verzi, 
Intr-ale ape reci, 
Rau ai sa petrcci. 
Imparatu de-auza, 
Fuga vitejii-i mina, 
!ar vitejii se ducea, 



$f clnd calu mi-i vedea, 
Minca foe ?i rincheza, 
Pamint se cutremura. 
Nima nu-1 putea prindea, 
Iaca voinicii se-ntorceau, 
La-mparatu ca-i spunea, 
De frica nu mat putea : 

— A$a cal noi n-am vazut 
De cind maica ne-a facut, 
Ca s-amesteca in vint, 
Abia ajunge la pamint ! 
Da 9 copilu de-auza, 

Topor pe mina lua 
$i dupa cal se ducea. 
Da 9 calu de mi-! vedea 
$i de copil imi fugea, 
Din munte-n munte sarea. 
Da' copilu de-mi vedea, 
Cu toporul dupa cap, 
Alerga el dupa at 
Si-i arunca frina-n cap. 
El pe cal se-ncaleca, 
La-mparatu se ducea, 
§t la poarta ca-mi striga : 

— Ma-mparate, luminate, 
Cum le $tii pe lume toate, 
Mai mult pentru Dumnezeu, 
Si pentru binili teu, 

Eu iti spun adevarat, 
Sabia s-a-nver?unat, 
Calu mi s-a-ntaritat, 
Oclii-n cap s-a turburat ; 
Ca la un ciine turbat, 
Adu-mi viteaz sa ma bat I 
Imparatu de-auza, 
Pe viteaz Marcu-1 ducea. 
Viteaz Marcu de-mi venea, 
La copilas ii spunea : 

— Copil mic al de turc, 
Da* tie ti s-a urit, 

Pe lumea alba traind, 

Spune mai, copile, mie, 

Cum vreai sa te lupti cu mine ? 



88 



Vreai la lupta sa ne luam, 

Sau la cai sa ne-ntrecem ? 

Cari pc care ne-om trecea, 

Aluia cap i s-o taia. 

Aramaju ca facea 

§i la-ntrecere se lua, 

Da 1 copilul intrecea, 

Cu sabia flutura, 

Gata capu ca sa-i ia, 

$i muma-sa alerga, 

Iar din gura-i cuvinta : 

— Stai y muica, copilu meu, 

C-ala e fratili teu, 

Dintr-o muma, dintr-un tata, 

De cind trecui Dunarea lata ! 

Atuncl copilu s-oprea, 

$i muma-sa-i povestea, 

Taina bine-o pricepea, 

Frati de cruce se gasea, 

Si bea ei, se veselea, 

Nici o grije nu-mi avea. 

Istorie rumaneascfi, 

Din batrini sa povesteasca 

La buni frati ca dumneavoastra. 



53 

LIBEGIOAKELE 

Ascultati, lume, la mine, 
Sa va spun o istorie. 
Eu slnt un voinic umblat, 
Multe drumuri am calcat, 
$i le-am calcat §i pe dunga, 
Frate, numai sS-mi ajunga ; 
$i pe dunga ?i pe lat, 
Multe tari cutreierat, 
Ora$ frumos dar n-am vazut, 
Tot pe unde am trecut, 
Oraj frumos ca Vitleimu, 
Vitleimu, Rusalimu. 



Acolo e mai frumos, 
Ca-i mormintu lul Cristos. 
Mi-este un trandafir frumos, 
$i daca-oi vrea s3-l miro?i, 
El $i-apleaca floarea-n jos. 
Da-n mijlocu ora$u1ui 
Este-o mindra manastire, 
Pe dinuntru jugravita, 
Dinafara-i poleita 
Cu aur $i cu argint, 
Varsa raze pe pamint. 
Parca soare-a rasarit, 
De n-am vazut de cind sint ! 
Manastirea ca-mi avea, 
Trei turnulefe avea, 
Trei libegioare venea 
$i pe turnuri se punea, 
Da-ncepea de mai cinta, 
Toata lumea alerga 
$i la ele asculta. 
Mai la urma imi venea 
Trei feciori, coconi de domni, 
Si daca a fost toti bogati, 
Nu le-a pasat de-ai saraci. 
Au crescut tot in avere, 
De Dumnezau nu le pasa ; 
Da' cind imi sosea, 
Naiba-i invata, 
Fuga-acasa-mi da, 
Pu$tili le lua, 
La manastire venea, 
Pu$tili la ochi punea, 
In libigioare sa dea. 
Libigioar'li de vedea, 
A$a din gura-mi graia : 
— Trei feciori, coconi de domni, 
Stati, cu puftili nu datl, 
Ca pu?tili nu iau foe, 
Iar voi n-ati avut noroc. 
No! nu sintem libigioare, 
Si sintem trei zile marl, 
Trei zile din saptamina ; 



1 



89 



Cu ce vi sin tern de vlni ? 

A dlntii e Vlnerea, 

A doua e Simb&ta, 

Da* a de trei Dumlneca. 

Numa-atita ca zicea, 

Piste ei ca imf zbura, 

Ste! de piatra-i prefacea, 

Toata lurnea se mfra. 

Da f ele ml se ducea, 

Indarat nu se-ntorcea t 

$i-mi zburau in Nadolii, 

Se pierdeau in tari pustii. 

La trei an! ft jumatate 

Le stau osali-n$irate ; 

LibigioarMi iar venea, 

Pe turnuri iar imi sedea, 

Iar incepeau de cinta, 

Da' lumea le asculta. 

Libigioar'li ce facea ? 

Piste oase imi zbura 

$i a$a le cuvinta : 

— Voi feciori, coconi de domni, 

Bine ca ati fost bogati 

$i de frica nu $tiati. 

Voi prea bine ati trait, 

De-ai saraci nu v-ati grijit. 

Da' trei ani ati patimit, 

Ca trei ani si jumState 

V-au stat oasali-n$irate, 

Dara-acuma va sculati, 

Alte drumuri apucati ! 

Lai parinti sa le criciti 

Ca nu sintem ce ginditi, 

Sintem trei zile mari 

$i-mpietrim imparati tari. 

Parintii sa povesteasca, 

Lumea ne sarbatoreasca : 

S3 tina postur li toate, 

Sa aibe grije de fapte. 

CS o sa va dam bucate, 

Sa aiba $i saracii parte. 

Lumea sa nu se tujeasca 



Ca copilu ?i cu tati 

Sa mina pin judecate, 

Ce n-a mai fost niclodatfi ( 

Rau mult fac oaminii, 

Mai cu foe mulerili, 

Chefelili le-mpunge cu acill 

$i trage cu briglili, 

MSturS cu oritur'!!, 

I?i spala c£me$ili, 

Tmpunge cu acili, 

Ba$ in sfinta vinerea, 

$i sfinta dumineca, 

FSra milfi ? i pacat, 

Nu-n{£leg ca e pacat! 

Da-i trei feciori, coconi de domni, 

To{i acasd se ducea, 

Pe pSrinti ii ingrijea, 

De drag el nu mai putea. 

Mare c in ste ridicarS, 

L-ale mindre HbegioarS. 

Parintii lor de-mi vedea, 

Lautarii mi-i tocmea, 

Mindru cintec le facea, 

S-auda toatfi lumea, 

$i le platea cit cerea. 

Multa lume-i pomenea, 

$i de-acum pina-n vecie, 

Buna pace sa va fie ! 



54 

TREI FECIORI, 
COCONI DE DOMNI 

De cind muma m-a facut, 
Tirg frumos ci n-am vaztft 
Tirg frumos ca-n Tirnova !. 
Da' de ce mi-era frumos? 
In mijlocu Urgului 
Mi-este-o micfi minastire ; 
Da 9 deasupra ministirii, 



90 



Mi-este trcl cruel de-arglnt, 
Ce-mi luminS-n lung ?f-n lat, 
Ce n-atn vSzut de ctnd sint! 
Dar asupra crucllor 
Mi-este trcl Hmbe dc nalbe ; 
Da cltSva mai la vale, 
Trei feciori, cuconi de domnl. 
El, frate, mi-a-ngenuncheat, 
Armele la ochi a luat; 
$edeau cu armele-n bratfi, 
Din clt ei ca si-mi pocneasca ! 
la vezi, limbile de nalbS, 
Cind a$a ele-ml vedea, 
Numa-atita cS-ml vorbea: 
— Vol, feciori, coconi de domnl, 
la stafi, vol si nu-m! pocniti, 
Nu sintem noi ce gfndi{i ! 
Nu sintem cruci de argint, 
Da nicl limbe tot de nalbe, 
Si sintem zine de-ale man. 
A dintii mi-e Vinerea, 
Mi-este ztua turculul ; 
A doua e Simbata, 
E ziua ovreiului ; 
A de trei Duminica, 
Mi-e ziua cre$tinului. 
Numa-atita-mi vorbea, 
In slava cerului zbura. 
Une, naica, se ducea ? 
Doamne, jos In Nadolii, 
Doamne,-ntr-ale tari pustii. 
O fintina ca-mi vedea 
$i jos mi sa dubara ; 
Toate trei mi se spala, 
Si apa ele-o lasa. 
la vezi, apa lecuita, 
Pentru lumea patimita. 
Cine pStimit mi-era, 
La fintina ca mergea, 
Cu apa se spala ; 
In data sa-nzdravenea, 
Doamne, de s-o pomenea. 



55 

RUSCA $1 MiU 

Striga,-mbarbateaz3, 
De trei ori ofteazS, 
In gura de tirg, 
Cea fata de frinc, 
Mica Rusculi{a, 
Alba la pielija, 
Neagra la codita 
$i la abdeluta. 
Striga,-mbSrb&ta : 

— Cine s-o afla 
$i s-o-adev5ra, 
Pe mine m& ia 9 
Mindra copili^S, 
Vreau s2-i fiu lelifS I 
Nima nu s-afla, 
Doar Miu copilu, 
Cela-i ?I znopilu. 
Ficiorel de Motru, 
Otela? de codru ; 
Ficiorel de sirb, 
Marghiola? de tirg; 
Negustor de boi, 
Fala de ciocoi ; 
Dragala? de fete, 
Jubet de neveste. 

El mi se afla, 
La Rusca venea, 
Din gura-i spunea: 

— Mica RusculitS, 
lote ce-ai poftit, 
La tine-am venit. 
Amindoi ne luam, 
Sa ne cununam 
Sus la manastire, 
De pominS-n lume ! 
Rusca sta, graia : 

— Tu mie sa-mi faci 
Un pod peste mare, 
Cu noua picioare ; 



91 



Dar un pod dc ceara, 

Pe inima goala. 

Intr-o noapte 1-oi facea, 

Peste pod oi samana 

Acea vie mare, 

Cu noua razoare, 

Pe razor de vii, 

Tu mi-oi samana 

Pruni 51 zarzalii, 

Poame timpurii, 

Ce se coc intii, 

Intre Sta-Marii. 

Mai multe naramze, 

Ca sint cu miroase ; 

La boieri pe masa, 

Ruschii i sa lasa. 

Miu d-auza, 

Soar'li scapata, 

Toiegelu-$i lua, 

laca $i-mi pleca, 

La mare-ajungea, 

Din toiag batea, 

Idolii-astringea, 

Ceara o topea, 

Podu i-l facea. 

Pe mijloc de pod 

Facu o vie mare, 

Cu noua razoare ; 

Pe razor de vii, 

Gutui $i lamii, 

Pruni ?i zarzalii, 

Poame timpurii, 

Ce se coace-ntii, 

Intre Sta-Marii, 

Sa iai in sacui, 

Sa dai la copii. 

$i ce fel de vita ? 

Vita de-a plavita, 

Strugurei cu tita ; 

Strugura?! de-ai noi, 

De lei de-amindoi. 

Soarle rasarea, 

Struguri se cocea ; 



Tirnuta ca lua 9 
Struguri culegea, 
La Rusca venea 
$-apoi sa ruga : 

— $i na, Rusca, na, 
Ca ce-ai porincit, 
Lucru-am ispravit. 
Iote c-am venit, 

Da' tu te-ai gatit? 
Amindoi ne luam, 
Nunta sa facem, 
Sa ne cununam 
Sus la minastire, 
De pomina-n lume ! 
Da' Rusca graia : 

— Miule, copile, 
Inca una-mi faci, 
$-atuncea sa-mi placi f 
Tu sa mi te duci, 
Daichii ca sa-i faci 
Punte peste munte, 
La mijloc de punte, 

O Una fintina, 
Cu ap$oara buna, 
Buna $i salcie, 
C-a$a-mi place mie ; 
$i troc de-aurel, 
Sa bem noi cu el. 
Intr-o noapte-oi facea, 
Apa ca mi-oi lua, 
La mine-oi venea, 
S-atunci m-oi ruga. 
Miu de-auza, 
Soar'Ie apunea, 
Luna rasarea ; 
Toiegelu-$i lua, 
Apoi si pleca, 
La munte-ajungea, 
Din toiag batea, 
Idolii-i venea 
$-apoi povestea. 
Idolii-i facea 
Punte peste munte ; 



92 



Pe mijloc de punte, 
O Una fintina, 
Cu ap$oara buna, 
Buna $i salcie ; 
Troc de aurel, 
Sa bea ei cu el. 
Zor'le se varsa, 
Apa-n troc ca lua, 
La Rusca pleca. 
$1 cum ajungea, 
Din gura-i vorbea: 

— $i na, Rusca, na f 
Ca ce-ai porincit, 
Lucru-am ispravit, 
Da' tu te-ai gatit? 
lote, am venit ! 
Amindoi ne luam, 
Nunta sa facem, 

Sa ne cununam 
Sus la minastire, 
De pomina-n lume ! 
Rusca-i sta grSia : 

— Inca una-mi fad, 
§-atuncea sa-mi placi. 
Tu sa mi te duci, 
Mie sa-mi aduci 

Doi luceferei, 
$i cu luna trei, 
Sa ma joe cu ei, 
Ca slnt frumu$ei. 
Miu de-auza, 
Soar'Ie apunea, 
Luna rasarea ; 
Toiegelu-$i lua 
$-apoi ca pleca. 
El mi-or cubara 
Luna $i c-o stea, 
Doi luceferei, 
Sa joace cu ei, 
Ca sint frumu$ei. 
In cale-1-ntilnea, 
Inda, soru-sa, 
§-apoi 1-intreba : 



— Miule, copile, 
Unde mi-ai plecat, 
Capu fi-ai mincat I 
Ba$ eu te-a? minca, 
$i eu n-a? putea 
De mindreafa ta. 
Da ?tii, daicS, $tii, 
Ca vine toamna, 
Cules de porumb. 
$i nevestele, 
Daica, s-o scula, 
Legume-o gatea ; 

Pe ceri s-o uita, 
Luna n-o vedea, 
Luna ?i c-o stea, 
$-ai luceferei, 
Ce sint frumu$ei. 
Negur'le-o cadea, 
Nevestele-o privea, 
Luna n-o vedea, 
De tine-o afla !... 
DaicS, tu le-ai luat 
Cea lumina tare, 
Cea lumina mare, 
$1 te-or blastama, 
Zau, toata lumea 1 
Daica, sa te duci, 
La Rusca sa tragi, 
Palma bici s-o faci, 
Peste ochi sa-i tragi ; 
Ochii i-o sarea, 
Din gura-oi vorbea : 

— $i na, Rusca, na, 
Doi luceferei, 
Joaca-te cu ei. 

§i cu ochii tai, 
Dara luna trei, 
Este capul tau, 
$-al lui Dumnezeu. 
Miu de-auza, 
'Ndarat se-ntorcea, 
La Rusca venea, 
Linga ea se da, 



93 



t 



Pal ma bid facea, 
Peste ochi li da ; 
Ochii ca-i saiva 
In poala-i prijinea, 
Miu-i sta f vorbea : 
— $i na, Rusca, na, 
Daru de la mine, 
Sa-{i fie mai bine ! 
Doi luceferei, 
A^tea-s ochii tai, 
Dara luna trei f 
Este capu tau, 
$-a lui Dumnezeu ! 
Ruse a rati tipa, 
Ala ca era. 
Ochii din poala lua 
$i iar i-a$eza 
Sus, pe scafirlie, 
Sa vada mai bine. 
§i mi se scula, 
In judecata-1 lua, 
Sus la mama Eva, 
$i la mo$ Adam ; 
Pe la Sintu lon 9 
Ca-i om batrin, 
Din vreme demult, 
Mai multe-a vazut 
$i mi-a petrecut. 
Dar mama Eva f 
Pe Rusca-o chema f 
§i ea c-o-ntreba, 
Rusca sta f spunea : 
— Mama Evo, dea, 
Pe Miu l-am luat, 
Sa-mi fie barbat ; 
§i eu l-am minat, 
Sa-mi cada pe plac ; 
$i i-am porincit, 
Toate-a ispravit. 
El ca mi-a facut 
Un pod peste mare, 
Cu noua picioare ; 
Pe mijloc de pod. 



Facu-o vie mare, 
Cu noua razoare ; 
$i mi-a samSnat, 
Pe razori de vii 9 
Gutui $i lamii, 
Pruni ?i zarzalii, 
Poame timpurii, 
Ce se cocea-ntii, 
'Ntre S'ta-Marii; 
Mai multe naramze, 
Ca sint cu miroase 

La boieri pe masa. 
Si mi-a samanat 
Tot vita plavi{a, 
Struguri de-al cu ffijk ; 
Strugura?! de-ai mol, 
De noi de-amindoi. 
Toate le-a facut, 
§i nu mi-a placut; 
§i iar l-am minat, 
Sa-mi cada pe plac. 
El mie sa-mi faca 

Punte peste munte ; 

La mijloc de punte, 
O linS fintina, 

Cu ap?oara buna, 

Buna $i salcie, 

C-a$a-mi place mie, 

Troc de aurel. 

Iar nu mi-a placut, 

§i iar l-am minat, 

Sa-mi cadS pe plac. 

El mi-o cobara 

Luna $i c-o stea, 

Doi luceferei, 

Sa ma joe cu ei. 

El ca mi-a plecat, 

In cale s-a suparat. 

La mine-a plecat, 

Palma bici a dat ; 

Pe ochi negri m-a lovit, 

Ochii din cap mi-a sarit, 

Buftean negru am uidit 



94 



Daca-am v&zut ce-am v&zut, 

Eu la tine am venlt; 

Amindoi ne judec&m, 

Aici, la mama Eva 

$i la moju Adam, 

$i la Sintu Ion, 

Ca e mai batrin, 

Din vreme demult, 

Mai multe-a vazut 

$i mi-a petrecut. 

Dar mo$u Adam, 

Pe Miu-1 chema ; 

El il judeca, 

Miu, zo,-i spunea: 

— Mo? Adame, mai, 

Rusca ce-a facut, 

Ce mi-a porincit, 

Toate-am ispravit, 

Iar nu i-am placut ! 

Ea cind m-a minat 

Ca sa-i cad pe plac, 

laca, mi-a cerut, 

Eu i-oi dubara 

Luna $i c-o stea, 

Doi luceferei, 

Sa joace cu ei 9 

Ca sint frumu$ei ! 

f N cale m-a-ntflnit 

lnda 9 sora mea, 

Buna vorba-a dat: 

Ca s-afli timp de toamna, 

Culesul de porumb ; 

Neveste s-o scula, 

Oala la foe o punea 9 

Luna pe ceri n-o vedea 

Si m-o blistama. 

Eu m-am sup&rat, 

Palma bid am radicat, 

Peste ochii negri i-am dat 

Ochii din cap i-a sarit, 

Bu^tean negru mi-a uidit 

Mo? Adam daca-auza, 

Judecata ci le lua, 



La Sintu Ion se stria. 

Sintu Ion cind ii privea, 

El pe Rusca o chema, 

Pe ochi negri o sp&la, 

$i pe Miu iar a?a, 

$-apoi din gurl spunea: 

— Voi amindoi s2 vi luafi, 

Mergefi ?i vi cununa|i 9 

Colea sus, la minfistire, 

Sa fifl de pominS-n lume! 

Darfi Miu de-auza, 

'?i lua pe Rusca $i pleca. 

Mergind amindoi pe cale, 

Mergea Rusca inainte, 

Miu-n urmi pe punte. 

Pe carare rarf, 

Pe rarfi dumbrava, 

Rusca sta, vorbea: 

„Doamne, sfintule, 

Eu ca mi-am vazut 

Ginere-nainte, 

Mireasa pe urm&, 

Merg sa se cunune, 

Sus la minastire, 

De pomina-n lume 1 

Da eu am plecat, 

Mireasa-nainte, 

Ginere pe urma, 

Merg sa se cunune, 

Sus la minSstire, 

De pomina-n lume!" 

Miu de-auza 9 

'Nainte trecea; 

Rusca de colea, 

Gindu rau purta, 

Brine! in vale-i da, 

Pe-o sadinea ; 

Miu rau cadea, 

V N vale se oprea, 

Colea pi-un lugaci 9 

La un curpinacL 

Nu putea ie?ea f 

Rau, zo, chiraia, 



1:1 



95 



!■ 



$i far asculta. 
Miu auza 
Un pui scincind, 
Corbu chiraind, 
C-a cazut din cuib. 
Miu se ducea, 
Pui$oru lua, 
La cuib se-nalta ; 
In cuib ca vedea, 
$erpele-a venit, 
S-a suit la cutb, 
Puiu a zburat, 
Arpia §-a frint, 
Cazut pe pamint. 
Miu de colea, 
Piatra-n mina lua, 
In $erpe ca da, 
$erpele-omora, 
Puiu-n cuib punea. 
Corbu cind vedea, 
Puiu-i piuia, 
Muma-sa-i spunea : 
— Io-te, maica mea, 
Eu §ez!nd pe cuib, 
$erpele-a venit, 
Cit nu m-a-nghitit ! 
$i eu am zburat, 
Muma, m-am lovit, 
Arpia mi-am frint, 
Cazui la pamint. 
Miu m-auzit, 
La mine-a venit 
Sa ma puna-n cuib ; 
$i-n cuib a gasit 
Acel §erpe mare, 
Ce ma-nghite tare. 
Piatra-n mina-a luat, 
$erpe-a omorit, 
lar m-a pus in cuib. 
Corbu de-auza, 
Arpii intindea, 
La Miu dubara, 
$-apoI 1-ntreba : 



— Miule copile, 
Ce ceri de la mine 
Sa-ti dau eu pe lume, 
Sa-ti dau de la mine ? 
Miu sta, vorbea : 

— Corb, pasare aeagra, 
Lighioana-ntreagS, 

Eu cer de la tine 
Sa ma sco^i la lume ! 
Corbu d-auza, 
Arpile-ntindea : 

— Sa te sui pe mine, 
Sa te tii mai bine, 

Sa zbor eu cu tine, 
Sa te scot la lume. 
Miu d-auza, 
Sus pe corb $edea, 
De gitu lui tinea. 
Salta corbu ?i zbura, 
La lume alba-1 scotea, 
§i-i arata o potecea. 
Poteca-n vale mergea, 
Intr-un sat mic cubara ; 
Asta sat ii mititel, 
Numai cu trei ca§i in el. 
El pe Rusca o gasea, 
Mesteca mamaliga ; 
$i oala cum $-0 gatea, 
Se duse Miu la ea, 
Puse mina-n subtioara, 
Trase sabie sotioara ; 
Capu de la trup ii lua, 
Carnea bucaturi facea, 
Carnea la vulturi o da I 
Si de-acia cum pleca, 
Cobori la Craiova, 
Alta lelita gasa ; 
Mai buna $i mai frumoasa, 
Nu ca Rusca o paguboasa. 
Mtndri lautari tocmea, 
Mindra nunta ca-$i facea ; 
Facea nunta boiereasca, 
Ca pentru sa pomeneasca, 



96 



Colea-n T ara Rum&neascfi 
Toata lumea s-o ceteasca ! 
$i trfiia pe Jarfi-n pace, 
Cfi n-are nima cc-i face. 



56 

PETCANA 

Cind oi zice de-o cicoare, 

La vale, frate, la vale, 

Dincotro soare rasare, 

Mi se vede-o casa mare, 

Cu fere$tile-n brumale, 

De se-nvirtesc dupa soare ! 

Da la ea cine-ini $edea? 

Un cinstitu de-mparat, 

De bogat e minunat ! 

$i are-mpfiratul, are 

Tot o micfi de ba?tea ; 

Cu nouazeci de pluguri o-ara. 

Cu nouazeci de grape o-grapa. 

Intro zi el mi-o ara, 

Intr-o zi mi se cocea ; 

Cind oi zice matostat, 

Se facu griu de secerat. 

Imparatu ce facea ? 

Mina carfi, 

In toate part'* 

Cin 9 pe lume s-o afla, 

S-o afla, o-adevara, 

Sa-mi secere ba?teaua. 

O secera 5-0 treiera, 

Griu in ambari l*o baga, 

Sa-?i dea-mpara{ia ; 

$i nima nu se afla... 

O nevasta tinerea, 

Maritata de iarna, 

Numai ea mi se afla. 

Fuga la-mparatu da, 

Cu-mpSratu se vorbea: 

— Imparate luminate, 

Eu iti secer ba$teaua, 



Sa-mi dai imparfitia ! 
Da-mparatu sta zicea : 

— Bre Petcano dumneata, 
Ba$teaua oi secera-o, 

Oi secera ?-oi treiera, 
Griu-n ambari 1-oi ducea, — 
Atunci i{i dau impfirajia. 
Petcana f&gaduia: 
Intr-o zi i-o secera, 
O secera $-0 treiera, 
Griu in ambari o-aducea, — 
Sa-i ia-mparatia. 

— Sfi fie chiria ta, 
Da f sfi nu fie a mea ! 
Mina cu-mparatu da, 
$-amindoi se rama^ea, 
Mindra-ntelegere facea : 

— De n-oi fir?i porunca ta, 
Capu de la trup mi-oi lua ; 
De |-oi fir$i porunca, 
Sa-mi dai imparatia, 

$i cu toata avutia ! 
Astazi mi-e dumineca, 
De mine, sinta lunea, 
Petcana mi se scula, 
Caldarea pe foe punea, 
Copila$u $i-l scalda, 
Mina vacile la vacari 
$i caii pe la stavari ; 
Da 9 $i porcit la porcari, 
$i oile la ciobani. 
Petcana mi se-ntorcea, 
Copilu-1 incro$na, 
Secera-n mina ca lua, 
$i da fuga la bajtea. 
Cind ajunge la ba?tea, 
Nici copil nu descro$na, 
Cu secera se-nvirtea 
§i legaturile facea, 
Noua cristate-astringea. 
Copila? descro$na 
§i la umbra il punea, 
Pe mejghina plugului, 



97 



La umbrifa griului, 
La tulplna parului. 
Tabara de secera, 
Secera, nu se-nglumea, 
Din{ii-n gura ca-i negrea, 
Paru-n cap i se pislea. 
Neveste pe drum trecea, 
§i buna ziua c3-i da. 
Petcana nu multarnea, 
Sarmana, ca n-auza, 
De zor mi se zore^te. 
Lina verde foi de praz, 
Cind veni soar'le-n amneaz, 
Ea ba$teaua secera. 
De zor mare ce mi-a dat, 
Petcana mi s-a uitat, 
Griu de legaturi n-a lasat ! 
N-are cu ce-mi lega, 
Dete fuga la ce$mea, 
Cu papora pinga ea ; 
Ea papora ca taia 
$i legaturile facea. 
Cind tabara de lega, 
Ea ba$teaua o lega, 
N-are cu cine-astringea, 
Tot Petcana singurea ! 
§i stogur f le ca-mi facea, 
Nouazeci de stoguri marl, 
laca soar'Ie povfrnea, 
Fuga la-mp&ratu da, 
La-mparatul se ruga 
$i din gura-a$a zicea : 
— Imparate luminate, 
Sa-mi dai nouazeci de cara, 
Sa-^i aduc znopii din Jara. 
$i-mparatu car f Ie-i da, 
Petcana znopii-ncarca ; 
La arie-i-aducea, 
Aria cioplita nu era. 
Lua o sapa $-0 cazma, 
${ tir$a$te aria. 
N-are cine-i matura, 
Sintru Gornesc ca bura, 



$i-i matura aria. 
Znopii-n arie-a$ezind, 
Da 9 caii n-a mai venit ; 
Fuga la-mparatu da, 
La-mparatu se ruga : 
— Da-mi, imparate, cu bine, 
Nouazeci de cai cu bine. 
Znopii ti i-oi treiera, 
Ca se duce soarele 
§-oi sa-mi pierzi tu zilele. 
Imparatu e-mparat, 
Mina lucru la inat, 
Nouazeci de cai ii da ; 
$i-i da minji nenvatati, 
De la iepe aduna(i. 
Petcana caii ca-i lua, 
Cinci la juguri injuga, 
$ase slobozi ca lasa. 
Nici cu biciu n-atingea, 
Numai din gura zbiera, 
Dara caii treiera. 
Petcana ce se gindea ? 
Pina caii-o treiera, 
Sa nu $ada degeaba. 
De la-mparatu cerea f 
Mai cerea vro noua line ; 
Noua fuse i-o torcea, 
Sa nu ?ada degeaba. 
lara-mparatu c5-i da, 
Noua lini de-ale podoase, 
Ne spa late, nedaracite, 
Cum sint de pe oaie luate. 
Petcana ie scarpina 
$i pe furca le baga ; 
Pina caii treiera, 
Noua fuse le umplea. 
Griu de-ntors ca venea, 
N-are cu cine-mi torcea ; 
Dar Petcana singurea, 
Griu-n arie-ntorcea. 
$tiu lumea cind torcea 
De trei ori, de patru ori, 
Da* Petcana de doui ori. 



98 



Al treilea cind imi torcea, 
Toate paile le scotea, 
Numai bob de griu uidea. 
Numa-o date il grinea, 
$i la str&jeri 1-astringea, 
Tabira $i-l vintura. 
DupS ce mi-1 vintura, 
Fuga la-mparatu da. 

— Da-mi, imp&rate, cu bine, 
Nouazeci de cergi mai bune, 
Sa-mi incerghez carale, 

Hi vin acas* cu griur'le ! 
laca-mparatu ca-i da, 
Nouazeci de cergi ii da ; 
Petcana carale-ncerga, 
$i punea de le-ncarca: 
Cu sinu ?i cu poala, 
$i pe toate le-ncarca ; 
Noua fuse-n car punea, 
La-mparatu ca pleca. 
Cind la poarta ajungea, 
Ea din gura-a^a striga : 

— Vino,-mpar*ite, cu bine, 
De de^chide u$ile, 

Sa merg eu cu carale ! 
Imparatu ce facea? 
U$ile le de$chidea, 
Cu car&le ca-mi venea, 
Iar Petcana se ruga: 

— Ma-mparate dumneata, 
Dejchide ambarale, 
Sa-mi golesc eu carale. 
Imparatu de-auza, 
De?chisa ambarale, 

De-i goli ea carale. 
Iar Petcana sta graia : 

— $i na,-mparate, cu bine, 
Iaca, noua fuse pline ! 
Imparatu ca le lua v 

Da Petcana sta zicea: 

— Imparate luminate, 
Soar'Ie n-a mai ?ezut, 
Ambarile {-am umplutt 



tmpar&{ia-am dobinditl 
Da-mparatu se ruga: 
Oi, Petcano dumneata, 
Amindoi ne-am r&m&$it 
$i porinca mi-ai fir$it. 
A$a, ce ma rog de tine, 
SS mfi la$i numa desara 
Sa-mi cinez cu-mpir&teasa ; 
Mine-n prinz la mine-mi vii, 
$i-mparStia sa-|i iai. 
Iaca Petcana pleca. 
Venea ei de la ciobani 
$i caii de la stSvari, 
Vacile de la vacari. 
Petcana le prijunea, 
La locu lor le-nchidea, 
Pe toate le numara, 
Numa-o vacfi nu era. 
Sa vezi, vaca a murgeana, 
Numa ea ca nu era; 
Iar Petcana cS pleca, 
Apfi-n vedri{a sa ia. 
$I-n cale mi se-ntilnea 
Cu vaca murgeana. 
Murgeana cind o vedea, 
Coarne-n pamint-mproptea 
$i tabara de ragea, 
Da 9 Petcana sta zicea: 

— Fa murgeano, vaca mea f 
De cind eu te-am cumparat, 
Tu aja n-ai mai lucrat 
D-a$a ce te-ai imbaiat? 

Or vacariu te-a batut, 
Or bine nu te-a pascut? 
Apa rece n-ai beut, 
Or vifelu 1-ai pierdut ! 
Dara vaca murgeana, 
Ea din gura-aja zicea: 

— Petcano, stapina meat 
Vacariu nu m-a batut, 
Da* prea bine m-a p&scut, 
Apa rece am beut, 

Eu in casa c-am venit, 



99 



$i tari(ale-am mincat; 
§i vifelu meu cu mine, 
Copilu nu t-a cu tine ! 
Petcana cind auza, 
Cind amintea-$i aducea 
Ca copilu 1-a uitat, 
Acolo,-n ba$tea culcat, 
Pe mejghina plugului, 
La tulpina parului, 
Pe vedre se minia 
§i de pamint le trintea, 
Da* pe fuga sa punea. 
Cind ajunse la ba$tea, 
Din departe nazarea 
Ca §erpele a venit, 
Copila$u i 1-a supt. 
Cind la copil ajungea, 
$i pe $erpe il vedea, 
Copilu-n gura-1 tinea. 
Mina pe $erpe punea, 
Copilu din gura-i lua, 
Pe $erpe de pamint il da, 
§erpe-n patru se spargea, 
$i din gura a$a-i zicea : 

— Liu, liu, muichii, pui dorit, 
$tiu bine ca n-ai murit, 

Fara tita-ai-adurmit. 
Copila$u de-ar raspundc, 
$i nu mai are de unde... 
Petcana daca vedea, 
Ea din gura-a$a zicea : 

— Liu, liu, copila?u meu, 
Eu degeaba mam trudit, 
Imparatia-am dobindit, 
Fara tine am uidit !... 
Doar atita ca zicea, 

Pe la briu s-apipia ; 
Mititel briceag tragea, 
Singura sa junghia, 
Peste copila? cadea. 
Mine-n prinz imparatu punea, 
Patru fagSra^i mina 
S-aducS pe Petcana, 



Sa-i dea-mparatia. 
Fagara^ii o cata, 
O cata $i n-o gasa. 
Pe cine ei ca gasa ? 
Pe-al Petcanii, un barbat, 
Ca e mare blastamat, 
Ce-ntarita cinii-n sat. 
Fagara$ii ca venea, 
Pe-al ei barbat il prindea, 
II batea $i-l nacaja. 
De Petcana-1 intreba. 
El sarmanu 51 de-ar spune, 
Da 9 nu $tie el de unde, 
F3gara$ii ca venea, 
Lu-mparatu-i povestea. 
Imparatu adasta, 
Si Petcana nu era ! 
Plugur'le §i le pornea, 
Sa se duca la bastea ; 
Cind ajunsa la bastea, 
O gasea pe Petcana, 
Cu copilu linga ea. 
Imparatu-a$a zicea : 
— Iote-a$a, Petcano f -asa, 
Gindeai sa te rizi de mine, 
D-acusi eu ma rid de tine ! 
lar asa nu o lasa, 
Mindru pamet ii facea, 
O facea pe Petcana, 
Cu copilu linga ea, 
In mijlocu la bastea, 
Mare, de se pomenea. 



57 

RADONIA 

Lina verde bob naut, 
Da-mparatu ce-a facut, 
In cafenea mi se baga 
$i la astal ca-mi $edea. 
Putinel de-mi zabovea, 
Iaca un voinic venea. 



100 



In cafenea se baga, 
De poruncea o cafea, 
MasuratS, de-o oca. 
Da* imparatu de-I vedea, 
El din gura ca-mi zicea : 

— Mai baiete dumneata f 
De ce-mi e?ti tu t frate, a$a, 
Tu de-ti bei cafeaua ta, 
MasuratS de-o oca ?.., 
De-mparat, sint imparat, 

Da' de astea de ochi nu mi-a dat ! 
lar imparatu se gindea, 
Numa atit ca-m' vorbea : 

— Cine, Doamne, s-o afla, 
In adevar s-o adevara, 
Lina verde de-o cucuta, 
Doamne, el ca sa se duca, 
In dona ceasuri sa se duca, 
Intr-alte doua sa se intoarca, 
La capu pamintului, 

In dugaia turcului, 

Si el ca sa-mi tirguiasca 

Tot sculumuri de matasa, 

Ce-mi tine-n pareti in casa ! 

Nima-n lume nu s-afla, 

Numa iaca Radonia 

De la astal se scuta, 

Da* din gura ca-mi vorbea : 

— Ma imparate dumneata, 
Eu, doamne, ca m-oi ducea 
In capu pamintului, 

La dugaia turcului, 

Eu asa ca m-oi ducea ; 

In doua ceasuri de-a$ venea, 

Capu tau ti 1-oi taia ! 

Da' imparatu de-auza, 

$i el mi se spaiminta, 

Da* din gura ca-mi zicea : 

— Da* ce-or mai fi $i aia ! 
El §-asa nu sa-nvoia, 

La ramas ei se lua, 
$-a?a mi se vorbea : 
De Radonia va venea, 



Capu lui doamne si-i ia, 
EI de imparat va uldea ! 
De Radonia n-or venea f 
Casa lui s-o aprindea, 
$i mo?ia sa i-o ia. 
Numa atit cS-mi vorbea, 
A?a rama$i cfi-mi facea. 
Da v Radonia ce-mi Kcea ? 
In grajd de piatra se baga, 
Pe Vin&tu-I scotea 
$i pe el incaleca, 
Si ca vintu-mi fugea ; 
EI intr-un ceas mi-ajungea f 
Intr-alalalt ca venea. 
Da* imparatu de-I vedea t 
lar din gurft cS-mi zicea : 
— De cind mama m-a facut, 
De a^tia n-am mai vazut* 
In cafenea mi se baga, 
Cu Radonia se vorbea 
Sa-1 mai lase citava ; 
Capu lui sa nu i-1 ia, 
Ce-or cerea aia i-or da f 
Numa capu sa nu-i ia. 
Multa blaga-i imbuna, 
Sa-1 mai lase citava. 
Da* Radonia de-1 vedea, 
II mai lasa citava ; 
El nimica nu-i facea, 
Numai imparat ia-i lua, 
Da f Radonia ce-mi facea ? 
I$i lua drumul $i pleca, 
Tarile le stSpinea, 
Doamne, de se pomenea, 
C-asa i-a fost facerea. 



58 

STOIAN VOIVODA 

Foaie verde leu?tean, 
La muntele lui Artani, 
La casele lui Stoian, 



101 



Volvoda Diian, 
Stoian se casatorea, 
Mindra nevast£-$i Iua. 
Multa vreme nu trecea, 
Uite Stoian ca murea, 
Nevasta grea ti ramlnea, 
Pin 9 la anu $i na$tea. 
Frumos copila$ facea, 
Numelc i le punea 
Cum pe ta-su mi-1 chema, 
Sa vezi, Stoian Voivoda. 
Iote copilu cre$tea, 
De-nsurat mi se facea ; 
Atunci copilu vorbea : 

— Lele, muiculita mea, 
Tu pe mine m-ai crescut, 
De-nsurat ca m-am facut, 
la sa te duci in petit, 
Sa-mi gase?ti sotie-n lume ; 
Nici urita, nici frumoasa, 
Cu sprinceana neagra trasa, 
I i semene de voivodeasfi ! 
Muma-sa cind auza. 
lote-npetit ca pleca v 
Satele le ocolea, 
Ora$ele iar a$a ; 
Da* lua lumea-n lungi? 
Se-ntorcea in curmezi^ 
A?a fata nu-i gasa, 
Zo 9 plingea $i se vaita. 
fndarat mi se-ntorcea, 
Intr-un sat mi s-abatea, 
C-o fata se intilnea, 
Buna calea i?i da 9 
Nici urita, nici frumoasd, 
Cu sprinceana neagra trasS, 
Ii semana de voivodeasa. 
Uite baba de-o vedea, 
Pe fatS in loc oprea 
$! pornea de o-ntreba : 

— Duke fata cu maica, 
Acas' este mum2-ta ? 
Iote fata ca-I spunea : 



— Acasa e ba$ actima ! 
Uite baba de-auza, 
Acas' la fata pleca. 
Acasa cind ajungea, 
Pe mama feti-o gasa, 
Cu ta-su la masfi sta ; 
Baba la ei se ducea 
$i buna ziua le da. 
Muma fetii-I multSmea 
$i la masa o poftea 9 
Baba din gura vorbea : 

— Eu n-am venit sa m&ninc. 
Da* mi-am venit In pefit t 
Voi fetita ca mi-o^i da, 
Dupa Stoian- Voivoda, 

Ca sa fie nora mea ! 
Tatal fetii de-auza, 
Pe fata ca o chema, 
$i pe fata o-ntreba, 
Vrea sa ducS cu baba, 
Dupa Stofan-Voivoda ? 
Feti{a de-auza, 
Iote fata se-nvoia 
Ca sa piece cu baba, 
Dupa Stoian- Voivoda. 
Atunci baba far vorbea : 

— Da* cum va cheama fata ? 
Tatal fetii Iar vorbea : 

— Noua ne cheamS fata, 
Sa vezi, Sanda Roxanda. 
Baba pe fata o lua, 

Cu ea acasa pleca, 
$i iar acasa-ajungea ; 
Dar Stoian-Voivoda, 
Pe fata cind o vedea, 
Sa vezi bine ce fScea ? 
De nunta se apuca, 
Buna nunta cS f&cea : 
Nunta ca o petrecea, 
Toti vecinii se mira, 
Pe ei nacaz ca prindea, 
Cum ar face $i-ar lucra, 
Pe ei de i-or inc&iera. 



102 



Da 9 Roxanda ce lucra? 
Intr-o sinta duminica, 
Mai de noapte se scula, 
Vadra-n cobilita lua 
$i la apa cH pleca f 
Vecinele intilnea. 
Pe Roxanda intreba : 

— Ai, Roxando fata, fa, 
Cum traie?ti cu soacra-ta ? 
Da 9 Roxanda le spunea : 

— Cum traiesc cu soacra-mea ? 
Domnu e mai bun de-a$a ? 

Da 9 vecinele-i zicea: 

— Ai, Ruxando fata, da, 
Da 9 de ce vorbe$ti a$a ? 
Ca birfe$te soacra-ta ! 
Poveste$te pin mala 

C-a brodit o nora rea. 
Cum nu are nimenea ; 
A$a nora ce-a brodit, 
Mai bine s3 ft murit ! 
Roxanda cind auza, 
Vedre-n cobilita lua 
§i acasa ca pleca 
Vedrele le lepada, 
Matura in mina lua 
§i prin casfi matura 
Soacra-sa d-acas 9 pleca, 
Prin vecini ci se ducea ; 
Vecinele de-o vedea, 
Pe baba ca o-ntreba : 

— Ai, mature dumneata, 
Cum traie^ti cu noru-ta? 
Uite baba le vorbea : 

— Cum traiesc cu noru-mea? 
Domnu e mai bun de-a$a ! 
Vecinele de-auza, 

Pe baba o supara, 
A?a babii ii zicea: 

— Aft, mature dumneata, 
Da 9 de ce vorbe?ti a$a? 
Poveste$te noru-ta 

Ca ea daca-ar fi $tiut. 



La tine n-ar f i venit ; 
A$a soacra ce-a gSsft, 
Mai bine sa f i murit f 
Uite, baba de-auza, 
Rau ea mi se supara 
$i acasa cfi venea, 
Cu Roxanda se certa, 
Ca de ce vorbe$te a?a. 
Ea Roxandii ca-i zicea: 

— Ai, Roxanda fata, fa, 
De ce vorbejti prin mSIa 
Ca nu e buna soacra-ta ? 

— Da tu, soacra-mea, 

De qt vorbejti prin mala. 

Nu e buna noru-ta? 

De cind la tine-am venit, 

Ce rau mare Ji-am facut, 

De pin mala ai vorbit 

C-a$a nora ce-ai brodit, 

M-ai bine sS fi murit?! 

Numa-atita ca-mi vorbea 

§i la cearta mi se lua. 

Stoian acas 9 nu era, 

Ca la plug mi se ducea ; 

Mi se ducea la arat, 

La locul din deal de sat. 

Ele acas 9 raminea 

§i la cearta ca se lua, 

Se certa cit se certa, 

Da* Roxanda ce lucra ? 

Vadra-n cobilita lua, 

Iar la apfi ca-mi pleca, 

Soacra-sa acas 9 uidea 

$i la poarta ca ie$ea. 

Ea pe drum se zautta, 

Avea, Doamne, ce vedea * 

Tare venea de la vale, 

Sa vezi, vo trei zavracioaice ; 

Ele veneau de la vale, 

Cu tractile la spinare, 

Da f de bucate sint goale. 

In dreptul babii ajungea, 

Baba pe loc le oprea 



10S 



$i pornea de le-ntreba : 

— D-ale, vol, laiatelor, 
$i vol, zavracioaicelor 

Ce prin lume imi umblati, 
Multe praguri imi calca^i. 
N-oti $ti, soro, ceva, 
Ca sa-i facet! noru-mea, 
Sa piece din casa mea ? 
Laiatale de-auza, 
A$a babii ca-i zicea : 

— Aoleo, mama batrina, 
Ce porti briul de Una, 
La ce pin lume umblam 
$i praguri multe calcam, 
Daca nu §tim ce sa facem ? ! 
Ce sa-i Facem noru-ta. 

Sa piece din casa ta ! 
Noua, mama, ca ne-oi da 
O pristelcuta frumoasa 
$i carnage de matase, 
Care o fi mai frumoasa, 
C-o zavelcuta aleasa, 
Piece noru-ta din casa f 
§i in urma sa ne-aduci 
Un troc alinat pin nuci, 
Piece noru-ta de-aici. 
§i far f mama, te-oi ducea, 
La vale intr-o vilcea, 
La trei fintini ol mergea, 
Noua guri de apa-oi lua, 
Da-n troaca mi le-oi punea. 
C-o sa-i facem noru-ta. 
Paraseasca casa ta. 
Uite, baba de-auza, 
Pe laiate ca le lua ; 
In curte mi le baga, 
Troaca noua le-aducea. 
La trei fintini imi mergea, 
NouS guri de apa-mf lua, 
In troaca mi le punea ; 
Laiatele de vedea, 
Chesaloaiele tragea, 
Din cbesaloale scotea 



O capatina de napfrca, 
F&cea Roxandii de duca. 
Uite, baba ce lucra, 
In casa ea imi tuna, 
Lada ca o deschidea, 
La laiata ca le da 
O pristelcuta frumoasa, 
C-o cama$a de matasa, 
Care era mai frumoasa ; 
$i-o zavelcuta aleasa, 
Mi le dete la laiata. 
Pe laiata mi le lua, 
La 'ambar ca le ducea, 
Trajtile de baieri lua 
$i in griu le scufunda, 
Pina-n baieri le umplea ! 
Laiatale ce-ml facea, 
Cu traistile se opintea, 
Abia le putea ducea 
De-ncarcate ce era ! 
lar pe baba o-nvata: 

— N-auzi, mama, ce-of facea, 
Desara cind o-nsara, 
Troaca in mina oi lua 

Si cu ea mi te-oi ducea, 
Unde doarme noru-ta. 
Unde-oi vedea caciula, 
Sa nu lasi, maicuta, troaca, 
Unde oi vedea cirputa, 
Acolo sa la§i trochita. 
Laiatele imi pleca, 
Cu Roxanda sa-ntilnea, 
De la apa ea venea, — 
Pe Roxanda o-nvata : 

— Ai, Roxando, fata fa, 
Desara cind te-oi culca. 

Din locul tSu te-oi schimba ! 
$-a$a le ramase vorba. 
Roxanda cind auza, 
Acasa mi se ducea ; 
Vedrele le lepida, 
Toata ziua ca $edea, 
lote sara ca-nsSra, 



104 



Stoian de la plug venea I 
Da f Roxanda de-1 vedea. 
lute masa i-o punea. 
Stoian $edea ?1 minca 
Dupa ce se s&tura, 
Se ducea ?i se culca 
Cu Roxanda-alaturea 
Da* napirca ce lucra? 
Adasta pina-adurmia. 
Cu mina-i apipia ; 
Unde imi vedea cirputa. 
Acolo lasa trochita. 
Ruxanda ca o vedea, 
Pe soacr2-sa o p5za 
Pina afara imi ie$ea; 
lute troaca mi-o lua, 
La Stoian cS o punea. 
Uite Stoian cum durmea, 
O sete mi-I Incinta ; 
Peste noapte se scula, 
Cata apa ca sa bea, 
Troaca la cap o gasea 
Si la gura mi-o punea, 
Apa din troaca sS bea ; 
Mare ala se facea, 
Pin |oale se-ncolacea ! 
Roxanda cind il vedea, 
Doamne, mi se spaiminta * 
In curte afar* Ie$ea, 
Unde pornea de zblera: 
— Veniti, lume, veniti, tara, 
Cu baroasa, cu topoara, 
C-a puiat la mine-n toala, 
Mi-a puiat o mare alS ! 
Uite f Stoian de-auza, 
El din toale ci pleca, 
Afara-n curte ie?ea, 
Pin gunol mi se ducea, 
Gainele-1 ciocanea. 
El a$a dac5-ml vedea, 
In coada ca se-nSlta, 
Sama peste sat c3 lua 
$i de-acia ca pleca 



In cimpul cu colalle, 
Unde fir de iarba nu e. 
Uite Stoian ce-a lucrat, 
Unde el cS mi-a arat, 
Plugu-n brazda 1-a lasatu, 
Da* Roxanda ce facea, 
Ea la loc cS se ducea, 
Avea, Doamne, ce vedea : 
Plugu-n brazda-ntepenit 
Stoian dintr-un deal privind ! 
$i la Roxanda striga : 
— Ai, Roxando, soata mea, 
Acasa mi te-oi ducea, 
Vacile c3 Ie-oi mulgea, 
Lapte-n oala tu mi-oi lua ; 
La mine 1-oi aducea, 
CS nu mai pot, muica mea ! 
Roxanda cind auzea, 
Acasa mi sa ducea, 
Vacile cS le mulgea, 
Lapte-n oala ca punea 
Si la loc mi se ducea, 
Oala-n brazda o punea. 
Dara Stoian-Voivoda, 
Ca §erpoaica $uiera, 
La oala mi se ducea, 
Laptele ca mi-1 minca, 
Roxanda acas 9 pleca. 
Cind Stoian de-acas' pleca, 
Un copilas mic avea, 
Cu Roxanda raminea ; 
Copilasu, zo, cre?tea, 
De noua ani ajungea, 
$i pe zece povirnea ; 
Obrejenia venea, 
Cind ?erpii mi se-ngropa. 
iote, jerpoaica mi-1 lua, 
Si cu el mi se ducea 
La-mparatul jerpilor, 
Serpilor, napircflor. 
Da-mparatul $erpilor, 
Pe Stoian cum il vedea, 
Indata mi-1 cuno$tea 



105 






Ca nu e ?arpe de-al curat. 
$i e volnic fermecat. 
lute pe Stoian il lua 
§i afara ca-1 scotea ; 
Multa vreme nu trecea, 
Farmecele ca-nceta, 
lar in om se prefacea. 
Fluieru din briu tragea, 
Unde pornea de cinta, 
Oamlni din sat 1-asculta ; 
Pe fluier il cuno?tea 
Ca e Stoian-Voivoda, 
$-a$a din gura vorbea : 

— Asta care cinta-a$a 
Este Stoian-Voivoda, 
Numai el cinta frumos, 
De-mi pica frunzele jos ! 
Unde oamenii vorbea, 
Acia mi se brodea, 
Foaie verde leustean, 
Tot copilul lui Stoian 
Pe fugS mi se-ncura, 
De la poarta ca striga : 

— Muma, mulchilita mea, 
Auzi, vorbe§te lumea 

Ca omu ce cinta frumos 
E tatal meu ce-I falos. 
Da* muma-sa de-auza, 
A$a din gura vorbea : 

— Muica, taiculi{a-l tau. 
S-a dus, muichilita, zSu. 
Lui poate i-or aducea, 
Sa vezi, vintu peri$oru, 
Muica, §i cioara o$tioru !... 
Nici vorba n-o ispravea, 
Tote Stoian ajungea 

§i pe poarta imi tuna, 
Drept de muma-sa-ntreba : 

— \i t Roxando, soata mea, 
Unde este muma mea ? 
Sint trei zile acuma, 

De cind napustii, numa. 
Da Roxanda de-auza. 



A$a din gura vorbea : 

— Mai Stoicne, soafa mea, 
Sint noua ani implini{i, 

De cind tu ne napusti?!. 
Muma-ta te-a fermecat, 
Noua ani de mi-ai zburat. 
Stoian daca auza, 
Roxandii a$a-i graia : 

— Daca este treaba-a$a, 
Ii rapun eu viata ! 

— Sint trei zile acumS, 
De cind muri a ta muma. 

— Mai bine ca a murit, 
Ca pacat a? fi facut ! 
Stoian mi se-nveselea, 
In obor la oi sarea, 

Un berbece junghia, 

Rudele $i le chema. 

Bine bea, bine minca, 

Cu fluierul, zo,-mi cinta 

Mindru mi se-nveselea, 

Cu nevasta raminea, 

Copila$ul $i-l cre?tea 

De-1 facura de-nsurat, 

C-o fata de maritat. 

Si traiau pe tara-n pace, 

N-au du$manii ce-i mai face ; 

Doamne, de se pomenea, 

Pina soar'le-o- apunea ! 



59 

CIOCIRLANUL 

O nevasta tinerea, 
Maritata de toamna, 
Urit ceas i se-ntimpla, 
Barbajelu cS-I murea, 
Ea greoane-mi r&minea. 
Putina vreme-i trecea, 
Un copila? imi na$tea, 
Nume Patru ca-i punea. 



106 



In margin! de Tillgrad 
I mi este un satulet mare. 
Da-n satu ala imi era 
Tot o mic5 ca^tiorea, 
In casa aia cine-mi $edea? 
Sede-o mindra vSduvea, 
Numa-un copila? mi-avea I 
Cre$tea copiIu,-mi cre?tea, 
Pin 9 de-nsurat se facea, 
Doufizeci de ani avea. 
Vezi, copilu ce-mi facea? 
El de-acasS ca-mi pleca, 
Unde maici-sa-1 ducea, 
Ba$ la balta zinelor, 
Zinelor malestrelor 
Acolo ca-mi a$tepta 
De-or venea clneva. 
Putinel ca-mi zibovea, 
laca zinele-mi venea ; 
La balti cind ajungea, 
De cam&$i se dezbraca 
$i-ncepu a se scSlda. 
Da* Patruta ce-mi facea? 
Cam&?ile la zine-mi lua, 
§i pe fuga se punea. 
Da f zinele mi-I vedea, 
Dupa Pfitnif tik striga, 
A mal mare ca-mi vorbea: 
— Mai Patruta, Petri?or, 
Ce-mi e$ti prididit de dor f 
la sa-mi dai c£ma$a mea, 
Ca t-om da pe sora mea, 
Pe sora mea Inelu$a, 
Sa-ti fie nevasta ta; 
Pe sora mea a mai mica, 
T-o dau tie de nevasta ! 
Da Patruta d-auzea, 
Indata mi se-ntorcea f 
Cami^I la doua le da, 
L-a mai mica i-o oprea. 
Da'ale doua ce-mi facea? 
In camS^l ml se-mbraca. 
In slava cerului zbura; 



107 



Da v a mai mlcfi raminea, 
Ea din a pa -mi striga : 

— Mai Patruta, Petri?or, 
Ce e$ti prapadit de dor, 

la sa-mi dai cama$a mea. 

Ca ti-oi H nevasta ta ! 

la vezi, Patru de-auzea. 

Indarat mi se-ntorcea, 

Cama$a la zina-mi datea 

Dara zina cind vedea. 

In cfimaja se-mbraca, 

Cu Patruta ca-mi pleca. 

De minS se lua. 

Cind acasa-mi ajungea, 

Ei de nunta s-apuca. 

Mergea ?i se cununa, 

Cum face toata lumea. 

Un an de zile-mi trecea, 

Un copila? imi na$tea, 

Stea in frunte ca-mi avea, 

Toate sobele lumina. 

Zi de Pa?ti, Doamne-mi, venea, 

la vezi zina ce-mi zicea: 

— Mai Patruta, Petri?or, 
Ce e$ti prididit de dor, 
De-un an de zile-am venit; 
Eu nu m-am mai prime nit, 
Nici fata nu mi-am vazut. 
Eu ma rog de dumneata, 
la sa-mi dai oglinda 
Sa-mi vad §i eu fata mea. 
Dara mama lu Patruta, 
Ea, frate, cind auzea, 
Parca inima-i spunea, 
Numai atit ca-1 spunea: 

— Mai Patruta dumneata, 
Oglinda la zina-oi da, 
La fata cind s-o vedea, 
Far'de zina-oi raminea 1 
Da 9 Patruta n-asculta 
Ce-i spunea muma sa. 
Oglinda la zina-a dat, 
Ea vezi zina ce-mi fficea ! 



! 



i 



f. 



Ea frumos se premenea, 
Cum ii cerea inima. 
Copilu-n Iuica-1 punea, 
In batatura ie$ea, 
Oglinda-n mina mi-o lua 
$i-n oglinda se uita, 
Si-n slava ceriului zbura, 
Si pe sus ea ca-mi vorbea : 

— Mai Patruta dumneata, 
De vrun dor te-or prididea, 
Dupa mine voi venea, 

Pe mine m-oi cauta 
Unde cinta paiele 
$-unde joaca trestia, 
Acolo e casa mea. 
Ma due pe la sora mea, 
Mi-a venit un dor de ea. 
Dar Patruta-mi raminea, 
Cu muma lui se vorbea, 
Se vorbea, se tainuia, 
Da* din gura ca-mi zicea : 

— Muica, muiculita mea, 
Zo, ma rog, muica, de tine ; 
Daca vrei, sa-mi faci un bine, 
Sa-mi faci o turta de piine, 
Ma due dupa zina-n lume ! 
Mama lui cind mi-auza, 
Turta de piine-i facea, 

Da* Patruta mi-o lua, 
$i-?i lua drumu $i pleca, 
Ziua, noaptea-mi drumuia ; 
Niste dtavoli ca-mi gasea, 
Pe linga foe ca-mi $edea. 
Da 9 tare mi sa batea, 
Schintei din ei lapada, 
Da* Patruta-i intreba : 

— De ce voi ca va bateti ? 
Pe-unde-am fost, 
Pe-unde-am venlt, 

Eu ca voi ca n-am vazut ! 
Al mai mare ca-mi vorbea : 

— Ma Patruta dumneata, 
Noi un tata am avut f 



Ba§ acuma ne-a murit ; 
Noi ca fratii ne-am iubit, 
Am inceput, am impart it, 
Pintre noi ca mi-a trecut 
O mindra de palarie, 
S-o mindra de iepingea, 
S-un mindru de papucel, 
C-un mindru de toiegel, 
Al ce-mi faci cruce de el. 
Palaria-mi pretuia : 
Cind in cap ca mi-o punea, 
Nima nu ne putea vedea, 
lepingeaua iar a?a. 
Papucelu-mi pretuia : 
La mare cind ajungea, 
Urma cu el vor facea, 
Numai din gind va gindea, 
Toata marea va-ngheta. 
Toiegelu-mi pretuia : 
In care-1 va intindea, 
Numai din gind voi gindea, 
Stei din piatra s-or facea. 
Da f Patruta de-auza : 
— Daca este taina asa f 
Toiegelu sa mi-1 dati, 
Va luati drumu sa-mi plecati, 
In dealu-ala veti suia, 
Si la mine v-oti uita, 
Cind eu va voi comanda, 
Voi la mine v-oti venea ; 
Care mai intii va ajungea, 
Ala stvaru 1-oti lua, 
Iar ca frati oti raminea ! 
Atunci ei de raminea, 
lntr-un deal mi se suia f 
Tot intr-un rind mi se punea. 
Da* Patruta ce-mi facea, 
Toiegel u-n mina lua, 
Si in ei ca mi-1 intindea, 
Numai in gind ca-mi gindea, 
Stei de piatra se facea, 
Toata lumea mi-o-ngheta, 
Care pe cum se brodea, 



108 



A?a, Doamne,-! ingheta ! 
l$i lua drumu $i pleca, 
Intr-un ora$ se baga, 
Mi-avea, Doamne, ce-mi vedea, 
Nijte tigani ca-mi gasea, 
Cu baroase ridicate 
$i cu miinile-ngliejate ; 
Cum ei, frate, s-a brodit, 
A^a pe ei i-a-amor^it. 
El de aicea-mi pleca, 
La-mparatu se ducea, 
La-mparatu pasarilor, 
Pasarilor maiestrelor. 
Cind in dvor se baga, 
Mi-avea, Doamne, ce vedea, 
Da el, Doamne, ce-mi gasea ? 
Ba$ fata-mparatului, 
La astal cum a §ezut, 
Piera-n mina ca mi-a avut. 
Dara Patrg cind vedea, 
De mila ce-i era, 
Toiegelu mi-1 tragea ; 
Cruce in el ca-mi facea, 
Tot ora$u dezmorta. 
Incepu ora$u a lucra, 
Da 9 fata cind mi-1 vedea, 
Ea din gura ca-mi zicea : 

— Mai Patruta dumneata, 
Ce putere-mi avuse$i 

Tot orasu dezmorte§ti ? 
Atunci fata de-1 vedea, 
La-mparatul se ducea 
Si din gura-a$a zicea : 

— Mai taicuta dumneata, 
Vezi Patruta mi-a venit, 
El pe noi ne-a dezmortit. 
Da* imparatu de-auzea, 
Cu Patruta se vorbea : 

— Mai Patruta dumneata, 
Ce sa-ti dau eu acuma, 
Sa-ti dau imparatia ! 

Da* Patruta de-auzea 
Numa-atita ca zicea : 



— Ce-mi trebuie impar&Jia, 
Daca n-am eu zina mea, 
Ce m-am cununat cu ea ! 
la sa te-ntreb eu ceva, 
Daca tu, ca voi $tia : 
Unde-mi cinta paiele, 
§-unde-mi joaca trestia, 
Acolo mi-e zina mea ! 
Da-mparatu de-auza, 

In gradina ca-mi ie$ea, 
De$tiu-n gura mi-1 punea, 
Cind o data-mi $uiera, 
Ca toata $iurligaia, 
Ce-mi cinta primavara, 
Toate pasarile-mi venea ! 
Da-mparatu ce-mi facea ? 
Pe toate-n rind le punea, 
Ciocirlanu nu mi-era ! 
El pe toate le-ntreba, 
Nici una nu §tia ; 
Putinel zabovea, 
laca ciocirlanu venea. 
El pe sus, Doamne,-mi zbura, 
Da 9 din gura ca-mi zicea : 

— Ma imparate dumneata, 
Stiurli ! $tiurli ! ce-am venit, 
Citava m-am zabovit ! 

Numa atit ca-mi vorbea 
Si pe jos ca-mi dobora, 
Si-n rind mi se punea, 
Da* imparatu-1 intreba : 

— Ciocirlane dumneata, 
la sa te-ntreb eu ceva ? 
Daca tu ca vei §tia : 
Unde-mi cinta paiele, 

$i unde-mi joaca trestia ? 
Ciocirlanu ca-mi zicea : 

— Eu citava m-am zabovit, 
Bas pi-acolo mi-am trecut, 
Si zinele le-am vazut ; 

Ora mare-n batatura, 
Cinta zina din tambura. 
Da' imparatu de-auza, 



i 



10? 






lar din gura ca zicea : 

— Daca-rni este, taica-a$a, 
Pe Patruta f-oi Iua 
$-aco!o 1-oi aducea. 
Numa atit imi v or be a, 

Pe Patruta mi-1 chema, 
§-amindoi ci ca plcca. 
Da' mergea ei cit mergea, 
Cind la mare-ml ajungea, 
Ciocirlanu imi zicea : 

— Ma Patruta dumneata, 
Ce sa facem acuma ? 
Da' Patruta ce-mi facea, 
Papucelu mi-1 Iua t 
Urma cu el ca-mi facea, 
Numai din gind ca-mi gindea, 
Toata marea mi-o-ngheta, 
Ciocirlanu iar zicea : 

— Ala Patruta dumneata, 
Suie-te-n spinarea mea ! 
Patruta cind mi-auzea, 
In spinare se suia, 

$i pe mare-mi zbura. 
Cind marea mi-o trecea, 
Putinel ca-mi odinea 
$i-$i lua drumu §i pleca, 
Acas la zine-mi mergea. 
In batatura ca-mi $edea, 
la vezi zine ce-mi facea ? 
Soba lor §i-o matura, 
A mai mare ca-mi era, 
Gunoi afar* lapada. 
Pe Patruta mi-1 vedea, 
Da f bine mi-1 cuno$tea, 
Palarie-n cap avea, 
Ea-n soba mi sa bag a 
$i soru-sa-i spunea, 
Ea din gura ca-mi spunea : 

— Da n-auzi tu, sora mea f 
Eu afara ca-mi ie?ii f 

Pe Patruta mi-1 vazui, 
Dar bine mi-1 cunoscui, 
Mare dor 1-a pr id id it, 



De la tine mi-a venlt ! 
Da 9 zinele de-auza, 
Ie$ea $i mijlocarea, 
$i ea ca mi-1 vedea 
$i-n sobS mi se b&ga, 
La sora-sa-i spunea : 

— Eu afara ca ie$H f 
Pe Patru{a mi-1 v2zui, 
Citava mi-1 cunoscui ! 
A mai mica de-auzea, 
§i ea afara ca-mi ie$ea, 
Pe Patruta mi-1 vedea 
$i-n sobfi mi-1 baga. 
Cind in soba se baga, 
Vezi, Patruta ce facea ? 
Drept la copil tragea, 
Adurmit ca mi-1 gasea, 

De pe somn mi-1 pomenea. 
Vezi, copilu ce-mi facea ? 
Cind pe Patru mi-1 vedea, 
In bratele lui sarea 
Si din gura-a$a zicea : 

— lata, muma, tatal meu, 
Daruit de Dumnezeu, 
Mare dor 1-a prididit, 

De la noi ca mi-a venit ! 

Atunci Patru de-auzea, 

Palaria-o lapada 

$i fa{a lui ?i-o arata. 

Ea vezi zina de vedea, 

Frumos de prinz ca-mi facea, 

Punea masa ?i-mi prinzea, 

$i-$i lua drumu $i pleca. 

Ea vezi zina ce-mi facea ? 

Pe PatrutS mi-1 lua, 

Si pe copil iar a$a, 

In spinare mi-1 lua, 

$i pe sus, Doamne, zbura, 

Ciocirlanu cind vedea, 

Dupa ei mi se lua, 

El mai tare ca-mi zbura, 

Ea vezi zina cind vedea, 

Ea din gura ca-mi zicea : 



110 



— Ciocirlane dumneata, 
la nu mai zbura tu-a$a, 
Ca eu am mai greu in spinare, 
$i nu pot sa fug mai tare ! 
Amindoi ei ca-mi zbura, 
Cind marea cind mi-o trecea, 
lar la-mparatul venea. 
Da-mparatul de-i vedea, 
Frumos cSrut le facea, 
Ea vezi carut de-argint, 
Da-n virfu carufului 
I mi este o piatra nestemata, 
De-mi lumina lumea foata. 
§i-n caru{ ca mi-i punea, 
Drumu-acasa ca le da. 
Da 1 Patruta ce facea ? 
Cind acasa ajungea, 
El o carte ca scria, 
La imparatu trimetea 
Ca sa-i dea-mparatia. 
Da-mparatu ce facea 
Cind cartea mi-o primea? 
Vedea-n carte ce scria, 
Singurel se iscalea, 
Imparatia i-o da, 
C-a?a le-a fost facerea, 
Doamne, de se pomenea. 



60 

AR1AN AL MIC 

Verde de-o cicoare, 
Colea-n vad pe vale, 
Colea-n vadu-al mare, 
Tare mi se-m pare, 
Este-o casa mare, 
Cu fere§ti in soare, 
Cu noua u$tioare. 
La ea cine-mi $ede ? 
Bunul de-mparat, 
C-o fata de maritat. 



Cea piatra de fata, 
Sta nemaritata, 
Anii i-a venit, 
§i toll s-a-mplinit ; 
La fa(a zbircita, 
Mult este urita. 
Intr-o joi dimineafa, 
Fata se scula 
$-apoi ca spunea : 
— Cinstite-mp&rate, 
Mare luminate, 
Vezi, tata, nu vezi, 
Vremea mi-a venit, 
Zau, de cas'torit ! 
Anii s-a-mplinit, 
Prea mult am fetit; 
Anii s-a facut, 
Patruzeci de ani, 
$ed la tine fetind ; 
Fata s-a zbircit 
§i-mi $ede urit ! 
Varuicile mele 
Mi s-a maritat ; 
La ora cind iasa, 
De mina ca duce 
Copila$ de mind, 
Cite unu-n luicS, 
Altii i se joaca ! 
Mie mi-e urit, 
Pe lume traind I 
Du-te, taica, du-te, 
Colea-n Bra$ova, 
Tata, sa-mi aduci 
Patruzeci de in$i, 
Tineri $i voinicL 
Care sint dos la dos, 
Bine copti la os ; 
Ce sint buni de mina 
$i mai string la vinfi. 
Eu mi-oi alegea 
Doar un baie^el, 
Jie ginerel, 
Mie barba^ei, 



111 



Ma cunun cu el ! 

Imparatul dc-auza, 

Calu-ncaleca, 

In Bra^ova pleca, 

$1 iar culegea 

Patruzaci de in$i, 

Tincri $i voinici, 

Ce sint dos la dos, 

$i mai copti la os ; 

Ce sint buni de mina 

Si mai string la vina. 

Imparatu aducea, 

Si iar sa gindca 

Cum iar alegea, 

Pioneri ii lua, 

Lopeti ca le da ; 

Pioneri sapa 

Tot o groapa lunga 

Si mult i-adinca, 

Baieti ce maninca ; 

De-o suta de pasi lunga, 

De optzeci de larga, 

Nouazeci de-adinca. 

Imparatu striga : 

— Voinici dumneavoastra, 
Care-mi sariti groapa, 
Ala sa-mi ia fata ! 

tin baiat striga : 

— Voinicilor ! 
Groapa mult i-adinca, 
Pe toti ne maninca ; 
Toti o sa sarim, 
§i-n groapa uidim, 
Fetita nu-i lulm ! 
Imparatu auza, 
Mare ordin da, 
Voinici c-alerga 

Sa sara groapa, 
$i-n groapa cadea, 
Toti se prapadea, 
Unu nu uidea. 
Fetita rau plingea 
Cu lacrimi de singe ; 



Din gura vorbe$te f 
Ochii lacrame$te. 

— Tata, taica-al meu, 
De ce nu-mi lasa^i 
Mie-un voinicel, 
Mindru tinerel, 

Ma cunun cu el ! 
Nunta sa facem, 
Sa ne cununam ! 
Pe toti ii neca§i, 
Mie nu-mi lasa$i 
Dor un voinicel 
Sa traiesc cu el ! 
Du-te, tata, du-te, 
Mie sa-mi aduci 
Draga baietel, 
Mie barbatel, 
Jie ginerel. 
'Mparat de vedea, 
Calu-ncaleca 
$i iar imi pleca, 
*N vale-n Craiova ; 
Si iar i-aducea 
Patruzeci de in$i, 
Tineri §i voinici. 
'Mparatu venea, 
La gropi ii ducea 
§i iar le spunea : 

— Care-mi sare groapa, 
Ala sa-mi ia fata. 
Fetita plingea, 

Din gura zicea : 

— Lasa, tata, lasa, 
Nu mi-i prapadea, 
Eu mi-oi alegea 
Draga baietel, 

Sa traiesc cu el. 
C-am imbatrinit 
La tine fetind, 
Fata s-a zbircit 
Si-mi $ede urit ! 
Imparatu nu vrea, 
Voinici-i cerea, 



112 



Sa-i sari groapa ; 
$i-n groapa cadea, 
Unu nu-i uidea !... 
Fata iar plingea 
§i iar se ruga : 

— Du-te, tata, du-te, 
Mie sa-mi aduci 
Draga baietel, 

Sa traiesc cu el, 
Ca, zo, mi-e urit 
La tine fetind ; 
La fata zbfrcita, 
Zo, sint eu uritfi ! 
'Mparatu de-auzea, 
Calu-ncaleca, 
$i iar sa ducea, 
'N vale-n Moldova v 
§i iar mi-alegea 
Patruzecl de in$i, 
Tineri $i voinici, 
Cu caciule lungi, 
Lungi $i stogo§ate, 
La o parte date. 
Fetita-i vedea, 
Din ochi lacrama, 
Din gura zicea: 

— Lasa, tata, lasa, 
Voinici sa traiasca, 
Sa nu putrezeasca I 
Eu mi-oi alegea 
Dor un baietel, 
Bun $i tinerel, 

Sa traiesc cu el ; 
Traiu sa-mi traiesc, 
Vac sa vacuiesc, 
In lume sa traiesc! 
Destul am fetit 
?-am imbatrinit 
I mparatu nu vrea, 
La groapa-i ducea ; 
Groapa i-o sarea, 
Fetita sfi-i ia ! 
Ordin ca le da, 



Voinici fuga da; 
La groapa-alerga 
Sa-i sara groapa. 
Groapa e adinca, 
Pe to{i ii maninca : 
$i-n groapa cadea, 
Unu nu uidea !... 
Fetita rau plinge 
Cu lacrami de singe. 
Mai la urma vine 
Voinic tinerel, 
Conu Bujorel, 
Voinicel frumos, 
Din Jara-de-Jos. 
A$a om frumos, 
9 N lume n-a mai fost! 
La-mparat venea 
$i el intreba: 

— Cinstite-mparate, 
Mare luminate, 

Vreai sa-ti sar eu groapa, 
Sa-mi dai mie fata? 
I mparatu de-auza, 
Mult sa-mbucura. 
Feti^a-1 vedea, 
Din gura zicea : 

— Lasa-1, tata, lasa-1, 
Lasa-1 pe asta 

Sa nu sara groapa ; 
Piere $i &sta, 
$i ramin a$a ! 
Baiatu striga: 

— Lasa, fatS, lasa, 
SS-fi sar eu groapa ; 
Groapa mi-oi sarea, 
E$ti nevasta mea ! 
Voinic de colea, 

La groapa-mi venea, 
Groapa o vedea, 
IndSrat se da, 
Pajii numara ; 
Patru cind zicea, 
Cind se opintea, 



113 



El sari groapa ! 
'Mparat de colea, 
Voinicelu lua, 
Acasa-I ducea, 
Fetita i-o da, 
In casa intra. 
Astazi vinerea, 
Banclele cinta, 
Ei sa-nveselea ; 
Dara simbata, 
Baiatu durmea, 
Nu se pomenea. 
'Mparatu striga 
Sa se pomeneasca, 
Sa se-nveseleasca ; 
De nunt f -a gatit, 
Ginerli-a durmit. 
Baiatul strigind : 
— Cinstite-mparate, 
Vreau ma-nveselesc, 
Da sa odinesc. 
Eu am drumuit 
§i-am ostenit. 
Ca eu am plecat 
Din Jara-de-Jos ! 
'Mparatu lasa, 
Toata ziua sta, 
Tot imi odinea ; 
Da' dumineca, 
Bandele cinta, 
Toti craii venea 
Sa-i vada nunta. 
Baiat se scuta, 
Fetita c-o lua 
§i pleca cu ea, 
Colea pin bastea 
De~$i facu cercare, 
Cu fata pi im bare. 
Unde se oprea f 
Ei de se iubea ? 
f N mijloc de bastea, 
L-al eel nuc uscat 9 
De virf aplecat 



El cum odinea, 

$-apoi se iubea, 

De pamint se da, 

Coco? se facea ; 

Din pene batea, 

Vultur se facea ; 

Fata-n ghiare lua 

$i zbura cu ea. 

'Mparatu adasta 

Sa vina fata, 

Cu ea ar pleca, 

De s-ar cununa, 

Sus, la minastirc, 

De pomina-n lume. 

Imparat vedea, 

Fata nu era ; 

Nici baiat frumos, 

Din Jara-de-Jos, 

Ro$u ca bujoru, 

'Mparatu-i duce doru, 

Adasta cit adasta, 

Mina sluga dupa ea ; 

laca sluga o cata, 

O cata ?i n-o gasa. 

La-mparatu ca venea, 

Si din gura a$a-i spunea : 

— Ma-mparate luminate, 

Toata bastea ua -am catat, 

$i de fata n-am mai dat ! 

Imparatu de vedea, 

Calarasii ca §i-i lua, 

$i trimeasa dupa ea. 

Calarasii o catara. 

Si pe fata nu aflara ; 

lara-ndarat se-ntorcea, 

La-mparat ca-i spunea. 

Da-mparatu de-auza, 

Si el calu-ncaleca ; 

Pleca $i el dupa ea, 

O cata §i n-o gasa. 

Mi-o cata vro noua ai, 

Prapadea vro noua cai. 

Toti caii i-a omorit, 



114 



Fetita n-a ma! gasit !... 
Mai la urma ca venea, 
Intr-un sat mic cobara ; 
Mult e satu mititel, 
Numai cu trei ca$i in el. 
Cind in sat imi dubara, 
$i in cale intilnea, 
Intilni baba batrina, 
Cu urciora$u pe mina, 
Mi sc duce la fintina. 
Imparatu de vedea, 
Buna-ziua babii-i da, 
Da' §i baba-i multamea. 
Imparatu intrebind : 

— Mama slaba $i batrina, 
Cu urciora$u pe mina, 

De mi te duci la fintina, 
N-ai auzit ?-ai aflat 
De-acea fata de-mparat ? 
Nu $tiu care mi-a furat 
Si cu fata a plecat, 
S-am plecat 51 eu s-o cat ! 
Dara baba sta grata : 

— Ma voinice dumneata, 
Eu a?a n-am auzit 
Pe-asta negru de pamint, 
Nici de fata de-mparat, 
Care pe ea a furat. 

§i cu fata a plecat. 
Imparatu-a$a zicea: 

— Mama slaba $i batrina, 
Eu sint bunul de-mparat, 
Ce-am plecat fata sa-mi cat. 
Vorba dulce ca mi-ai dat f 

Si mi-ai raspuns la-ntrebat; 
Belchem Domnu s-o milea 
Sa gasesc eu fata mea ! 
Atunci baba raspundea : 

— Oi cinstite, ma-mparate, 
Sth>mparate f da' nu $tii 
C-am ?! eu trei feciorei, 

$i ca-s trei vinatorei, 
Care-mi vineaza pe ceri. 



O fi plecat ei la vinat, 
Belchem de fetifa a dat 1 
Imparatu sta graia: 

— Mama slaba $1 batrina, 
DestuI ti-e vorbita buna ; 
lntreaba feciorii tai, 
Belchem au fost la vinat, 
$i peste fata-mi c-o dat. 
Baba daci auza, 

Ea acasa se ducea, 
Fecioru-al mare-i venea. 
De cama?e-l primenea, 
1i da prinzu $i minca. 
Dupa ce se satura, 
Muma-sa, zo,~l intreba : 

— Apoi, fiul meu al mare, 
Pe unde-ai fost la vinat, 
Muica, de ochi nu t-a dat 
Feti|a lu imparat? 
Baietelu sta graia: 

— Mama, muiculita mea, 
la asteapta citava, 

Ca acu$i la tine vine, 
Vine frate-miu Sorila. 
Cama$uica ca i-oi da, 
Bine 1-oi impremenea 
$i de prinz ca i-oi punea ; 
Tumte atunci 1-oi intreba. 
Ca el merge $i mai mult, 
Mai departe, sus, in vint. 
Belchem el o fi vazut 
Fetita de imparat, 
Pe ea zmeii mi-a furat. 
Putinel cind zabovea, 
laca Sorila venea ; 
Muma-sa mi-1 prijunea, 
Camasuica pe el da. 
li punea masa, minca. 
Dupa ce se satura, 
Muma-sa mi-1 intreba: 

— Mai Sorile voinicele, 
Cind ai plecat la vinat, 
Cu norii te-ai mestecat, 



115 



De ochi, muica, nu {-o dat, 
CS zmeii lui i-o furat 
Feti{a lui de-mparat, 
Nu $tie unde-a plecat. 
Imparatu mi-a plecat, 
$-a plecat el sa o cate, 
Nu $tic unde-i : departe ?... 
lar Sorila ca-i spunea : 
— Eu, muma, am invinat, 
Cu norii m-am mestecat, 
$i de fetija n-am dat. 
la a$teapta citava, 
C-acuji, muma, o venea 
Fratele meu al mat mic, 
Mai mic el $1 mai voinlc. 
Merge mai pe sus In vint, 
Sus pe la vintu-al turbat, 
El de fata o fi dat. 
Pufinel cind zabovea, 
laca Arian venea ; 
Arian dupa ce minca, 
Muma-sa il intreba : 

— Arian al meu 
$-al lui Dumnezeu, 
Iote t muica, sa te-ntreb... 
Tu departe-ai invinat, 
Sus, pe la vintu-al turbat, 
De ochi, muica, nu t-a dat 
Fetita lui de-mparat ? 
Arian daca-auza, 

EI din gura-a$a zicea : 

— Muma, muiculifa mea, 
Asara trecui 

La casa de zmei ; 
Fetita vazui, 
Zmeii mi-o sugea : 
Zece sug la de$te, 
Da 9 doi sug la \i\& ; 
Fata, zo,-a-slabit, 
Rau mi-a-ngalbenit !... 
Baba de-auza, 
La-mparatu se ducea. 
Imparatu, de-i spunea, 



La Arian ca venea ; 
$i el cum il intreba, 
Arian ii povestea. 
Imparatu, zo, plingea 
$i iara mi se ruga : 

— Ariane dumneata, 
Po{i sa-mi aduci tu fata, 
Sa-{i dau eu lmpara^ia 
§-a mea toata avutia ? 
Arian daca-auza, 

El din gura-a$a zicea : 

— Imparate dumneata, 
J-aduc eu |ie fata, 
Daca tu oi putea 
Palatur'li sa-ngrade§ti 
Cu sangire de argint, 
Pari de aur in pamint, 
Eu fetita sa-{i aduc ! 
Imparatu de-auza, 

El acasa se ducea, 
Palatur'le le-ngradea 
Cu sangire de argint, 
Pari de aur in pamint ; 
Pe toate le-ngradea. 
Da 9 Arian se scula, 
Arcur f le-n mina lua, 
$i unde salta zbura ; 
Sus, la vinturi se ducea, 
Sus, la vintu al turbat 
De vinat ca-mi vina, 
Lina verde otratal, 
Imi vineaza un vital. 
Vitalu il junghia, 
Ficatii din el scotea, 
$i-i scoasa $i inima. 
Facea foe ?i le frigea, 
Bucatur'Ie ca le lua, 
$i la zmei mi se ducea. 
Taman zmeii adurmea... 
De§tele cum le tragea, 
In gura le da buca{a, 
O bucata de ficat, 
Sa le fie somn curat 



116 



Ttt!§oar'le le tr&gea, 

In gur5 inima punea, 

Sa doarma ei cit o vrea, 

PinS scapS cu fata. 

laca zmei! adurmira, 

Arian cu fata fugira. 

CoborirS la palat. 

Cind la palat ajungea, 

Pamintu, zo,-ntuneca, 

Da cerlu, zo, imi gemea, 

Ca zmeii s-a pomenit 

$i fata nu mi-a gSsit; 

Atit mi s-a nacajit, 

CS duboara la pamint, 

Iar fata s& o gSseascS, 

Cu singe din ea s-araneascS! 

Arian ii cuno§tea 

Ca vin zmeii iar la ea v 

La-mparatu c3-i spunea: 

— Oi cinstite, ma-mparate, 

Iote zmeii s-a pomenit ; 

Ca vSd ceriu-ntunecat 

§i pSmintu leganat, 

Ei la fata a plecat ! 

$tii,-mp&rate, da 9 nu stii, 

Intare?te-{i puterile, 

C-o sa-ti piarda zilele. 

Tu fetita ca oi lua 

§i cu ea te-oi cobSra, 

Colea jos, la magaza ; 

Cu fata te-oi pitula, 

Pina cu zmeii m-oi bStea. 

Imparatu de-auza, 

I$i lua fata $i pleca, 

Se bSga la mSgaza. 

Iaca zmeii ca venea, 

§1 negurfe cSdea, 

$i la palat ca gr&bea. 

In sangire-mpiedecara, 

Tofi pe burta ca cazurS ; 

Darfi zmeu eel frumos 9 

Baiat din Jara-dt-Jos, 

Inainte alerga, 



Ca s5 fure iar fata. 
Arian al mic v 
Ceal mai bun voinic, 
De genunche-ngenunchia, 
$i cu gida cind trasnea, 
Pe zmeu il potrivea 
Ba$ la capu pieptului, 
La casa sufletului 9 
Unde-i pasS zmeulul ! 
$i gramadfi-1 dub£ra, 
Carnea piftii se facea ; 
Arian cu gida da, 
Vro doispre'ee omora, 
Pfimintu se lumina t 
Iac2-mp2ratu ie?ea, 
$i ie$i el cu fata. 
Pe Arian il lua, 
Ginere-1 fficea, 
$i-i dete-mpSratia, 
§i cu toatS avutia ; 
$i-mpfirat c5 raminea, 
Doamne, de se pomenea. 



01 

CUCONU PATKAJCU 

Foaie verde de-un trifol, 
De la noi la voi 
Nu-i un pas or doi ; 
Nici atita cale, 
Num-un deal $-0 vale f 
$-0 poianS mare. 
La mijloc de poiana 
Mi-e un lemn inconjurat, 
Cu virfu uscat 9 
Cu arme-ncarcat. 
Da f jos la tulpina, 
Mi-o Una fintina, 
Cu apa s&lcie, 
Cum Imi place mie v 
Mie ?I cu \\e I 



117 



Da-n dos de fintina, 
Mi-este un pat incuiat, 
Cu scfnduri de brad, 
Furcile de fag. 
De furca de pat, 
Murgu mi-e legat. 
Da-n pat cine doarme ? 
Domnu Dumitra^cu, 
Coconu Patra$cu ! 
EI mi s-a culcat, 
Somnu 1-a furat, 
In vis a visat, 
Un vis adevarat. 
Murgu ce-mi facea ? 
La vale-mi privea, 
Pe-o rara d umbra va, 
Cu tufa ratunda, 
$-avea ce-mi vedea : 

Multi voinici sosea, 

La ei mi-alerga ; 

Sabii stralucind, 

Pistoale trosnfnd. 

Voinici tomnatici, 

Cu caciuli inalte, 

'Nalte, stogo§ate, 

Lasate pe spate, 

Cam la streinatate ! 

La ei mi-alerga, 

Pe el sa mi-I taie, 

Pe murgu sa i-1 ia ; 

Murgu sa i-1 faca 

Sacagiu de apa ; 

Murgu sa le-aduca 

Berea §i mincarea, 

Pe unde 1-e umblarea. 

Murgu de vedea, 

O dat' rincheza, 

Patu dtrdaia, 

$i mM destepta. 

Domnu Dumitra$cu, 

Coconu Patra^cu, 

Din gura vorbea : 

— Murguktu meu, 



Bat'-te Dumnezeu ! 
De ce rincheza?!, 
De ma de?tepta$i, 
Somnu mi-1 strica^i ? 
Visu mi-ai smintit, 
§i m-ai omorit ! 
Ca eu, zo, visam 
Ca ma logodeam 
C-o fata de crai, 
De peste un plai, 
A lui pop* Miai. 
Sa dea Dumnezeu, 
Cum oi zice eu ; 
Bine nu {-a? zice, 
Lupii te manince ! 
Murgu de-auza, 
Din gura vorbea : 
— Stapinioru meu, 
Dat de Dumnezau, 
Verde de-o lalea, 
Nu ma blastama ! 
Nimic n-am stricat, 
De te-am desteptat. 
Tu mi te-ai culcat, 
Somnu te-a furat 
$i tu mi-ai visat 
Vis adevarat, 
Nu te-ai desteptat 
Eu ce-am facut? 
La vale-am privit, 
Pe-o rara dumbrava, 
Cu o ttlfa ratunda, 
$i eu mi-am vazut 
Multi voinici sosind, 
La noi alergind, 
Sabii stralucind. 
Voinici tomnatici, 
Cu caciuli inalte ; 
'Nalte, stogosate, 
Chip de strinatate ! 
Pe tine sa te taie, 
Pe mine sa ma faca 
Sacagiu de apa. 



118 



$i eu sa le-aduc 
Berea $i mincarea, 
Pe unde 1-e umblarea. 
Domnu Dumitra§cu, 
Coconu Patrajcu, 
Asa de-auza, 
La vale-mi privea, 
Voinici el vedea ; 
Fiori il cuprindea, 
Da' murgu vorbea: 
— Staplnioru meu, 
Dat de Dumnezeu, 
Nu te spaiminta, 
la prive$te-ncoa : 
Arme sa-ti aduci, 
Pe mine sa le pui, 
$i te-oi-ncaleca, 
La ochi te-oi lega ; 
Cu tine-oi fugea, 
Eu te-oi scapa 
De su' tara ra. 
Domnu Dumitrascu, 
Asa de-auza, 
Arme-si aduna, 
Pe murg le punea 
$M incaleca, 
La ochi se lega, 
Cu biciu batea, 
Murgu, zo, fugea, 
Pe el mi-1 scapa, 
De la ceai voinici. 
Cind acas-ajungea, 
Trei zile trecea, 
Aminte-$i aducea ; 
Visu ce-a visat, 
Zo, mi-e-adevarat ! 
Murgu-ncaleca, 
$i el ca-mi pleca 
La fata de crai, 
De peste un plai, 
A lui pop* Miai. 
Fata log odea, 



De nunta se pregatea, 
Murgu-mpodobea, 
Mireasa mi-o lua, 
§1 se cununa ; 
Verde de-o lalea, 
De se pomenea ! 



62 

At COPIL IOVAN 

La vale, 

la vale, 
Dinspre sfintul soare, 
Ba$ la casa mare, 
Cu fere$ti in soare, 
In ea cine-mi jede ? 
O baba b£trin5 f 
Cu briul de Una, 
$i ea ca mi-avut 
Pe-al copil lovan, 
Ce-i pierdut de-un an. 
Ea mi se gindea, 
Dupa el pleca. 
Copilul cata, 
Nu-1 putea gasa. 
Voinic intilnea, 
Pe el 1-intreba: 

— Voinice, voinice, 
Pe-unde mi-ai venit, 
Da' n-oi fi vazut, 

Oi fi auzit, 

Pe-unde mi-ai umblat, 

De ochi nu ti-a dat 

Al copil lovan ? 

L-am pierdut de-un an !. 

El cind mi-auza, 

Din gura-mi zicea : 

— lar tu sa te duci, 
Duboara mai tare, 

La Dunare-n vale, 
Ca ea e mai mare 



119 



$i mai umblatoare. 
Ea l-o fi vazut, 
Or fi aueit! 
Ea cind mi-auza, 
In vale-mi dubara, 
In margine-mi $edea, 
Din gura vorbea : 

— Dunare, Dunare, 
Pe cum e?ti de mare, 
Sa-mi Hi vorbitoare ; 
Sa te-ntreb ceva 

De tu vol $tia ! 

De n-oi fi vazut, 

Oi fi auzit 

De-al copil lovan, 

Ce-i pierdut de-un an, 

Dunare a auza, 

A$a-i raspundea : 

— Eu nu 1-am vazut, 
$i dac-a trecut, 

Nu 1-am cunoscut. 
lar tu sa te duci 
La soru-mea Ceata, 
Ca ea e mai mare ; 
Pe pamint se-ntinde, 
Cimpii le cuprinde ! 
Ea cind mi-auzea, 
La Ceata-mi mergea, 
Buna ziua-i da, 
Ceafa-I multumea, 
Din gura-i zicea : 

— Eu mi 1-am vazut, 
Pe-aici mi-a trecut, 
§i-mi este ranit, 

Cu plcioru frint ! 
Iar tu sa te duci, 
Jos in NSdolii, 
Intr-ale «ri pustii, 
La rachtta-nalta, 
De virf aplecata, 
Pe mare lasatS, 
Cu burta pe apa. 



Ea cind auza, 

I?i lua drumu. ?i pleca, 

In margine-mi uidea, 

Din gura zicea: 

— Fa-ma, Doamne, fa-ma, 

O corboaica neagri, 

Pe sus ca sa-mi zbor, 

Pin* Ia-1 meu fecior ! 

Domnu ca un sHnt, 

Mare-i pe pamint, 

El tot mi-a vazut, 

Aripi cfi-i mai da, 

Pe sus ca-mi zbura, 

Acolo-mi mergea, 

Copilu-sf gasea. 

Copil u-o vedea, 

Nu mi-o cuno$tea, 

Zo, mi-o dudaia, 

§? mi-o u?uia. 

Muma lui zicea : 

— Nu mS dudai, 
Nu ma u$ui, 

Nu-s corboaica neagra, 
$i-ti sint muma draga ! 
Copilu-auzea, 
A$a-i raspundea: 

— Nu e?ti muma mea ! 
De-ai H muma mea, 
La mine-ai venea, 

Pe min* m-ai luva 
§i m-al trimetea 
La ora$e mari, 
Dupa leacuri tarL 
Muma de-auza, 
Jos se dubara, 
Copilu-$i luva f 
Cu el se ducea 
Prin lume-n lungi$, 
Da f $i-n curmezi?, 
La ora$e man, 
Dupa leacuri tari. 
Leacuri cumpfira, 



120 



Copllul lega 
$i mi-1 zviduia, 
De se pornenea. 



63 

VOICA CEA FRUMOASA 

Mugur de pe mare, 
Mie mi sS-m pare?... 
Pe-o gura de vale, 
Mi-o cascioarS mare, 
Cu noua uscioare, 
Cu noua umblare, 
Cu pereti in soare ! 
In casa cine ?ede? 
Cea maica batrinfi, 
Cu briul de Una, 
Infelurat cu sirmS, 
Cu pir de cSmila, 
Cu doi dinti in gura. 
$i ea ca-mi avea 
Noua feciorei, 
Puijori de zmel ; 
Cu Vofchija zece, 
Care-i $i intrece. 
Mai mare care este ? 
SfetH Costandin, 
Legator dintii, 
Ca-i cu barbi neagrl 
$i cu mintea-ntreaga, 

E om de isprava ! 
Bine petrecea, 

Mult cl imi trecea, 
La vodi venea 
Grecii negustorii, 
Dalbii-mpetitorii. 
Tot din noua $ari t 
Peste noua mari, 
Cele tiri pustii, 
De Din NSdolii. 



Pe Voica cerea, 
Muma-sa n-o da, 
Din gura grSia : 

— Sfetil Costandin f 
Om facut din plin f 
Maica, maica mea f 
Da pe Voichita, 
Fecloruta ta, 
Vremea I-a venit, 
De casatorit. 

Ca eu {i-oi aduce-o 
larna de trei ori, 
Vara de cinci ori f 
Ca sint sarbatori. 
Ea il asculta, 
Pe Voica mi-o da, 
Cfuma ca venea, 
Casa le lovea, 
Toti ca imi murea, 
Maica rSminea. 
Da* ea ce fficea ? 
Intr-o sfintS joia, 
Ciobu-n minS-1 lua, 
$i ea ca-mi pleca, 
Tot din stflp in stilp, 
Din mormint in mormint, 
Pe tofi pornenea, 
Pe toti ca-ngrijea. 
Intr-un loc ca sta f 
Din gura graia: 

— Mai Costandin, 
Din ?i Costandin, 
Nici nu te tamii, 
Nici nu te comind 
Ca pe tofi la rind* 
Fieru ?i otelu, 

El s3 putrezeasca, 
Sa mucegaiasca, 
Dar trup^orul tau 
Sa nu putrezeasca, 

Pin tu mi-oi aduce 
Pe Voichita duke !... 



121 



Blastarn 1-ajungea, 
Dumnezeu ca vrea ; 
Deschidea usa, 
Si na-o pe Voica ! 
Sorioara ta, 
Feciorita mea, 
Si-a nipt inima. 
i\1a-sa de-auza, 
Din gura zicea : 

— Fugi, ciumo, de-aicea, 
Te ia somodiva, 

Nu ma ispititi, 
Ca m-ai ispitit, 
Pin* m-ai ispravit, 
Si de azi pe miine, 
Ma ia si pe mine. 
Costandtn zicea : 

— Voica, sora mea t 
Striga, Voica,-asa : 
Usa se deschida, 

Ca eu plec, ma due, 
Locu sa-mi apuc, 
Calul priponesc, 
Trupu putrezesc, 
Veac sa vacuiesc ! 
Voica ce-mi facea ? 
Striga ce striga, 
Vedea ce vedea, 
La el se tragea, 
Pe fereastra-1 arunca ; 
Usa deschidea, 
Muma-sa o vedea. 
In brate mi-o lua, 
Din gura-i zicea : 

— Voica, Voica mea, 
Fet!$oara mea, 

Bine c-ai venit, 
Pin* n-am adurmit ! 
Stea ca sa facea, 
Pe cer va mergca, 
De s-o pomeni, 
Cit lumea o fi !... 



64 

DASCALU PASCALU 

Verde de-o cicoare, 
La vale, la vale, 
'Ntr-al buaz de mare, 
Tare mi sa-m pare, 
Mica corabioara ; 
De vinturi batuta 
Rau e namolita. 
In ea cine $ede ? 
Patruzeci de in$i, 
Patruzeci $i cinci, 
Cincizeci fara cinci, 
Cu caciul'le lungi, 
Lungi $i stogo$ate, 
La o parte date, 
Chip de strinatate. 
Pe ei cine-i purta, 
Pe mare mergea ? 
Dascalu Pascalu, 
Gheorghita Bacalu. 
Cu burta pe cirma, 
Cu pravila-n mina ; 
Din cirma cirmeste, 
Pravila ceteste, 
Lacramile-i pica, 
Slovele le strica ; 
Cu marama §terge, 
Slovele le drege ; 
Cu condeiu trage, 
Mai bine le face. 
Dascalu Pascalu, 
Din cirma cirmind, 
Cu voinici vorbind : 
— Ma voi, fratilor, 
Aici intr-o mare, 
'Ntr-a neagra vultoare, 
Pe noi ne love^te 
Trei furtuni de vara, 
Trei de primavara, 
Trei de iarna goala. 



122 



Furtuna dintii, 

N-are c£patii ; 

Dar a de mijloc, 

Ce moarte cu foe ! 

Dar a de pe urma, 

Buna §i nebuna, 

Cap sa ne rapuna ! 

Dascalu Pascalu 

lar le poveste?te : 

— Pe noi ne love$te 

Chiar Sfintu Gorniac ! 

Cu vintu-al turbat, 

Sufla-amestecat, 

$i ne-o rastornat 

'Ntr-al mijloc de mare, 

Intr-a neagra vultoare ( 

Dascalu Pascalu, 

Cu burta pe cirm& 

$i pravila-n mina. 

Ei cum ajungea, 

L-al mijloc de mare, 

'Ntr-a neagra vultoare, 

Vintu Gorniac 

§i cu al turbat, 

Sufla-amestecat. 

Marile-mbulza, 

Talazu-ardica 

§i mi-i rastorna, 

Voinicii-neca ! 

Dascalu uidea, 

Pe apa-notind, 

Inoteaza iut\ 

El mi-este pierdut... 

Nu ?tia nici drum 

Pe unde-a venit, 

$i unde-a trecut 

La soare privind, 

Pe mare-notind, 

Unde soar'le scapata, 

Intr-acolo inota. 

?-am zis verde trei masline, 

Ie$i dascalu pe lume. 

Toate neveste-auza 



Ca dascalu a venit, 
A venit din agelic, 
Barba{H lor n-a venit ; 
Toate venira plingind 
$i de birbati intrebind : 

— Dascale Pascale, 
Gheorghita Bacale, 
Cu burta pe cirma, 
Cu pravila-n mina, 
Tu ca mi-ai venit, 
Da 9 barbatii no$li, 
Unde ei s-a dus, 
De n-a mai ajuns V 
Dascalu Pascalu, 
Gheorghi{& Bacalu, 
Din gura zicea : 

— Nevestelor, acas& va duceji, 
Copiii vi-i cre?teti, 

Ca barbatii vo$ti f 
Ei ci mi-a plecat 
Pe Morava sus, 
Cu $aica s-a dus, 
De-aia n-a mai ajuns ! 
Neveste-mi pleca, 
lata ca-mi venea 
Cird de fete mari, 
C-al de gospodari, 
§i ele-ntreba: 

— Dascale Pascale, 
Gheorghita Bacale, 
Da 9 parintii no$ti 
Unde ei s-a dus, 

De n-a ma? ajuns ? 
Fetite-mi pleca, 
La el ca-mi venea 
Cird de copila$i, 
Mici $i maruntai, 
$i toti ei plingind, 
De toti intrebind : 
Dascalu spunind : 

— Copfia$ii mei, 
Sinteti maruntei, 
Iaca ce va spun ; 



■ r. 

I 



123 



Cu mina fa piept, 
Vreau sS va spun drept ! 
Pe parintii vo?ti, 
Vintur* le-a burat, 
Corabia-a rastornat, 
Pe toti i-a-necat, 
Da* eu am scapat. 
Copii de-auza, 
Tabara plingea. 
Dascalu Pascalu, 
GheorghitS Bacalu, 
El daca vedea, 
I?coIi deschidea, 
Copii in\5ta. 
Care minte-avea, 
Dascali, popi ie?ea, 
Se calugi&rea ; 
Care nu-nvata, 
Plugari rSminea. 



65 

GKIOL DUMFTRU $1 SOARELE 

La margine de pa mint, 
Unde stS $i ceriu frint, 
Ghiol Dumitru se scula, 
Pe ochi negri se spala, 
Frumos mi se-mpremenea, 
$i-mi tuna in cafenea. 
Da* cind soar'le rasarea 
In u$a la cafenea, 
Pe Ghiol Dumitru-1 zarea, 
§i din gura a$a-i spunea : 
— Ghiol Dumitru clumneata, 
Ce te-ai impodobit a$a, 
Parci in pof ida mea ? 
Vad cS la caciula-ai pus 
Pene de paun ce nu-s, 
Pene din paunarie, 
La voi toti cu bucurie, 
Da* noua cu veselie. 



Drept mie s5-mi spui 
Vorba a dintii : 
Pana ai furat-o, 
Au ai cumparat-o, 
Au Domnu {-a dat-o, 
$i atunci tu ai luat-o? 

— Pana n-am furat-o, 
Nici n-am cumparat-o ; 
Dar Domnu mi-a dat-o, 
§i eu c-am cercat-o. 
M-am impodobit a?a, 
C-am s-o iau pe soru-ta, 
Sa ne cununam pe mare, 
Cu soru-ta a mare. 
Soar'le de-auzea, 

Sta $i se ridea, 
Din gur2-i graia : 

— De vei lua pe soru-mea, 
Va fi bucuria ta ; 

De nu vei lua pe sora mare, 

Iti arunc eu pana-n mare ! 

Amindoi se ramS$ea, 

I mi lua cite-o cafea. 

Soar'le se suia pe cert, 

Da* Ghiol Dumitru pe plceri ; 

Ghiol Dumitru se ducea 

La cea mindra de ba$tea, 

Unde-avea treizeci de tis3 f 

De trei cirlani e cuprinsd. 

Singurei mi se umbrea, 

Singurei se adapa, 

Singurei se aranea ; 

Mincau orz 51-ovaz de pret 

Ca sa-$i faca p£rul cref 

Pentru tirgu-al din Cerneti. 

Pe ei bine mi-I prindea, 

In grajd de piatrS-i inchidea ; 

Ghiol Dumitru-i ingrijea, 

De drum lung se pre ga tea. 

Ghiol Dumitru-ncaleca, 

In §ea mi se avinta ; 

Pe Vinatu rotatu, 

Daruit de-mp&ratu. 



124 



In valur'te marii sfirea, 
Marea rati se-nfuria ; 
Apele ?i le umfla, 
Nu putea de-a-nota. 
Ghiol Dumitru se-ntrista, 
Floarea lui se-ntuneca, 
Incepea se scutura, 
Da* Dumitru-mi trettiura. 
Soar'Ie din slavi privea, 
De Dumitru se ridea — 
§i dete-o caldura mare, 
Scoase ciinii din racoare. 
Ghiol Dumitru se-nturna, 
Altu cal incaleca ; 
Pe Ro?u-l pregalca, 
$apte viziri 1-aducea. 
Sarea cu Ro$u-n mare, 
$i grabeau ei tot mai tare ; 
Nu puteau marea trecea, 
lar indarat se-ntorcea ; 
Ghiol Dumitru se-ntrista, 
Floarea i se-ntuneca. 
Ceru se insenina, 
Soar'le de sus privea. 
In grajd de piatra tuna, 
Incalica pe Galbina, 
In valuri se arunca. 
Da' Galbina, zo, mi-1 purta ! 
Cind fu la apus de soare, 
Iata-i la margini de mare. 
Galbina sta necheza, 
Inainte-mi cuteza ; 
Cind intiia stea s-aprinde, 
In coade de mart mi-ajunge. 
El sta $i se uita, 
Vedea hora cum juca ; 
Dar in hora imi zarea, 
Imi zarea, se veselea 
Sora soarelui 
$i-a pamintului, 
A luceafarului. 
Linga luna se prindea, 
Pe luna, zo, mi-o-nvirtea ; 



Calciile i s-aprlndeau, 

Pina la coco$i jucau, 

Apoi de aci ca-mi plecau, 

Pe Galbina o-ncfilecau ; 

De sarutat se sarutau, 

$i pe mare imi grabeau. 

lata Soare ca rasare, 

Da erau inca pe mare, 

Soare rau se minia, 

In ceafa-i acoperea ; 

Drumurile se-nchidea, 

Da' Galbina tot grabea. 

Dupa trei zile 51 trei nop^i, 

li crezura ca sint mor{i ; 

Ghiol Dumitru s-a-necat, 

Da 9 soru-mea poate-a scapat ! 

Cita raze intarea, 

Ce{ur'le mi se pierdea ; 

Ceriu se insenina, 

Pamintu se lumina, 

Cind la margini ajungea. 

Soar'le o raza-ntindea, 

$i pe raza se suia, 

$i pe cer mi se oprea ; 

Soar'le de-a-ncura venea, 

Pe toti sorii ii pornea, 

Mare nunta se facea, 

Fu ?i Sfinta Vinerea. 

Soar'le atunci zicea : 

— Ghiol Dumitru dumneata, 

Cutroape tu floarea ta, 

Ca-ntuneca raza mea, — 

Pin'Ia nunta oi ?edea. 

§i-ncepea se veselea, 

Cite-o mare cu vin bea 

Pina ce se amejea ; 

Apoi iar se minia, 

Pe luna o arunca, 

Pe virf de cer o anina, 

Sa lumineze noaptea, 

Cind lumea s-o odinea. 

Lui Ghiol Dumitru brinci ii da, 



125 



Din cre^tet de cer se prabu$a ; 
In mare apa se prefacea, 
Doamne, de se pomenea. 
Istorie romaneasca 
La buni frali ca dumneavoastra. 



66 

FAT-FRUMOS 

Pe cimpu cu colalie, 
Unde pic de iarba nu e, 
Frunza verde matostat, 
Intr-o vale,-n mindru sat, 
$ede Stancu om sarac. 
De sarac este sarac, 
De n-are sotie-n sat, 
N-are boi de injugat, 
Saminta de semarat ; 
Si-ntr-un bordei el sta culcat, 
Cu trei feciori de insurat. 
Feciorii lui i-au crescut, 
Aproape c-au imbatrinit, 
Da' nu s-au mai cas'torit, 
Saracia i-a lovit. 
Da* Dumitru Fat-Frumos, 
Care-n lume n-a mai fost ? 
C-al mai mare sta vorbea, 
§i lui ta-su ii grSia : 

— Mai tata, taicutul meu, 
Sa-ti ajute Dumnezeu, 
Ori, tata, m-ai blastamat, 
Ori ursoaica m-a ursat, 
De not nu ne-am insurat ! 
Ca eu mi-am imbatrinit, 
Nici vorba de cas'torit ! 
Dara Stancu om sarac, 
De sarac este sarac, 

De n-avea sotie-n sat, 
EI din gur3-a$a zicea, 
La copii le povestea : 

— Taica, nu v-am blastamat, 



Ursoaica nu v-a ursat 
Voi de nu v-ati insurat, 
Ci finca sint eu sarac. 
Foaie verde de-o cicoare, 
Finca-mi este sarbatoare, 
Lina verde pelinita, 
Pune mina pe poli{I, 
Trei suliti, taica, sa lua{i, 
$i in ceri sa le-arunca{i : 
Unde sulite-o cadea, 
Miresele veti vedea ! 
Fratii-ndata se grabira, 
$i sulitili le gasira, 
Vinili ?i le-ncordau, 
Sulitili aruncau ; 
Cu norii se mestecau, 
A treia zi imt cadeau ! 
Fratelui eel mijloca$ 
Cazu sulita-n oga$ ; 
Intr-un sat cu lume-aleasS 
I si gasi §i el mireasa. 
Da* la eel mai mititel, 
li cadea-ntr-un oga$el ; 
Linga-o argea intunecoasa, 
I?i gasi §i el mireasa. 
Da* Dumitru sta plingea, 
Pe mari ginduri se punea, 
Sulita nu si-o gasea. 
Nu §tia unde era. 
Si pe cal se-ncaleca, 
Dupa sulita-mi pleca ; 
Mergea Negru-mboiestrind, 
Din ochi negri lacramind. 
Tot de sulita-ntrebind. 
Si mergind pe cai pustfi, 
Peste munti, peste cimpii, 
Frunza verde foi de fin f 
Se-ntilni c-un mo? batrin 
Incovoiat ca o salca, 
Ce sta plecata pe apa, 
Barba alba ajungind, 
De pa mint el tiraind. 



126 



Da* Dumitru Fat-Frumos, 
Care-n Iume n-a mai fost, 
Lacramile i?i $tergea 
§i din gura-i zicea: 

— Buna calea, module ! 

— Multumescu-{i, fiule ! 
Mai Dumitre Fat-Frumos, 
Care-n lume n-ai mai fost, 
Ce mergi pe Negru plingind, 
Din ochi negri lacramind ? 

— Mai module dumneata, 
Sint copil de om sarac, 
§i-am plecat soata sa-mi cat 
Cu sulita-n ceri am dat, 

Si nu $tiu unde-a picat ! 

— Mai Dumitre dumneata, 
Eu ti-am dat de sulita, 
Ling-o frunza de vi{a, 

In coadiie marilor, 
Pe urma cararilor ; 
In rasaritul soarelui, 
La capul pamfntului. 
Infipta in stei de piatra, 
Cu aur mi-este suflata. 
La groapa cu apa vcrde, 
Pina-n fund ca i se vede ; 
La cea salca cocosata, 
Ce-mi sta cu burta pe apa, 
Unde vintu abureaza, 
$i inima-ti lumineaza I 
Fat-Frumos cind auza f 
Zo, tabara de plingea, 
lar din gura a$a-mi vorbea : 

— Vai t sarac de maica-mea t 
Piatra este scrisa mea ! 

Cu piatra sa ma-nsotesc, 
Pe pamint sa vecuiesc ! 
$i daca a$a vedea, 
Mina calul cit putea 9 
Cu norii se mesteca 9 
Pe cale lunga-mi pleca. 
Merse-o luna, merse doua, 



Se facura pin'la nouii. 
La coadili marilor ajungea 
$i sarmanul tot plingea. 
Cind, la salca-a cocosata, 
Ce sta cu burta pe apa, 
Pe un stei de piatra saca. 
Ie$i o broasca bobo§ata ; 
lar sulita-nfipta-n piatra... 
Fat-Frumos, daca vedea, 
$i mai rau ca imi plingea 
$i din inima-mi ofta ; 
Dara broasca ocaia, 
Linga el, zo,-mi topaia. 
Mergea calu-mboiestrind, 
lara Dumitru plingind : 
Broasca $tia topaia, 
Citeodata a ocaia. 
laca calu-i ostanea, 
Se oprea linga-o ce$mea ; 
Aci sta ?i odinea. 
Da' broasca-i ajungea. 
Fat-Frumos se odinea, 
Lacramile-1 podidea, 
Cind vazu broasca riioasa, 
In cea noapte-ntuneccasa. 
— Oi, sarac de maica mea, 
Bobo$ata-i soata mea : 
Ce ursoaica m-a ursat, 
Cu broasca sa fiu in sat ! 
$i cum el se tinguia. 
Broasca a$a-i raspundea : 

— Fat-Frumos, tu nu plingea, 
Ai rabdare, vei vedea ! 

— Am sa fiu de ris pe lume, 
Cind oi fi in sat cu tine. 
Ca sint fecior voinicel, 

$i la fata-s frumu^el. 
lar tu o biata bobosata, 
De picioare ra?chiata. 
Si de necaz imi pornea, 
Mina calul cit putea. 
Pin paduri, pin nadolii, 
Pintr-ale tari ?i pustii, 



127 



Gindea urrnele sa-$i piarda, 
Alta soarta sa-$i aleaga. 
Fugea calul ca naluca, 
Dara broasca tot pe-a fuga. 
$i de sat se apropiara, 
In ograda se bagara. 
Da'tata-su, de-1 vedea, 
Ineepca de-I infrunta ; 
Mina pe topor punea, 
$i dupa el ca-mi fugea. 
Da'broasca se pitula, 
Subt o piatra se culca. 
Fat-Frumos tot imi plingca, 
Ca pe broasca o ura ; 
In cohere se ducea, 
Cu paie i§i a$ternea 
$-adurmi un vis adinc, 
lara vacile mi-1 ling. 
Da' broasca daca vedea, 
Fat-Frumos ca adurmea, 
De trei ori imi ocaia, 
S-o-auda Salomia. 
Care-ndata §i venea, 
Finca este muma-sa ; 
Bobo$ata-i povestea, 
§i apoi a$a-i spunea : 
— Aluma, muichilita mea, 
Fat-Frumos e soata mea ; 
Pin-ce zorili se varsa, 
Tu fa-mi palate aleasa. 
Cu argint pi la ferejti. 
Da zidur'li poleie$ti. 
Cind soarele-o rasarea, 
Palatele-o stralucea, 
Fat-Frumos sa le pofteasca, 
Pe mine-o sa ma iubeasca ! 
Salomia de-auza f 
Pi-un ciutac s-aridica, 
Numa-o-data ocaia, 
Broa$te toate aduna. 
Din fundul pamintului 
Ie?i muma iadului, 
$i-ncepeau ca sa lucreze, 



Zidirea sa-nalnteze ; 
Cind zorili se varsau, 
Alindre palate imi sclipeau. 
Rasarea soare frumos, 
Se scula ?i Fat-Frumos. 
Cind palatele-mi vedea, 
Sta in loc, mi se gindea : 
— Doamne, ce minune mare, 
Palate stralucitoare, 
Broasca-mi umbla cu maghii, 
De face palate-n pustii ! 
$i cum broasca {opaia, 
lar palatele sclipea ; 
Fat-Frumos $edea-ntristat, 
Cu broasca este ursat 
Daca-mi vedea ce-mi vedea, 
Cu bobo$ata-mi uidea ; 
U?ile le de$chideau, 
Palatili se luminau. 
Dara broasca bobo$ata 
Se sui pe o scara-nalta, 
De trei ori ca-mi sarea, 
De trei ori rostogolea. 
Cojile le deschidea, 
Mindra fata raminea. 
Era a tit de frumoasa, 
Ca o sinzitana-aleasa. 
Da 9 Dumitru Fat-Frumos 
Care-n lume n-a mai fost, 
Mireasa $i-o saruta, 
Tare mult se bucura. 
Da tata-su se mira, 
De nu-i venea a credea. 
Fat-Frumos se fericea, 
$i de nima nu grijea. 
Iaca-mparatu-auzea, 
Multa oaste-mi trimetea ; 
De porincit ii porincea, 
La fel palate i-o facea: 
„Sa-mi faci palate frumoasa, 
C-ale tale mai aleasa, 
§i in jurul de palate 
Sa ridici ziduri inalte. 



12S 



t mpre jurul palatelor, 

Frumusetea florilor, 

Mirosul naramzelor. 

Numai cu meri infloriti 

$i cu aur poleiti. 

Cind soare va rasarea, 

Palatele or stralucea, 

Ca la soare te-oi uita, 

Da* la palate ba ! 

Dar daca nu vet facea, 

Imparatu te-o taia, 

$i capu ti-o arunca 

In balta cu apa rece, 

Ochii sa-ti mince-un pe?te f 

Fat-Frumos daca auza, 

Zo,-mi tabara de-mi plingea 9 

Broschita se zauita 

$i din gura ii vorbea : 

— Mai Dumitre Fat-Frumos, 
Ce-mi tui in palat plingind, 
le$i afara suspinind, 

Din ochi negri lacramind ; 
Tu Ji-ai pus ceva in gind ! 
Ca daca ti s-a urit, 
Ca sint broasca pe pamint, 
Tu da-mi drumu sa ma due ; 
Pe carare oi sa apuc, 
La muica o sa ma due. 

— Broschita, a mea so{ie 
Si-a mea mare avutie, 
laca, stau mereu plingind, 
Din ochi negri lacramind, 
Si din inima oftind, 

Ca arsitu de-mparat 

Nu stiu cum de mi-a aflat 

De cele mindre palate 

Si de oameni neumblate. 

Cu oastea c-a venit, 

Mindra vorba a cricit: 

Cica sa-i facem palate 

$i mai mindre $i mai-nalte. 

1 mpre jurul palatelor, 

frumusetea florilor, 



Numai cu meri infIori{f, 
Da* cu aur poleiti. 
Cind soare va rasarea, 
Palate or stralucea. 
— Taci, Dumitre, nu plingea, 
la nu te mai speria 1 
Cit traie$te muica-n pace, 
N-are-mparatu ce-|i face ! 
Fat-Frumos e ostanit, 
Pe-un scaun a adurmit. 
Da* broschita de vedea, 
Pin inel mi se uita, 
Mi se uita-n curmezi? 
Da* se uita in cruci? ; 
$i-o vedea pe Salomia, 
$i-o chema sa vie-acia. 
§i-ncepea a se vaita : 
— Muica, muichili^a mea, 
Am dat de-o mare belea ; 
Ca-mparatul mi-a aflat, 
Mindra cartie a scriat ; 
Slove negre-nlacrimate, 
Ca sa-i facem lui palate. 
Mai mindre $i mai frumoasa, 
Piste lume mai aleasa ; 
Numai cu meri infloriti 
$i cu aur poleiti. 
Cind soare va rasarea, 
Palatele-or stralucea ; 
lar daca nu-i va zidea, 
Capu lui Dumitru-o lua. 
Muma-sa daca-auza, 
Sta in loc $i se gindea : 
Sarea pe virf de ciutac 
§i striga o data : oac ! 
Tatal iadului o auzea, 
Broa§tili le astringea ; 
§i-ntr-o noaptea ii zideau, 
Mindre palate-i faceau. 
Frumoase ?i luminoase, 
Piste lume mai aleasa. 
Imparatu cind vedea, 
Sta pe loc $i se gindea, 






129 



$i alt ordin lui ii da, 

Poate capu f-o taia, 

Din gura a$a-i zicea : 

— Mai D urn it re Fat-Frumos, 

Carc-n lume n-ai mai fost, 

Tu sa mergi pe lumea-ailalta, 

Ce de lume nu-i umblata, 

Aduci toalili lui taica-1 meu, 

Ce era viteaz ca un zmeu ; 

Joale de la cununie, 

Pe lume iara sa vie ; 

Joale cu care a luptat 

$i-a murit acum un vac, 

Pe cimpul cu colalie, 

Unde fir de iarbS nu e. 

Ca de nu le-oi aducea, 

Ordinu n-oi ispravea, 

Capu de la trup |i-oi lua, 

Intr-un par 1-oi alina ! 

Fat-Frumos imi asculta, 

Trupu i se cutremura, 

Incepea iar de plingea, 

Da' broschita-1 mingiia : - 

— Taci, Dumitre, nu plingea, 

Nu $tii tu puterea mea ! 

Nici pe-a talpii iadului, 

Nici pe-a mumii dracului. 

O data ea imi tipa, 

Salomia-i auzea, 

Si indata se ducea 

Drept la talpa iadului, 

§i la muma dracului. 

Porneau draci sa scormoneasca, 

Mindre toale sa-i gaseasca ; 

Da* broa$tili intr-ajutor, 

Catau cu mai mare zor. 

$i-n inima de pa mint, 

Iaca toale le-a gasit ; 

Intr-o lacra fermecata, 

Parca acu$e-s imbracate. 

Pe o culme de deluref, 

Ie$i-un tartore glumet, 

L-ntilni pe Fat-Frumos 



Care imi cinta milos : 

— Iaca toale-mp£rate?ti, 
Cu capu ca sa uide$ti ; 
Joalele-s neponosite, 

In pamint neputrezite. 
$i a$a cum el vorbea, 
Tartoru ca §i pierea ; 
Da' Dumitru raminea, 
Toale mindre stralucea. 
Pe Ro$u se-ncaleca, 
La-mparatu imi pleca ; 
Si-i da toale de cununie, 
Inima la Ioc sa-i vie. 
$i-i da toale de viteaz 
Ingropate de un veac 
Pe cimpul cu colalie, 
Unde fir de iarba nu e. 
Da-mparatu-i rau ca dracu, 
Se gindea sa-i piarda capu. 
$i zicea cu glas milos : 

— Mai Dumitre Fat-Frumos, 
Care-n lume n-ai mai fost, 
Iara, vere, te-oi ducea, 
Sabia lui tata-oi aducea. 
Ca pe cimpul eel cu mac 

A pierdut-o acum un veac ; 
Si pe cimpul cu bujori, 
Unde te cuprind fiori, 
Din miini sabia -sea pat 
$i-n robie-a fost luat. 
Cu broschita-ai sa te duel, 
Piste vai ?i piste lunci ; 
Piste mari §i piste tari, 
Mi-aduci sabia pina-n zori ! 
Fat-Frumos sta, se gindea, 
Cu broschita-alaturea ; 
Fat-Frumos mult o iubea, 
De frumoasa ce era. 
Pe Salomia mi-o striga, 
Si pe-a fuga ajungea ; 
Cum ii spuse taina toata, 
Sa sui pi-un dimb de apa. 
De trei ori imi striga roata, 



130 



Da' o data piste apfi. 
$i-a$a tare ce striga, 
Talpa iadului se mi$ca ; 
Draci $i broa?te s-astringeau, 
$i porinca o primeau. 
Da* in zori de diminea{&, 
Cam pe roua, cam pe cea{a, 
La margine de pa mint 
Unde nu mai bate vint, 
Gasira sabia infipta, 
Intr-a calului copita. 
Un tartore-n ghiare-o Iua 9 
Lui Fat-Frumos i-o aducea. 
Iar pe Ro$u-ncaleca, 
$i In zori ca imi pleca ; 
Ii da sabie de-mparat, 
Ce in lupte i-a picat. 
Da-mparatu, pore de ciine, 
Cu alte porinci imi vine: 

— Mai Dumitre Fat-Frumos, 
Si calare $i pe jos, 

Eu |ie ti-oi porincea, 

Iti dau tie-mparatia 

§i cu toatS avutia, 

Tu sa-mi dai broschita ta, 

Ce te-ai cununat cu ea ! 

— Imparate, luminate, 
S-ai mertic de sanatate, 
Si-n razboi de multa parte, 
Si de-mparatia toata. 
Imparate, cum ginde$ti, 
C-o broasca te cas'tore$ti ? 
N-o vezi ca e bobo$ata, % 
La picioare-i ra$chiata, 
Pintru-o broasca-a$a riioasa, 

Sa dai o-mparatie frumoasd ? !.. 
Lasa-mi o zi sa gindesc, 
Ca nu vreau sa ma pripesc ; 
Judecata-a di pe urma, 
E,-mparate, a mai buna. 
Imparate, nu uita, 
Inca o taina ti-oi spunea : 
Stfi, imparate, nu ?tii, 



Sa pui {oalili atea-n cui ; 

Altfel o sa putrezeasca, 

Cfi sint din lume draceasca. 

$i tat-tu le-a blastfimat, 

Cind in robie a picat, 

Ca cine le va purta, 

Casa pe el va pica ; 

Da cin f le va {ine-n cui, 

Va cre$te-mparS^ia lui. 

Imparatu-i imparat, 

N-are minte cit un at ; 

Joalile-n cui le punea 

§i frumos mi se culca, 

Da 9 palatu s-aprindea, 

Pe-mparat il cuprindea ; 

$i arse-mparatu-n foe, 

Ca-i Fat-Frumos cu noroc. 

$i-mi uidea el imp&rat, 

Piste lume adavarat, 

Cu broschita cea frumoasa 

Ca o sinziiana-aleasa ; 

Stapinea-mp3ra{ia-n pace, 

Ca n-au impSrafii ce-i face. 

Istorie rumaneasca, 

La buni frati ca dumneavoastrS ; 

Pentru ca sa pomeneasca, 

Toata lumea s-o ceteasca. 



67 

CRU1CEA COPIL MIC 

Colo jos la scapatat, 
La-mparat la Jarigrad, 
Mare masa mi-este-ntinsa, 
Cu albe faclii aprinsa. 
Da 9 la ea cine-mi $edea ? 
Vezi, cistitul de-mplrat, 
C-o fata de maritat. 
Ca-mparatul e bogat, 
Nu gasa ginere pe plac; 
§i-a dat veste la-mpara^ 



131 



Sa se stringa la Galati, 
Sa->i aleaga ginerel 
§i voinic $i frumu§el. 
$i-acolo mi s-astringea, 
lmpara{i se tainuia, 
Vo $aptezeci de imparaji, 
Dinspre rasarit chcma{i. 
§i toti mi se lauda, 
Ca fata el o va lua. 
Imparati se sfatuira 
S-o ia Filip Magerina ; 
Ca e fecior mal frumos 
$i la vorba mat sfatos. 
Da-mparatul, zo, nu vrea, 
Din gura a$a-mi vorbea : 
— To{i imparatii au venit 
La fata mea in petit. 
Dara unu n-a putut, 
Craliu Marcu al de mult, 
Si cu Gruicea copil mic, 
Care e eel mai voinic. 
E din tara letineasca, 
Dintr-a Jara Romaneasca. 
$i toti ml se tainuiau, 
Tot de (iruicea imi vorbeau. 
Craliu Marcu mi-a venit, 
Pi-un cal negru pitic, 
De vro cinci sute ai, 
De striga turcu vai ! 
laca Gruicea ajungea, 
Calul la iesle-1 lega, 
Fuga-n casa alerga, 
In coada mesii-mi sedea. 
Toata lumea II privea, 
La mireasa ii placea ! 
Ca este frumos si-nalt, 
Si vorbe$te raspicat. 
De trii palme-i lat in frunte, 
Da* nu prea vorbe^te multe. 
lar cautatura lui, 
Parca-ar fi a lupului. 
Cind se uita pe sub gene, 
Si-mparatu mi se temc. 



Mustatile-s ca la rac, 
El le-noada dupa cap. 
Lat e-n spate, gros la os, 
La putere e vinos 
§i la fata e frumos. 
§-apoi ochi$orii lui, 
Ba$ ca pana corbului. 
Mireasa cum il vedea, 
Le da vin $i-i ospata. 
Le da cite-un par de vin, 
Ca slnt ostaniti de drum. 
Craliu Marcu al de mult, 
Vinu cum el mi-1 sorbea, 
Un galbin in par punea, 
Da f $i Gruicea tot a§a. 
Cind paru-l intindea, 
De mina el mi-o prindea, 
Numa-o-data o stringea, 
Oasali de-i indrepta. 
Mireasa rau se vaita 
Si mai mult se bucura. 
Da 9 din capul eel de masa, 
S-auzi o vorba-aleasa : 

— Voi ^aptezeci de-mparati, 
Voi de treaba va catati, 
Asta-i Gruicea copil mic. 

Si nu §tie el nimic. 
Da* Filipu eel falos, 
El imi zise minios : 

— Nu este mireasa mea, 
Ce nu mam iubit cu ea, 
Ci este a lui Gruicea-1 mic, 
Findca nu ^tie nimic. 

lar Gruicea daca auza, 
Din soba afar iesea, 
Pe vatra mi se juca, 
Ulceluse ca-mi facea, 
Ba$ de u$e le trintea. 
Craliu Marcu de-1 vedea, 
Asa la-mparat vorbea : 

— Gruicea este copil mic, 
Si daca nu $tie nimic, 

Ca la stina 1-am crescut 



132 



$i pe munte e n&scut. 

Ca Gruicea-1 meu imi maninca, 

Dupa o masa nu se culca, 

Ca maninca la mincare, 

Cu lapte noua ciubare ; 

De-$i uda numa-o masa, 

Da-mparatu sa mira. 

El din gura a$a-i vorbea : 

— Al bre Marcu, Crale Marcu, 

Eu lui Gruicea-1 tau ii dau 

Noua coptoare de piine 

Si vro noua bu^i de vin, 

Toate pline cu pelin. 

De va bea t de va minca, 

At unci sa ia fata mea 

Cu toata imparatia 

Si cu toata avutia. 

Marcu pe Gruicea mi-1 lua, 

La coptoare-1 aducea f 

Si-mi tabara de minca, 

SI deloc nu se satura, 

$i pe tugle-mi tabara, 

Coptoarele-mi surupa. 

Imparatu se mira 

Si de Gruicea se ruga : 

— Ai f bre Gruiceo, copil mic, 

Vad ca n-ai ?tiut nimic ; 

Nu-mi rodea coptoarele, 

N-am unde coc piinile, 

Ostile sa le-ar&nesc, 

Imparatia-mi pazesc. 

De vreai fata mea s-o iai, 

Ardovele sa-mi beai. 

Nouazeci de ardovele, 
Tot cu zamatoc in ele. 

Ardoavele de-oi golea f 

Fata mea atunci oi lua 

Cu toata-mparatia. 

Gruicea-atita a$tepta ; 

Gura la boc cind punea, 

Si ardovu mt-1 go lea. 

Pe toate el le bea, 

Si nici ca se satura. 



Pe daogi se tabara 
Cu dintii de le rodea. 
Imparatu se mira 
$i lui Gruicea ii gr&ia : 

— Ai, bre Gruiceo, copil mic, 
Iar vad ca nu $tii nimic 9 
Lasa-mi, bre, ardoavili, 
Nu-mi spargea daogili ! 

Iar la masa s-a?eza, 
La-mparati le povestea 
$i cu toti se minuna. 
Da-mparatii a?a ziceau 
$i de cale pregateau : 

— Noi sa bem $i sa minc&m, 
$i de cale ne catam ; 

Ca mireasa nici un pic, 
O lua Gruicea copil mic ! 

— Ma-mparati $i luminal, 
Stati put in de nu plecati, 
$i tu Filip Magerina, 
Mai gole$te-o oala plina, 
Ca mai am eu una grea, 
Pe asta n-o va putea ! 
Taica-1 meu cind mi-a perit, 
Piste Marea Neagra-avut 
Un pui de mar de argint : 
Pe-o parte e pirguit, 

Da* pe alta-mbobocit, 
Pe cealanta e ro$it, 
Da* pe alta mi-a-mpupit. 
Da marul ca e pazit 
De trei zine fete mari, 
Iar Gruicea va aducea, 
Patru mere sa aduca, 
In patru ceasuri sa se-ntoarca, 
Atunci ia el mireasa 
$i-ntreaga mea-mparatie. 
Craliu Marcu de-auzea, 
Lui Gruicea ii povestea : 
— Aide Gruiceo, copil mic, 
Ai sa-1 iai pe Sargu meu, 
E batrin $i e de mult, 
Mai ftiulte ca a vazut, 



$1 s& mergi tot inainte, 
Ca un vofnicel cumJnte. 
Gruicea-n ?ea se arunca, 
Din fugS se-ncaleca ; 
Pusa capu in pdmint, 
Da f coada-i ?uiera-n vint. 
Pe Marea Neagra o trecea, 
laca la mar ajungea. 
Dara zinili durmea. 
Gruicea, voinfcel frumos, 
Ca sa-i He de folos, 
Maru cu totu mi-1 lua ; 
Clnd de {arm apropia, 
Zinili se de$tepta ! 
Dupa Grulcea-mi aterga 
$i pe Gruicea mi-l prindea, 
De trei pfirfi il ocolea, 
Alta pe $argu-l tinea, 
Una de coada-I tr3gea, 
Inspre fund a-1 scufunda. 
Pe Gruita ml-l tragea 
De pe §argu jos sS-1 dea, 
Da* $argu nu se lasa, 
Din gura a$a-i vorbea : 
— Gruicea, stapiioru meu, 
Nu vezi ce chinuesc eu ? 
Ca zinili m-au cuprins, 
Piste mijloc m-au incins. 
Una de dirlogi ma tine, 
Alta te-mpinge pe tine ; 
Una de coada ma trage, 
Vrea in mare sa ne bage. 
Da f fii tu mat cumintel, 
Scoate pe eel mic mamuzel 
$i~nfapa-ma tu cu el, 
Din botit pin' la codit, 
Scoate fi$ie de opinci. 
Cu fi$ia le-oi lega, 
Pe zine le-oi cuprindea, 
Singe le meu o curgea, 
Piste zine-ol arunca. 
Atunci lacat oi inchide, 
Toate zine vei cuprinde. 



$i legate ca-ntr-un snop, 
Le duci la-mpSrat cu tot. 
Da' Gruicea daca-auza, 
Mina pe mamuz punea, 
Din botit pin 9 la codif 
Scoase fijie de opinci. 
$i cu un sangir de-arglnt 
Prinsa zinele de git. 
§argu $uiera in vint, 
Marea gemea pe pamint ; 
Zinele se vaicareau, 
Da' voinicii se grabeau. 
Cinci minute mai uidea, 
Da* $i Gruicea-mi ajungea. 
Razma marul de palat, 
Pe zine le legS la gard. 
Da-mparatu de vedea, 
$i mai mult se minuna, 
Mina cu Gruicea ca da, 
I-o da §i pe fiica-sa. 
D-ai $aptezeci de-mparati, 
Plecara toti miniati ; 
Numai Gruicea imi uidea, 
Cu mireasa-alaturea. 
Si Crali Marcu mai ramasa, 
De-mi facura-o nunta aleasa ; 
O luna $i-o saptamina, 
Sa le fie voia buna. 
Dupa ce se ospatarS, 
Pe munti carunti imi plecara ; 
Chiar pe muntii Birsane$ti, 
Unde-i frumos sa traie$ti. 
Da' Crali Marcu s-a-mbatat, 
Ca e tatS mi-a uitat ; 
^ i-o cerea pe noru-sa, 
El cu Gruicea se lupta. 
Si-ntr-o poiana rotata, 
Invirti buzdugan o data, 
Pe Gruicea rau mi-1 lovi, 
Capu se rostogoli. 
Da' noru-sa rau plingea, 
Ca socru-su mi-o cerea, 
lara Gruicea, copil mic, 



134 



Din mina lui ta-su-a plerit. 
$1 cernita cum era, 
Pe toti mun^ti covir^ea ; 
$i din stei de piatrfi saca, 
S-arunca-n adinc de-odata. 
Craliu Marcu de-mi vedea, 
Atunci sama el i$i da ; 
$i-mi cadea-ntr-o boala grea, 
Stei de piatra se fficea. 



68 

URSITOAREA 

Lina verde di-un spanac, 
'N margine de Jaligrad, 
Mi-este un satule{ mic, 
De mic imi este pi tit. 
Da-n satulet ca-mi $edea 
O nevasta tinerea, 
Maritata de iarna. 
Ceasu bun i sa brodea, 
Un copila? ca-mi na?tea. 
Veste la moa$e-sa-i da, 
Copilu de mi-1 mo$ea, 
Pe cum ne noua legea. 
La trii zile clnd venea, 
Ursitoarili-mi punea. 
Piste noapte ce ieria ? 
Vez nevasta ce-mi visa, 
Cam aievea c2-i venea, 
Trei famei la ea venea, 
Da mat mare ca-mi zicea : 
„Copilu-asta de-o crejtea, 
El sa moara impufcat, 
A mijIoacS spinzurat/* 
Da mai mica ca-mi zicea: 
„ Copilu cind va cre?tea, 
El s-o ia pe mumfi-sa, 
Sa-i fie vezi lui nevasta, 



Sa tune la ea in casS." 

Da nevasta de-auza, 

Cind ziua mi s2 f&cea, 

Lui barbatu-su-i spunea, 

Toata taina cum ieria. 

BSrbatu-su de-auza, 

Pu$ca la ochi $i-o luva, 

Zau, sta in el sS pocneascS, 

Frate, sS mi-l prSpideascS. 

Da nevasta de-auza, 

A$a din gura vorbea : 

— Mai omule, nu a$a, 

Da ?tii noi ce sfi-i facem, 
Intr-un butoi si-1 bSgam, 

Tumba pe DunSre-i dam, 
Grije de el sa n-avem. 
Da barbat-su de-auza, 
In podrum mi sa bfiga, 
Si-un butoi ca mi-alegea, 
De doui ciubere-avea. 
Numa fundu i-1 scotea, 
$i copilu mi-1 luva, 
Nici nu-1 mai infa?ia, 
£i-n butoi ca mi-1 baga, 
Fundu la loc i-1 punea, 
Tumba pe DunSre-i da. 
Mergea butoiu, mergea, 
Tot trii zile ?i trii nopti. 
Aproape di-un sStulef, 
Acolo sa nimerea, 
Ni$te $lepuri odinea, 
Da ?leparii de-mi vedea, 
Deloc in bare a sarea, 
$i butoiu mi-1 prindea, 
$i pe $lep ca mi-1 punea. 
Cind fundu, vezi, i-1 scotea, 
Avea, Doamne, ce-mi vedea, 
Inca copilu zilea. 
lar $leparii mi-1 luva, 
Tot cu lapte mi-1 cre?tea ; 
Cre$tea azi $i cre$tea miine, 



135 



De $aptesprece an! de zile. 
Atunci $leparii zicea : 
— Mai baiete dumneata, 
Asculta la not incoa, 
Sa §tii ca noi te-am gasit, 
Vezi, a$a s-a nimerit, 
Intr-un butof lapadat, 
$i pe Dunare-aruncat. 
Pina acuma te-am crescut, 
Precum $i noi am putut. 
Dar acu$i sa mi te duel, 
Pe drumuri poi, vezi, s-apuci. 
Sluga unieva te puni, 
Singur sa te arane§ti, 
Pe lume ca sa traie^ti. 
Da baiatu de-auza, 
Zo-ncepea de imi plingea, 
Pe nima-n lume n-avea. 
Si din sat in sat umbla, 
In satu lui ajungea, 
Cu tata-su sa-ntilnea, 
Da ta-su nu-1 cuno$tea, 
Nici baiatu iar asa, 
Tata-su mi-1 intreba : 

— Mai baiete cu naica, 
Da ce umbli tu asa ? 
Iar baiatu ca-i spunea : 

— Mai unchtule dumneata, 
Cat si eu sa ma-aranesc, 
Unieva ca sa slugaresc ; 
Pe lume ca sa traiesc, 
Joale ca sa-mi dobindesc. 
Da tata-su de-auza : 

— Daca-mi este taina-asa, 
Aideti pin* la casa mea f 
Frumos noi sa ne toe mi m 
$i bine ne omenim. 

Cit imi ceri atit platesc, 
Numal via mi-o paza^ti. 
Cineva cind o venea, 
Pina coco$i o cinta v 
Si in vie mi-o tuna, 
Tu deloc l-oi impu$ca, 



Nimic nu voi raspundea. 
Pu$ca-n mina ca i-o da, 
§i la vie mi-1 mina ; 
Paza azi ?i paza miine f 
Paza o (una de zile. 
Cina lui cind i-aducea f 
Tot cu lumina venea, 
Da-ntr-o zi sa zabovea, 
Cita treaba ca-mi avea, 
Cina lui cind i-o ducea, 
Pana coco$i nu cinta, 
Baiatul de mi-1 vedea, 
Vorba di la el $tia, 
Pu$ca la oichi mi-o luva, 
Numa-o data ca tragea, 
Pe burta mi-1 cobora. 
Cm* ziua mi sa facea, 
Vedea gazda lui eria. 
In sat in va!e-mi cubara, 
La muma-sa ca-i spunea : 

— Gazdarita dumneata, 
Asta-noapte s-a-ntimplat, 
Pe gazda 1-am impure at ; 
La mine nu s-a ivit, 
Cind in vie s-a bagat ! 
Da nevasta de-auza, 

Pe barbatu-su mi-1 lua 
Si frumos ca-1 ingropa. 
Doua saptamini trecea, 
Atunci femeia-i zicea : 

— Mai baiete dumneata, 
Pina-acu$ mi-ai fost argat, 
Dar acu? sa-mi fii barbat ! 
Da baiatu de-auza, 

El de drag nu mai putea, 
Ca prea sarac ca-mi eria ; 
Si n-avea pe nimenea, 
Pe acia-mi raminea. 
Iar cind sara sa-nsara, 
Zau grabea de sa culca, 
Domnu sfintu-i indemna, 
Da nevasta ii vorbea : 

— Mai baiete dumneata, 



136 



la stai noi sa ne-ntrebam 
Sa vedem de-ai cut sintem, 
Ca prea bine samanam ! 
Iar baiatu ca-i graia : 

— Nevasta, nevasta mea, 
Eu f frate, ca mi-$ sint, 
Ni$te $lepari ca m-a prins, 
Pe Dunare cum am mers, 
Intr-un butoi lapadat, 

Pe Dunare aruncat. 
EI pe mine m-au gasit 
§i frumos et m-au crescut. 
Da muma-sa de-auza, 
Din gura asa-i zicea : 

— Vai de mine ce pacat, 
Cu muma te-ai cununat ! 
Picioarili ti s-a strimbat, 
Muica nu te-a-nfa$iat ; 
Da-n butoi mi te-a bagat. 
Bine, muica, ne-am gasit, 
Domnu sfintu ne-a pazit. 
De nu ne-am pin gar it ! 
$i-acia ca-mi raminea, 
De-mi vedea de muma-sa, 
Stapinea averea toata, 
Curati pe lumea ailalta ; 
Doamne, de s-o pomenea, 
Pina soar'li o mergea. 



69 

DELI MARCU 

Cind oi zice de-o cicoare, 
La vale, frate, la vale, 
Colea pe-o gura de vale, 
Mi se vede-o casa mare, 
Linga casa-o poienita... 
Da 9 colea pe poienita, 
Mindra masa-mi este-ntinsa, 
De mindri boieri cuprinsa. 
Da 9 la ea cine-mi sedea ? 



Sin Petru cu soru-sa, 
Cu soru-sa Maria. 
Maria, Sinta Maria, 
Cu pe^itori linga ea, 
Ca se marita $i ea. 
Ei bea §i se veselea, 
Cu Sin Petru-alaturea, 
D-a lu Patru nevestea, 
Nima du$mana ca ea, 
Ea la masa ca venea 
$i din gura-a$a zicea : 

— Lele Petre, mai Sin Petre, 
Beat, maninci cu soru-ta, 
$i-mpetitorii-alaturea, 

Nu mai vii la casa ta ! 
Da' Sin Petru-a?a-i zicea : 

— Aoleu, nevasta mea f 
la lasa-ma o tira-n pace, 
Sa-mi petrec cu sora, 

Sa nu rida lumea ! 
Da' du$mana de-auza, 
Ea acasa se ducea 
Si-n gradina ca sarea. 
In gradina, 

la stupina, 
Noua stupi injunghia ; 
Tirnile pe apa da, 
Alte noua-i raminea. 
Iar la Patru alerga, 
Si din gura-asa-i vorbea : 

— Lele Petre, mai Sin Petre, 
Beai, maninci cu sora ta, 
S-o vorba ce o vorbeai. 

Tot soru-ta i-o spuneai, 
La mine nu te uitai. 
Danacii surorii-ta, 
La noi, Petre, a venit 
Si-n gradina a sarit. 
In gradina, 

la stupina, 
Noua stupi a-njunghiat, 
Tirnile pe apa-a dat ; 
Alte noua a lasat, 



137 



Nu \-o fi, Petre, pScat ? 

Da* Sin Petru sta graia : 

— Aoleu, nevasta mea, 

Las' s& facfi ei ce-o vrea, 

C3 daca mi-e tara-n pace, 

Stupina la loc om face, 

N-au du?manii ce nc face ! 

Du§mana cind auza, 

Iara-ndSrSt sc-ntorcea 

$i in grajd de piatra Intra, 

Noua cai a junghiat, 

Altii noua i-a taiat. 

lar la masa alerga 

$i iar la Patru-i spunea : 

Lele Petre, mai Sin Petre ! 

N-asculta$i de vorba mea, 

Ca e buna, nu e rea. 

DSnacfi suroril tale, 

La nol, Petre, a venit 

$i-n grajd de piatra a intrat, 

Noua cai a-njunghiat, 

Altii noua a lasat ! 

Da* Sin Petru a$a-i spunea : 

Aoleu, nevasta mea, 

Las* sa faca ei ce-o vrea, 

Ca daca n-e tara-n pace, 

Noi caii la loc om face, 

N-au du$manii ce ne face ! 

Du$mana cind auza, 

Ea acasfi se ducea ; 

Caldarea pe foe punea, 

CopiIa$u $i-l scalda. 

$i-n luicS mi-1 a$eza, 

La pragu c5$ii-l punea ; 

Cu luica mi-1 legana, 

Da 9 cu cutitu-1 taia. 

Ea la git il junghia, 

In leagan il legSna, 

Da f singele, zo, cura. 

Pragu casii-1 singera, 

Du$mana, ca vai de ea, 

Iar la Patru alerga, 

Si din gura-i spunea : 



— Aoleo, Petre, gazda mare ! 
Beai, ma nine i cu soru-ta, 

$i o vorba ce-o vorbeai, 
Tot soru-ta i-o spuneai, 
La mine nu te uitai ! 
Danacii soru-ta 
Iar la noi cS a venit, 
Copilu 1-a junghiat 
$i la git cS 1-a taiat; 
Pragu c&$ii-a singerat, 
Facu mai mare pacat !... 
Sin Petru cind auza, 
Pe soru-sa o pornea, 
$i petitoril cu ea. 
Cind acasa se ducea, 
Pin grading se baga, 
Gasa stupii junghiati, 
Tirnile pe apa dati, 
Alte noua i-a lasat 
In grajd de piatra se baga, 
$i-n grajd de piatra gasa, 
Gasa noui cai junghiati, 
Sta sub iesle ei culcati. 
Sin Petru iar mai mergea, 
In pragu ca§ii mergea ; 
Gasa pragu singerat, 
Copilu la git taiat. 
Sin Petru daca vedea, 
Lua calu, incaleca, 
Sabie la git atirna, 
Dupa soru-sa alerga. 
Maria pe drum mergea, 
Capu-ndarat invirtea, 
Pe Sin Petru il vedea, 
Ea din gura-a$a vorbea : 

— Lele, Doamne sfintule, 
Si tu puternicule ! 

De ce alearga nana-a$a ? 
Or c-am uitat eu ceva, 
S-alearga nana sa-mi dea ?... 
Sin Petru alearga calare, 
Da* Maria pe picioare, 
Si no ajunge el calare. 



138 



Da* Sin Petrti ce f&cea? 
Mina calu cit putea ; 
Maria daca vedea, 
Ea-n cale mi se oprea. 
Da' Sin Petru ajungea, 
Domnu sfintu se uita, 
Lui Arampie-i spunea : 
— Mai Sfinte Arampie, 
Alearga, mare,-n fuga mare, 
Du-tc la pamint mai tare, 
Ca Sin Petru miniat, 
Iaca sabia-a-ardicat 
Sa taie pe soru-sa, 
Pe soru-sa Maria. 
Si n-a stricat nimica, 
Si dreapta ca vai de ea, 
?i-i rapune via^a ! 
Da* Sintu Arampie, 
Cum coboara la pamint, 
Coboara jos ca un sfint, 
Da* Sin Petru e mai iuf 
El cum trasa sabia, 
O taie pe Maria, 
Si-i lua capu de la trup. 
Dara Domnu ca un sfint, 
Cind se uita pe pamint, 
Sa vezi iara ce-a facut ; 
Du$mana de cumnata, 
Lasa pe Maria moarta. 
Da* Domnul, daca vedea, 
Lui Arampie-i spunea : 
Mai Sfinte Arampie, 
Trupu Marii I-oi lua, 
Sa-I faci mindra de ce$mea ; 
Titale Marii-oi lua, 
Doua tuture-oi facea, 
Apa prin ele-o trecea. 
Casicioara oi semana-o, 
Sa rasara o padure ; 
Cine pe drum o venea, 
La umbra ei s-o umbrea. 
Ce?meaua ca oi facea-o, 
Sa o faci linga padure ; 



Sa mai faci $-0 minlstire, 

Sa fie de pomenire. 

$i cu ap& lecuita, 

De la Dumnezeu rindita ; 

Cine bolnav o venea, 

Sa bea apg din ce$mea, 

Lecuit ca o pleca. 

De botez oi boteza-o, 

Sa-i pui numele Bela 

Beta Sfinta Gora. 

Da f Sfintu Arampie, 

Cum Dumnezeu porincea, 

Aja Arampie facea. 

Pe Maria c& o lua, 

li facu trupu ce?mea, 

Da f titale doua tufure. 

Apa prin ele mergea, 

$i cosita-o padure. 

Care pe drum drumuia, 

La umbrita se umbrea, 

${ bea apa din ce$mea. 

Ca e apa lecuita, 

De la Dumnezeu rindita. 

De botez o boteza, 

Mindru nume ca-i punea, 

li puse Bela Sfeta Gora. 

Si facu o minastire, 

Sa fie de pomenire. 

Iaca Arampie pleca, 

Sus la Dumnezeu mergea, 

Lui Dumnezeu ii spunea : 

— Lele, Doamne sfintule, 

$i tu puternicule, 

Porinca ce-ai porincit, 

Tot lucru am ispravit. 

Minastirea am fur$it, 

$i cesmeaua-am lecuit, 

Las 9 sa fie voia ta, 

Care bolnav o venea, 

Sa bea apa din ce$mea ; 

Sa bea, sa se lecuiasca, 

In dalba lume sa tr&iascif. 



139 



Da f Domnu cind auza, 

Cu totu ca mu I tame a ; 

Unde sta $i se gindea, 

Pe du?mana-o blastama : 

Sa cada-ntr-o boa la grea, 

A lul Patru nevestea, 

Sa zaca, sa putrezeasca, 

Pe-o parte se sfoiegeasca, 

Numai oase sa-i uideasca* 

Ea de boala va zacea, 

Nici mai mult nici mal pu|in, 

Numa $apte saptamini. 

§1 cazu in boala grea, 

$i zacea, nu se-nglumea, 

Pe o parte putreza ; 

Da pe una sfoiegea, 

Numa oasele-i uidea. 

$i zacind pe a$ternut, 

lote du$mana-a-auzit ; 

S-a aflat o minastire, 

Pomenire pfste lume. 

§-are apa lecuita, 

De la domnu sfint rindita ; 

Pe minastire o cheama 

Numai Bela Sfeta Gora. 

Da* dusmana sta zicea : 

— Aide, Petre, sa mergem, 

Sa mergem la Sfeta Gora f 

La cea mai mindra minastire, 

Acolo ma spovedesc, 

Apa beau, ma lecuiesc, 

Da f Sin Petru de-auza, 

Trasura c-o invirtea, 

Patru cai la ea-njuga, 

Bici de foe in mina lua. 

El caii cind ii pornea, 

Nu vrea caii-n jug sa dea, 

Cu bici de foe ii batea ; 

Caii cind se opintea, 

Cu pacatoasa pleca. 

Ro{ile se scufunda, 

Nici pamintu n-o rabda. 



Pe iarba verde trecind, 
P3catoasa sta, zicea: 

— Lele Petre, gazda mea, 
Pe iarba verde tree u ram ; 
§-o vazui in foe arzind f 
§i culcata la pamint !... 

Pe su' pomi cind iml trecea, 
Frunza de pin pomi cadea, 
$i Sin Petru cind vedea, 
$i el mi se minuna : 

— Ce sa fie, Doamne, asta ! 
Frunza-n codru~ngalbene$te 
Parca focu-o dogore$te, 

$i cadea pe pamint, 

§i asta minune de mult ! 

Mina caii cit putea, 

De minastire-apropia, 

Domnu de sus se uita ; 

Pe Arampie-I striga, 

$i din gura-a$a-i spunea : 

— Mai sfintu Arampie, 
Vezi Sin Petru a plecat 
$i duce pacatoasa ; 

Sa bea apa din cesmea, 
$i sa lecuie-acuma. 
Tu, Arampie, sa te duci 
$i sa-i saci izvoarele, 
$i toate piraiele ; 
$i pamintu o era pa, 
Pic de apa n-o uidea, 
Sa nu bea pacatoasa, 
Ca piri pe cumnat'sa, 
De-i rapuse viata ! 
Da* sintu Arampie, 
El a§a cind auza, 
Se slobozi la pamint, 
§i ca vintu vivorit, 
$i-i saca izvoarale 
$i toate piraiele. 
Pacatoasa ajungea, 
Nu gasi apa sa bea ; 
Sa bea, sa se lecuiasca, 



K2 



lar pe lume sa traiasca. 
Sin Petru daca vedea 
Pe Domnu sa minia ; 
Se-ntorcea cu pacatoasa, 
lar acasa o lasa. 
Buciumu-n mina ca lua f 
$i Sin Petru se ducea ; 
In coadele marilor, 
Tabara de buciuma, 
Toate ciumile-astringea 
laca ciumile-mi venea : 
Un'le cu copii in brata, 
UnMe cu copii in luica, 
La Sin Petru ca venea 
$i din gura-1 intreba : 

— Lele Petre, mai Sin Petre, 
A$a tare-ai buciumat ; 
Toate ciume-ai ad una t, 

$i la tine mi-am plecat. 
Da f Sin Petru sta, zicea : 

— Lele ciuma, neagra ciuma, 
Sa ptecati toate pin lume, 

Sa luati suflet de la lume v 
Sa-mi fac ?i eu minastire, 
Sa-mi fie de pome n ire, 
Tot cu suflet de la lume ! 
laca ciumile-mi plecara, 
Toata Iumea-mf sSgetarS, 
Suflet la lume luara. 
La Sin Petru le-aducea, 
Sufletele le zideaj 
Sa faca el minastire, 
Minastire-pomenire. 
Cind la grindi$ ajungea, 
Nu putea t nu ispravea, 
Sta Sin Petru se gindea, 
Da* ciumile-1 Intreba: 

— Mai Sin Petre, gazda bund, 
De ce stai ?i te ginde§ti, 
Minastirea n-o f ur$e$ti ! 

Da' Sin Petru-asa zicea : 

— Eu prea mare-am-nceput. 



Numai zidur'le-am zidit, 
Coperi?u nu mi-a ajuns. 
Dari ciuma, neagra ciumfi, 
Ea din gura-a$a zicea : 

— Lele Petre, mai Sin Petrc, 
Mai este, Petre, mai este 

Un Marcu Dili Marcu, 
Da* mai are, Marcu are 
Patruzeci de ficiorei, 
$i ca nijte golumbei. 
$i mai are, Marcu are, 
Patruzeci de nurori are, 
$i patruzeci fete mari, 
Parca sint de gospodari. 
$i noua turme de oi, 
Cu noua cirezi de boi. 
Cu noua stavruri de cai, 
Cu noua arii de porci ; 
La Marcu nu cutezSm 
In curtea lui sa tunam. 
Ca mai are, Marcu are 
Vro trei ciini de simbata, 
Stau pe la porti lega^i ; 
$i sint ciinii turba^i, 
Cu sangire de argint, 
Le-a batut pari in pamint. 
Da* Sin Petru de-auza, 
El din gura-a$a zicea: 

— Lele ciuma, neagra ciuma, 
Voi la turme va duceti, 

§i ca lupii sa urlati, 
Ca vulpile alatrati ; 
Ca iepurii sa miorcaniti, 
Turmele sa spaimintati. 
Marcu din somn o-auza, 
Ciinii $i i-o dezlega 
§i la turme-o alerga ; 
Voi in casa v-oti baga, 
Sufletele ca le-ati lua, 
Le-aduceti la mine-ncoa t 
Sa-mi fur$esc eu minastire, 
Sa-mi fie de pomenire ! 



141 



Ciumele daca-auza, 
La turme mi se ducea, 
Ele ca tupii urla, 
Ca vulpile alatra, 
Ca iepurii miorcaia, 
?i la turme cind sarea, 
Turmele se spaiminta ; 
Clopotele, zo, cinta, 
Marcu din somn auza. 
Si cinii $i-i dezlega, 
$i la turme alerga ; 
Daca ciuma cind venea, 
La Marcu-n casa tuna. 
Patruzeci de ficiorei, 
Ba$ ca ni?te golumbei, 
$i patruzeci nurorele, 
Frumoase ca viorele, 
Cu patruzeci fete mari, 
Pe toti ii prapadea ; 
Numai Marcu raminea, 
Turmele tot ocolea. 
Dara ciuma de colea, 
Sufletele le-aducea, 
Sin Petru de le lucra. 
Tot la coperi§ punea, 
Minastirea ispravea, 
Numai u?a ca n-avea ! 
Iaca Marcu cind venea, 
El la u§a ciocanea, 
$i nima nu-I auza. 
El din gura-a§a zicea : 
— Lele, Doamne sfintule, 
Aveam o nora mai mare, 
Tragea cizma din picioare ; 
Da* aveam una mai mica, 
Deschidea u$a de frica !... 
Crez ciumele-a venit 
§i pe toti i-a prapadit !... 
Marcu cind se minia, 
Cu cizma-n u$a ca da, 
Din titina o scotea. 
Cind in casa se baga, 



$-avea Domnu ce vedea ; 
Toate suflete-a-omorit, 
EI singurel c-a uidit. 
N-are Marcu ce lucra, 
In vatra de foe ie$ea, 
Jigla din vatra scotea, 
Sabie din teaga tragea ; 
De plasale o-ngropa, 
Cu burta mi se lasa, 
Sabia prin el trecea, 
Singurel a$a murea. 
Da 9 ciuma se zauita 
$i din gura-a?a zicea : 

— Stai Marcule, nu nacaja, 
Sa dau eu cu gida mea. 

Ea cu gida cind imi da, 
Deloc sufletu ca-i lua, 
Sufletu lui Marcu-i lua, 
La Sin Petru 1-aducea. 
Da* Sin Petru cum il lua, 
II facu u?a la minastire, 
Sa fie de pomenire. 
lar Sin Petru sta graia: 

— Iote, Doamne, ce-am facut. 
Mi-am facut eu minastire, 

Ca sa-mi fie pomenire ! 

Si u§a ca o-nchidea, 

Si-si lua drumu $i pleca, 

Multe turme raminea, 

Si de foame ca zbiera ; 

Domnu sfintu se uita. 

In vale-n lunca dubara, 

Doua ierbe ca rupea, 

Pe oi le blagoslovea, 

Din ierbuta ?-afita, 

Un danac 5-0 fata mare, 

Sa-i fie pamintu-n plimbare, 

Drumu la turme le da, 

Pe cimpu verde pa?tea, 

$i iar lumea ci fScea ; 

De stapinea p&mintu-n pace, 

Ca n-are Sin Petru ce-i face. 



142 



70 

TARUL MURAO 

$1 RADU VOIVOOA 

Ascultafi, frafilor, la mine, 
Sa va cint o istorie, 
Sa vfi cint un cintecel, 
De cind cram mitiutel. 
Pe cimpul Solunului, 
Da $i cu-al Stambulului, 
Multa ordie mi-e intinsfi, 
De viziri mi-este cuprinsa. 
Da-n fruntea vizirilor, 
Mare fala-agalllor, 
Jarul Murat eel batrin, 
N-are barba ca un spin, 
Oastea, vezi, $i-o rinduia, 
Pe cre^tini zo mi-i robea, 
Multe razboaie-mi facea, 
Pin-la Dii el mi-ajungea, 
Pe Sirbia-o pustia, 
Bugaria iar a$a ; 
O dorea pe Vlahta, 
Da $i pe Moldavia. 
Cind la Dunare mi-ajunge, 
Pontoanele mi le-ntinde, 
Radul Voievod l-a$tepta, 
Din gura-a$a-i cuvinta : 

— Ce cati tu, maria-ta, 
Aci pe mo§ia mea ? 
N-ai destula-mparatie, 
Da rivne$ti $i la Vlahie, 
Vreai pe not sa ne robe$ti, 
Copii, neveste rape$ti ; 

Sa ni-i duci in Jaligrad, 
Far-de mila $i pacat? 
Biruri grele sa ne-njugi, 
Numai asta n-ai s-ajungi ! 
Decit robie turceascS, 
Noi vrera moarte vitejeascS ! 

— Mai Radule, fit cuminte, 
Cu-a mea oaste nu te prinde ! 



Cine-n cale mie-a stat, 
In p&mint s-a ingropat; 
Stai ?i nu fii tu nebun v 
Ci-Ji prefac |ara in scrum I 

— Deie-fi domnu s&natate, 
Si luptam pe direptate ; 
Cfi rumSnu e voinic, 

Nu se teme de pierit t 
O^tile mi sS-nfrunta, 
Singe mult mi se varsa ; 
Cind fu soarele-n chindie 
Singele pin-la calciie. 
Da cind fu la scapStat, 
Radu-n luptfi cu Murat ; 
Cam pe la mijloc de noapte, 
Pierde oastea jumatate. 
Da cind fu pe la coco?, 
Vine-o baba cocolo?, 
$i lui Radu a$a-i spunea, 
Frumos bine-1 sfatuia: 

— Radule, maria-ta, 
Asculta la mine-ncoa : 
Sulife-n pamint infige{i, 

$i cu crengi sa le cuprindeti ; 

Call turcilor s-o-nfige, 

$i corajul tu le-oi fringe. 

Multe sulife-nfigea, 

Cu virfu pin ramurea ; 

$1 cum Murat mi-alerga, 

Caii-n suli^i sa-nfigea. 

Jarul Murat eel f&los, 

I mi pleca cu capu-n jos ; 

$i fugea cit imi putea, 

Abia Dunarea-o trecea. 

Cum sfi faca, cum sa dreaga, 

Pe Radu el sa mi-1 piarda ? 

$i cum sta $i se gindea, 

Iaca-o cartie-i scria : 

— Radule, viteaz mare, 
Nu-ti fie cu suparare ; 
Vino pin'la Jaligrad, 

In sarai te fac-mp&rat ! 



143 



Jalfgradu jumatate, 
Da-mparatia a tria parte ; 
Ji le daruiesc pe toate, 
Da fa-ti cale-n ast& parte ! 

— far Muratc, imparate, 
S-ai mertic de sanatate ; 
Cit e-n lume direptate, 

Nu ne temem nici de moarte ' 
Nu e Radul voievod 
Un fricos si un neghiob, 
S-ajunga la turci un rob ! 
Pastreaza-ti tu Jaligradu, 
Lasa-n pace tu pe Radii, 
Ramii cu a ta-mparatie, 
Noi stapini pe cea Vlahie, 
Da prieteni cu Sirbie 
$i cu toata Bugarie ! 
Lui Murat al minios, 
II pica cartia jos ; 
$i-l trimcasa el pe AH, 
Cu multe frumoase darurr 
Pe Radu sa-1 daruiasca, 
Fuga sa-mprieteneasca. 
§i-ntr-o joi de dimineata, 
Far-de roua, far-de ceata, 
Pe cimpul cu colalie, 
Vine viteazul Alie. 
Da Radu de mi-I vedea, 
A$a din cerdac vorbea : 

— Bre Ali, voinic viteaz, 
De-ai venit cu vrun nacaz, 
Noi in sabii ne-om lupta, 
Lupta direapta-om purta. 
De-ai venit cu voie buna, 
Aide in palate imi tuna 
Sa bem vin de Odobe$ti\ 
E$ti la Radu-n Bucure$tf. 
Sa facem o veselte, 
S-auda la-mparfitie, 

Sa traim, frate, pe pace, 
C-a$a e pe direptate. 
Da turcu, arap viteaz, 
Pitula al sau necaz, 



$i lui Radu a$a-i vorbea : 

— Asculta la vorba mea t 
N-am venit sa ne luptam, 
Si-am venit ne-ospatam ; 
Nu sint eu voinic in stare, 

Te stiu ca tu esti mai tare ! 

$i-ncepea de chefuia, 

Da paare cin-le umplea 7 

Episcop venit din Dii, 

Le da vin de mermeziu : 

Le da $i de Odobe?ti, 

Numai voia le-o-mpIine§ti ! 

El pe Radu-1 imbata, 

Pe subt masa imi cadea. 

Dara All ce-mi facea ? 

Mi-1 lega, mi-I ferega, 

EI pe cal mi-1 arunca 

$i-l trecea chiar Dunarea. 

Mi-ajungea la Jaligrad, 

Jaligradu mare grad. 

Murat taru de-I vedea, 

Da ordinu a-1 taia : 

— Voi cinci sute de gelati, 
Geaba ciorba mi-o mincati ; 
Pe Radu de nu-I tafati, 
Capu-n tapa-i alinati I 
Gelatii mi-I buldu$ea, 

La Bosfora mi-1 ducea, 
Gata capu a-i taia, 
Numa-n lanturi mi-I tinea. 
Cind fu gata a-1 taia, 
Radu lui Murat vorbea : 

— Lele, marite-mparate, 
Faca-ti domnu multa parte 
De mertic de sanatate, 

Am facut multe pacate !... 
Adu-un pops creftinesc, 
Vrcau la cl ma spovedesc ; 
Cu sabia mea cea grea 
Vreau capu a mi-1 taia, 
C-are vro suta ocale, 
Taie numai came moale. 
Murat daca mi-auzea, 



144 



A?a la agali vorbea* 

— Sa merged la Bucure?ti. 
L-ale mari case domne$tf, 
Sabla grea sa i-o aduceti. 
Dunarea-n graba o trece^i. 

— AH gavaji mi-aduna, 
Iara Dunarea-o trecea ; 
Sabla grea i-o-aducea, 
Frumos popa-1 spovedea. 
Apoi Murat sup&rat, 

De pe tron tare-a strigat : 

— Vol cinci sute de gelati, 
Capu Iui Radu-I taia{i I 

$i cum stau $i sa trudea, 
Sabia nici ca-mi putea 
Di la pamint a urnea, 
Dara pa$a imi turba. 
AtuncI Radu de-mi vedea, 
Luf pa$a a$a-i vorbea : 

— Dezlega{i-mi mina stinga, 
Copila?ii o sa-mi plinga ; 
Sa v-ajut s-o ridicati, 

Cu ea capu sa-mi taiafi ! 
Mina stinga-i dezlega f 
Lanturi grele zinganea ; 
Cum ridica sabia, 
Tncepea la turci tala. 
$i-ncaleca $i pi-un at, 
De-1 vazu imparat Murat. 
Pin calai cum se-nvirtea, 
Capetili le-asvirlea, 
Si pe tofi el mi-i tiia, 
Numai Murat raminea, 
A$a din gura-i vorbea: 

— Radule, ba$ e$ti viteaz, 
Ifi mor turci I de nacaz ; 
Nu e$ti frate de pierit f 

E$ti inca de v&cuit ! 

— Du-te-n ^ara-ti san&tos, 
Ca un trandafir frumos ; 
Stapinejte-ti (ara-n pace, 
Ca turcu n-are ce-|i face ! 
I$i lua sabia cea grea, 



$i-mi pleca-n Rumania ; 
$-a$a pe drum cum mergea, 
Ginduri multe-1 pripidea. 
«Ce-ar fi s& tree la Timoc, 
La eel hain episcop? 
Bine vezi m-a ospfitat, 
Pe mina la turc m-a dat! 
Sa merg eu sfi-i multfimesc, 
Datoria si-mi plitesc !» 
Pe ceri eriau stele mii, 
Dara Radu sta in Dii ; 
Nici nu bea, nici nu minca, 
fn aiduc s2 imbrica 
$i mergea la episcop, 
Pe ceal Negru de Timoc. 
BarbS neagrS pina-n briu, 
Cu curmeiu-ncins la briu, 
La mfinSstire-mi mergea, 
A?a la episcop vorbea: 

— Ce mi rog, sfinfia ta, 
Fii bun a mS spovedea ; 
Ca am, parinte, pacate, 
Numa-n mine sint pastrate ! 
Aiducind pi la colnice, 
Negustorii ca sa-mi pice, 
Tot avutul eu le-am luat, 
Da' capetili le-am taiat ! 
?l-am venit ma spovedesc, 
Pacatele-mi ispa$esc ; 

Ca ce-oi cere eu Ifi fac, 
Numai sa scap de pScat ! 
Ca mulfi oameni am legat, 
Cu curpenu-nf&$urat, 
Numai oasale-n$irate 
Stau pin codrii atirnate, 
Prea multe grele pacate !... 

— Ai bre taici, talcu^S, 
Mare aiduc e$ti de vi(i, 
Ji-ai pierdut locu din rai 9 
Muulte pacate mai ai I 

— Stai, parinte, nu e totu, 
Am t&iat eu ?i un popa, 
$i-am fficut mare pacat, 



! Ji- 



ll 



145 



Ce sa fac eu ca sa scap ? 

— Noua man&stlri de-oi face, 
Oi scapa de-ale pacate ; 

Alfel iadu te maninca, 
La inima te despici !... 
Atunci Radu de-auzea, 
Iar la episcop ii vorbea : 

— Daca-a mele pScafele, 
Sa iarta pin zidiri ele, 
N-o sa fie un potop, 
De-omor ?i un episcop ? 
Sabia el ca mi-o tragea, 
Numa o tira o-nvirtea, 
Pe episcop mi-1 taia-re, 
Luminare-i aprindia-re. 

De din deal de eel Zaiceri, 
Imi zidi la manastiri, 
Noua manastiri zidea, 
Numai una nu putea 9 
Iar cu turcu sa batea ; 
Multe vitejii facea, 
Doamne de sa pomenea ! 
$i-mi traia pe tara-n pace, 
Ca n-are turcu ce-i face. 
§i-mi ztdea la manastiri, 
Pentru-a sale pomeniri. 
Mare voivoda-mi uidea, 
L ume a toata-1 pomenea. 
Istorie rumaneasca, 
La buni frati ca dumneavoastra. 
Pentru ca sa-1 pomeneascS. 



II. VITFJR§T! 



71 

BABA NOVAC 

Colon jos la scapatat. 
La cerdacul lui Novae, 
Mi-este-un cort mare rotat. 



Da f sub cort cine-mi $edea? 

O m2su{& mitiutea, 

De noua stinjeni de lunga 

$i de noua palme-n dungS, 

Masa frumoasa-ntinsa, 

De voinici mi-este cuprinsfi, 

Da-n frunte-i Baba Novae, 

Cu capu ba$ ca un {ap. 

El sta §i benchetuia, 

$i de nima nu-mi grijea. 

Cind la vale, pe Dunari{a, 

Iaca vine-o ^eiculi^a ; 

Saica-i veche f cirma-i noua, 

De taie Dunarea-n doua. 

Lina verde mandralac, 

Da-n §aica cine-i culcat ? 

Iaca Corbea, mort de beat, 

Ca din zori mi s-a sculat, 

Multe vinuri a cercat 

§i tare rau s-a-mbatat. 

Iara jaica imi tragea, 

Ba? in vad la Vidina. 

Da' turcii cum mi-1 vazura, 

Toti cu luntrili pornira, 

Inaintea lui ie$ea, 

Saica-n Dunare-i oprea. 

Cind la Corbea se uita, 

Frigur'l! ii apuca, 

Sfintu Gorneac imi batea, 

Chica-n pale i-o facea, 

Turcimea se spaiminta 

$i-mi fugeau ca ciorile. 

Se-necau ca oile. 

Da 9 sluga nemernica, 

Minca-i-ar ciinii carnea, 

A$a la turci le zicea : 

— Mai turci lor $i agale, 

Ce fugiti ca oile ? 

Veniti sa vH dau legat 

Ca pe-un dobitoc la gard. 

Daca turcii auzeau, 

Iar pe $aica se suiau, 

Pe Corbita mi-1 legau ; 



146 



Cu fringhiili de mitase, 
Taiau carnea pin' la oase. 
Alte fringhii din Bra$ov, 
Taiau carnea pin* la os. 
$i-l luau pe Corbea legat, 
De-1 duceau la Calafat. 
Calafat, ora? bogat, 
Piste fara-adevarat. 
Pe Corbifa mi-1 luau 
$i-n fapa-1 inffgeau. 
Da' sub fapa lui Corbifa, 
Mi-1 legarS pe Gruifa. 
Pica singe din Corbifa, 
Pata fata lui Gruifa. 
Da' pe turci mM comanda 
Ficioru lui Caragea. 
Un turculef mitiutel, 
Ravarsat de bubatel, 
$tie carte giurgiumel. 
El din gura a$a graia. 
La turcime cuvinta : 
— Turcilor buni $i agate, 
Facem la ghiauri pierzare, 
Cifi copii de turci avefi, 
Pe tofi voi sa-i astringefi, 
Flinte-n mina le punefi, 
In Corbifa mi-o oichea, 
Sa-nvefe ei a tintea ! 
Turcii cum imi auzeau, 
Toti copiii astringeau, 
Flinte-n mina le puneau, 
Tabarau de impu$cau. 
Pe Corbifa il tinteau. 
Da f Corbifa ce facea? 
Glionfaii le prijunea 
In potcoava cizmelor 
Si-n piatra inelului. 
$i aja tot impu?cind, 
Da* deasupra lui zburind 9 
Din aripe razbatind 
Si la carnea lui rimnind. 
Da' Corbifa raspunzind: 
— Vulture, pasSre neagra, 



Nu rimni la carnea mea 9 

$i vino la naica-ncoa, 

Ca te-ajuta Precesta ; 

Ca de turci de oi sc&pa, 

Carne de turc vei mine a. 

Stirv pe trei ani ai s2 mSninci, 

Binili meu n-ai sfi-1 uifi. 

Vulturul dacS-1 auza, 

Jos pe fapa s-a?eza, 

Da f Corbifa de-I vedea, 

Inelul de aur scotea ; 

Pe gheara i-1 a?eza 

$i din gura-i zicea: 

— Vulture, mai dumneata, 

Sa te duci pina colea, 

Colo-n deal, in Star! deal, 

La cattle lui Novae, 

Lui Novae, Baba-Novac, 

Ce-arc barba ca un fap, 

Sare Dunarea-n ciumag, 

Dincoace la Calafat, 

Unde e un rob legat, 

$-altu-n fapa-i alinat 

Da 9 vulturu se-nalfa, 

Din aripi imi razb&tea, 

Dun area el mi-o trecea, 

§i deodata se-ndrepta, 

Colo-n deal, in Stari deal, 

La ca$ile lui Novae, 

Lui Novae, Baba-Novac, 

Taman bea la cafenea, 

Alaturea de-o ce$mea, 

Cu frate-su Banabac, 

Cum 1-e la voinici pe plac. 

C-o ploschita din dud verde, 

De finea vro $apte vedre. 

Taman paru 1-aducea, 

Da 9 vulturu di colea 

Inelul le sloboza, 

Drept in par c3-l sprijunea. 

Novae Baba vinu-1 bea, 

Cu sete el mi-1 sorbea : 

Cind la fundul parului, 



147 



Vazu piatra Inelului. 
Prea bine mi-1 cuno$tea 
Ca este al lui Corbea. 
Apoi din gura-mi vorbea: 

— Doi copila$i c-am avut, 
Vezi, turcii i-a prapadit ! 
Numai inelu-a venit t 

Da 9 copiii mi-a pierit ! 
Lapada {oale domne$ti, 
Da-mbraca calugSre$ti, 
Pe subt chivara-atirna 
Acea spatie turbata, 
Ce prapadea turcimea toata. 
Ridica el genili 
Ca sa vada potecili, 
Colea-n vad, la Dunarita, 
Unde-i fiu-su Gruifa. 
O data se opintea, 
Dunarea-n ciumag sarea, 
$i-mi trecu la Calafat ; 
Dadu de robu legat, 
D-altu-n tapa alinat. 
Daca vazu $i vazu, 
Bun calugar se facu 
$i trecea la Vidina, 
L-a mai mica cafenea, 
Cu $aptezeci pe linga ea, 
Unde-s turci la rafenea. 
El din gura le vorbea : 

— Turcilor, boierilor, 
Am trecut la Calafat 
$i vazui un rob legat, 
D-altu-n tapa alinat, 
$-oi sa am cu ei pacat ; 
Videti bine ca eu sint 
Calugare pe pamint. 

Ce ma rog la dumneavoastra. 
Sanatatea sa va creasca, 
Vadra de vin mi-oti umplea, 
Pe robi ca i-oi cumineca, 
Ca mor necumineca^i, 
$i-oi sa am cu ei pacat* 
Da" turcii dac&*auza, 



Vadra de vin cumpSra, 
La calugare i-o da. 
Novae Baba vadra o lua 
$i cu vadra ca-mi pleca. 
Pe margine de Dunarifa 
Se minie pe vedrita ; 
De pamint cind o trintea, 
Zece daogi ii sfirea t 
$i la Calafat trecea, 
Se facea a-i cumineca ; 
Fringhiile le taia 
$i din tapa-1 scobora, 
Apoi din gura vorbea : 

— Corbita ?i tu Gruita, 
Aide-n jos spre Dunarita, 
Sa bateti voi marginili, 
Eu sa bat mijloacilt, 

Ca le §tiu soroacili. 

De-o striga turcu : „Aman a ! 

Sa-i bat, taica, de su 9 mal ; 

Da de-o striga turcu : n Amet M ! 

Sa-i bat, taica, la piept, 

C-a$a-i al meu adet. 

$i pin turci se abateau, 

Tabarau de-i buldu$eau ; 

Fesurili le sareau, 

Capetili se rostogoleau. 

Multa blaga-mi adunau, 

far la Dii ca o porneau. 

Se oprira la ce$mea, 

Pujinel de-mi odinea ; 

Da-n vale pe-o ramurea, 

Frumos cinta-o turturea. 

Novae Baba o-asculta 

$i din gura imi graia : 

— Gruita eel mititel, 

la sa-mi cin^i un cintecel, 
De cind eram mititel, 
Mititel ?i haiducel. 

— Tata, taiculita-al meu, 
Daruit de Dumnezau, 

Tu ?tii, taica, ori nu ?tii 
C-am un glas pintru pustii. 



148 



Cind o dati-o rftsuna, 
Brajf m&run{i o leg&na, 
Paltini s-o cutremura, 
Lunca, valea o-aulea, 
Ape reef s-or turbura, 
$i tn-or auzi zinlti, 
M-o lovi cu aripili ; 
Ochii din cap mi-o s&rea, 
Bu?tean negru-oi r5minea. 
— De la cite te-am sc&pat, 
GruitS, nu e pacat 
Sa nu-ml cinfi un cintecel, 
De cind eram mititel ! 
Da' Gruija d-auza, 
Unde-ncepea de cinta, 
Braji marunfi se legana, 
Paltini se cutremura, 
Ape reci le tulbura, 
Zine din ceri I-at^a, 
Din nori se sloboza, 
Cu arpiile mi-1 izbeau, 
Ochii din cap ii sareau, 
Bu$tean negru raminea, 
Grufya rau mai plingea. 
Novae mult se nacfijea, 
Dupa zine se uita. 
Daca vedea ce vedea, 
Gida-n mina o lua. 
Trei zile se zauita, 
Poate zine va vedea ! 
Cind a treia se-mplinea, 
laca zinili af!a v 
Taman de namneaz minca. 
Baba Novae se opintea, 
Bas pe zina mi-o lovea 
La foaia zabunului, 
Ba$ la capul pieptului. 
Din nor zina-aluneca, 
Da 9 Novae mi-o prijunea. 
Puse el mina pe ea f 
Lua cujitu $i-o crunta, 
Cam de piele-o jupuia, 
De judecat mi-o judeca, 



Din gurf a$a-I porincea: 

— Pune-i ochii, fa c2{ea, 
C-ai cSzut la minfi rea, 
Ca-|i iau pielea de pe tine, 
Carnea oi s-o-arunc la cilne ! 
Zina insS nu cam vrea 
Ochii lui Gruia a-i punea. 
Da 9 Novae o jupuia, 

Pielea burduf i-o fficea ; 
Zina rau mai chir&ia 
$1 de moarte se zb&tea, 
Da 9 din guri se ruga : 

— Mo$ Novace dumneata, 
la st4i f nu m5 jupuia, 
Cfi-i pun ochii acuma. 

la lapte din fi(a mea 9 
Pe ochi negri 1-oi spfila, 
Mai buni ochi ca i-o venea I 
Novae dacS-mi auza, 
TabSra de o mulgea 
$i vedrita mi-o umplea. 
Pe Gruita ci-1 sp&la, 
$i mai bine imi vedea* 
Vedea iar cei munti carunji, 
Noui iepuri sint uiditi. 
Da 9 pe zin-o jupuia, 
Ii facea carnea bucaturi, 
De i-o arunca la vulturi. 
La tot locu de-ntorsuri 
Lisa cite-o bucatura 
Fugi corbii cu ea-n guri ! 
Pielea zinei dk o lua, 
Fficea din ea o saca. 
Lua haiducii ?i-mi pleca 
Pe sus la Albotina, 
La podu cu zalele 
Unde-mi tree asnale 
Sa capete ceva parale, 
Ca n-aveau pe iarna sare. 
$i-a$a din gura vorbea, 
L-ai haiduci le porincea : 

— In codru va scufundati, 
Sama la mine sa lua^i ; 



149 



La negustori sa pindim, 
De parale sfi-l pirlim 
Da Novae, Baba Novae, 
Ce-avea barba ea un \ap 9 
Pe subt pod se pitula, 
laea mult nu zabovea, 
S-aud eaii ropaind, 
D-aznalili turuind, 
Banu{ii zdr&neanind, 
Iar ovreiajii cintind. 
Da* Novae, Baba Novae, 
In c31ugare-mbracat, 
Pe linga negustori se da, 
Se fScea ca-i intreba : 

— Mai ovreia$i, bogata^i, 
Luati-ma pin' la ora$i 

Ca s-ajung desara-n Dii, 
Sa-mi aprind ni?te faclii. 
Ca sint, frate, drumuit 
$i de putere slabit ; 
Sfi va faceti vo pom ana, 
Ca s-ajungem pin 9 desara. 

— Mat calugar dumneata, 
Ce te zgugule$ti a?a ! 
Ori e$ti ma is tor de ceva ? 
Vad ca te uiti in azna !... 

— Sint maistor, negustorasi, 
Bogata§i ?i ovreia$i, 

De capestre de-alde boi, 
Si de sabii de-ale noi. 
Iti fae sable din tigaie, 
Sa taie ea brieiu-n paie ; 
Din eatel, buzduganel, 
Te aperi de-ai saraci eu el ! 

— Calugare, om invatat, 
Taman vin din Jaligrad ; 
Mindra sabie-am cumparat, 
$apte mie-am numarat. 

la vino la mine-ncoa, 
De cunoa$te-mi sabia ; 
De e buna, ori nebuna, 
Ori sa o topesc in furna. 
Novae daca-a$a-mi vedea, 



La negustori se dueea ; 
Sabia din mina-i lua 
Si pe ea se zauita. 
Da 9 musta|a ii zimbea, 
Pe ovreiaji ii privea, 
Iar din gura-a$a-i graia : 
— Buna sabie ci$tigai, 
De bogata$i n-o eereai ; 
Sa vad taie, ori nu taie, 
Au sa mi-o fae vro tigaie. 
O data se opintea, 
Arcur'Ie i le-ntindea ; 
Capu de la trup ii lua, 
Pe pamint bolborosea. 
$i-i luau ei aznalili, 
Cu toate matasur'H, 
Disagii eu mahmudele, 
Si-apucau pe potecele. 
Seoborau la apa £ece, 
Unde numai cueu treee. 
Cu Corbita $i Gruifa 
O porneau pe Dunarita ; 
Colo-n deal, la Stari deal, 
La ca$ile lui Novae, 
Lui Novae, Baba Novae, 
Ce-are barba ea un tap, 
Sarea Dunarea-n eiumag 
Dineolo, la Calafat, 
Cind afla vrun turc bogat. 
Si cum vremea imi trecea, 
In petit mi se dueea, 
Umbla tarile-n cruci?, 
Piste Ceadova-n curmezi§, 
Treeu Dunarea-n Banat, 
Aeolo nora $i-a aflat, 
Pe Gruita 1-a-nsurat. 
Cum era norica lui 
Nu se afla a nicieui ! 
Bun lautari imi luva 
De-aici de la Cladova. 
Faeu nunta-a$a de buna, 
Pe-o luna 51-0 saptamina, 
De eind se ivea luna, 



150 



$i-mi uidea ctt scccrea t 
Colo,- n Jara Rumineasca, 
Pentru ca s& pomeneasca, 
La buni frafi ca dumneavoastrfi 
Istoria s-o ceteasca. 



72 

NOVAC $1 F1UL TUROT 

Colo-n vad, in faligrad, 
S -ad una un mindru sfat, 
In frunte c-un imp&rat, 
Da* portile a incuiat. 
$i cum stau se tSlnuiau, 
$i de nima nu grijeau, 
I mi veni un turcule^ 
Cu par negru da 9 $i cre{, 
Da 9 la mlnte cam istet ; 
Din gura a$a imi vorbea, 
Lu-mparatu-i cuvinta : 
— Ma-mpSrate, Iuminate, 
Faca-ti Domnu multa parte 
De miertic, de sanatate 
Si de multa bogatate. 
Eu ma prind pe ce dore?ti 
Ca sa-i leg pe Novace$ti, 
$i pe Novae al batrin 
Sa-1 aduc 1-al meu stapin. 
Numa-atita cS-mi vorbea, 
Pi-un cal ro$u-ncileca, 
Cale lunga-mi apuca; 
Unde Dunirea cotefte, 
Si-ntre munfi se-mbarbate$te. 
Se sul pi-un crac de munte, 
Unde-alearga multe jute 
Si-ncepea a chiotea, 
Rumane?te a-mi cinta. 
$i-a$a cinta de frumos, 
C5 pica frunza pe jos. 
Da-a$a chiotea de tare, 
Rasuna a treia vale. 
Da f cine mi-1 auza? 



Numai batrinul Novae 

Sta-ntr-un ostrov In ceardac, 

Se uita in sus pe grinduri, 

Raminea el dus pe gindurl, 

Apoi a$a-mi cuvinta: 

— la vezi 9 Gruio, puiul talchli, 

Oare cine o fi t maichii ? 

In poiana cucuiata 

Mi-este o platra crSpata, 

Ce mi-e-n sirmfi ea legata, 

Tot cu aur e suflatS. 

Sui-te sus in codru-al verde, 

Pe Dunare ce se vede? 

$i vezi cine tot fipa, 

Lini$tea de ne-o stricS ! 

De-o fi cioban ratacit, 

De capre s-o fi pierdut, 

Sa He bine venit ; 

Calea direapta-i arata, 

Da 9 grabe$te-te indata ! 

Da 9 de-o fi vreun bollnd, 

Impinge-1 in vrun allng, 

Aruncfi-1 in vro borunga, 

Ramina de-o mina ciunga. 

Da f de-or fi sarac fiamind, 

Sa nu-ti faci vreun rau gind ; 

Adu-1 ca sa-1 saturam 

$i mindru sa-1 imbracam 

Cu scurteka olteneasca, 

Pe naica sa-1 pomeneasca ; 

Da 9 de-o fi voinic viteaz, 

Fii la minte tu mai treaz, 

Ca viteazu sa-1 izbejti, 

La taica nici sa ginde$ti ! 

Gruia-a$a cind auza, 

Cum sta ?l se nadaia, 

Pe ro$u incaleca, 

Sus in codri imi pleca, 

La poiana cucuiata, 

La cea piatra rau crSpata, 

Ce mi-e-n sirma ea legata, 

Da 9 cu aur e suflata, 

Tumte sus, in codrul verde, 



; 

fc 
% 



151 



Di-unde Dunfirea se vcde ; 

Unde Dunarea vuie$te f 

Braji $i paltini se treze?te. 

$i-mi dadea di-un turc turbat, 

Revfirsat de mult bubat. 

Apol din gura-i vorbea 

?! a?a ii cuvinta : 

— Turcule, bolindule, 

Turcule, nebunule, 

Bata-te legea mujasca 

§i cu ciuma a porceascfi, 

De ce |ipi $i-mi aule$ti, 

Pacea codrilor r&pe$ti, 

Vulturi §i $oimi mi-i u$uie$ti ? 

Dar daci te simti voinic, 

Ai ma! sus de eel colnic, 

La fzvor cu ap& rarS, 

S-aibe loc turcu sa moara. 

Turculetul se-ncrunta, 

De Gruia s-apropia, 

Buzduganul mi-1 tragea, 

Numa o data-1 rasucea 

$1-1 lovea pe la buric, 

Unde-i pasa la voinic. 

Carpina-n Gruia-o poticnea, 

Lua fringhia mi-1 lega, 

$i-l facea, vezi, fedeleji, 

'L-mpingea in ape reci. 

Ba-1 lega de $ea de cal 

§i-l mina ca pi-un ogar. 

lar incepe-a chiotea, 

Rum&ne$te, zo,-nni cinta ; 

§i-mi cinta tare frumos, 

Ca picau frunzele jos. 

§i-a$a chiotea de tare, 

Rasuna a trela vale ; 

Si nimeni nu-1 auza, 

Nima nu se nadaia, 

Far-de batrinul Novae 

Ce-are barba ca un {ap, 

Din frumosul s5u ceardac. 

Apol sta $1 se gindea, 

Lul lovita ii vorbea : 



— Bre Iovi{fi r al meu nepot, 
Se duse Gruia de tot ; 

Un fecior eu iml avul y 
$i pe Sla mi-1 pierdui. 
la vezi, taica, cine-mi {ip3 f 
Pacea codrilor de-mi strica ? 
Mergi la stina pfirfisitS, 
De aiduci mi-este cuprinsS, 
La poiana cucuiatS, 
Unde-i o piatrS crSpatS, 
Dar in sirmS e legata ; 
Numai in aur suflata, 
De trei neamt e a§ezatfi ! 
Tot mai sus in codru-al verde, 
Toata Dunarea se vede, 
Baga seama cine {ipfi, 
Lini$tea de ne-o strica. 
Gruia-1 taichii o fi pierit, 
Cfi vezi, nu a mai venit 
lovita daca-auza, 
Sabia $i-o incingea, 
Pe murgul inc&leca, 
Da f codrii mi-i covir$ea ; 
In lungi? ?i-n curmezi?, 
Pina-n sus de eel gringi?. 
lacfi un turc intilnea, 
Buna calea el ii da, 
Si a?a-i ii cuvinta : 

— De ce-ai prins pe v^ru-meu, 
Bata-mi-te Dumnezeu ! 

$1 de ce mi 1-ai legat, 
Ca pi-un mare blastamat, 
Ca pi-un mare vinovat?! 
Da-te-ncoace la razboi, 
Sa-^1 scot ochii amindoi 
Si sa-i arunc in noroi ! 
Turcu nimic nu vorbea, 
Buzduganu-apipia, 
Numa-o-data-1 rasucea 
$i pe Iovita-1 lovea 
Ba§ la capu pieptului, 
La casa sufletului. 
Carpina-n el poticnea, 



152 



Cu fringhiili mi-1 lega, 
De ciochinS-1 priponea, 
$i mi-i mina dinapoi, 
Mi-i mina el pe-amindoi 
Ca pe doi boi injuga{l, 
Tocmai buni de spinzuratf. 
Mai din deal de stinca-naltfi, 
$i mai sus de Tilva-nalta, 
Unde yutele s-adapi, 
Unde vulturii imi salts, 
Incepea a chiotea, 
Rum&ne?te, zo t -mi cinta ; 
$i-mi cinta a§a frumos, 
De cadeau frunzele jos ; 
Aulea a$a de tare, 
Rasuna pe-a treia vale. 
Cine oare-1 auza? 
Cine de ei sa-ngrijea? 
Decit batrinul Novae, 
Din frumosul lui cerdac ; 
Mi se scarpina in barba, 
$i-?i lua armili-n grabs. 
$i pleca pe drum pierdut, 
Ca doi feciori a avut, 
Ba poate c& i-a pierdut ; 
La adinci de batrineata, 
RSminsa singurel la masa ; 
Singurel sa mi se lupte, 
Pe pagini el sa-i infrunte. 
Subt un tei mindru-nflorit, 
El pe turc 1-a ?i zarit: 
— Buna calea, turculet, 
Vad ca esti cam gogonet 
Si de vorba cam glumet 
Vino-ncoace ne luptam, 
Cari pe cari ne raminem, 
Ca mi-ai prins pe-ai mei copii, 
Sa-i duci la pa$a la Dii, 
In tapa sa-i protfipeasca, 
Frica-n lume sa trezeasca. 
Da* turcu daca-mi vedea, 
De Novae s-apropia, 
Inimioara-i tremura, 



Buzduganu $1-1 tr&gea, 
In Novae il repeza; 
Da* Novae mi-1 sprijinea, 
Buzduganul rSsucea, 
De trel ori se invirtea, 
Drept in turc il trimetea. 
Da f turcu era istej, 
Ml se-nvirtea turculet, 
Cu mina il sprijinea, 
In Novae il repezea, 
$1 de nima nu grijea. 
Novae dac2-a$a vedea, 
Buzduganu-n din^i prindea f 
Turcul rSu se speria, 
Dintii-n gurS-i dird&ia ! 
Nu $tiu turcu ee f&cea, 
Oehii lui Novae fura, 
O data se rSsucea, 
Buzduganu repezea 
Ca un fulger ee triisnea, 
$i pe Novae mi-1 lovea 
Ba$ la furca pieptului, 
Unde-i greu volnicului. 
Novae* jos se zvircolea, 
Din gura a$a-mi vorbea : 
— Bre turculet, nu mai da, 
Sint batrin, nu pot rabda; 
Da 9 de vreai la luptft dreapta, 
M-oi lupta ca altS data, 
In poiana cucuiatft. 
Dara turcul se temea, 
Fuga pe Novae lega 
Cu fringhiile de matasS, 
Indoite-n cite $asa. 
$i mi-i lega pe tustrei, 
C-un eurmei pirlit de tei, 
§i-i mina de dinapoi, 
Ca pe-o cireadi de boi ! 
Ca si-i duca la-mparat, 
La-mparat la Jaligrad 
Tocmai buni de spinzurat, 
Or in tapi de-alinat 
Drumur'li le covirja^ 



153 



Da' pe robl, zo, mf-i lovea ; 

Pe margin! de DunSrica 

li purta intr-o luntrica, 

Cfi c mai pu{in& frici. 

O furtunfi se pornea, 

Dunarea, zo,-mi clocotea ; 

Luntrea de mat se lovea, 

Mai la val de Cladova. 

Voinicii nu se-neca, 

Un val mare-i arunca 

Pi-un prund cu rSchita deasfi, 

De Domnu este aleasd. 

$i-o pornirfi pe picioare, 

Cam pe vreme de racoare, 

$i lua drumur'le-n cruci?, 

Piste deal, piste grind J?, 

De-mi ie?irS-n aluni?, 

Codrii ca si-i covir$easca, 

De aiduci mi se fereasca. 

La izvor cu apa rece, 

Unde mulfi aiduci imi trece, 

Cine-n cale ci venea? 

Cu cine se intilnea ? 

Cu Badifa eel frumos, 

Ce se luptS cu folos ! 

Cu stapinul codrilor, 

Aramba? aiducilor, 

Da 9 $i spaima turcilor. 

Cum pe turc el il vedea, 

Doua vorbe ii vorbea, 

Da de-a treia il lovea. 

— Turcule, bolindule, 

Turcule, viteazule, 

De ce firtatii-mi lega$i, 

Inlmioara mi-o seca§i ! 

Daca mi te crezi viteaz, 

Te rapun eu pin* la-ameaz !„. 

Geaba mi te crezi bogat, 

!|i leg piatra dupa cap 

$i te dau la pe$ti momealfi, 

Sa-mi dai mie socotealS ! 

Numa-atita ca-i vorbea, 

§i U lupta se pornea, 



De la prinz pin f la chindie, 
Trecura fiori o mie; 
Din chindle pana-n sara, 
Ca-ntr-o zi mare de varS, 
Cu s£biile se loveau, 
Da 9 sSbiile se rupeau. 
Buzdugane apoi trageau, 
$i greu, frate, se izbeau. 
Pamint se cutremura 9 
Da 9 buzdugane zbura. 
Nu ?tiu turcu cum facea, 
Ochii lui Biditfi fura. 
C-un cutita? ruginit 
II lovea ba$ la buric. 
Badita mort imi cadea, 
Matali i le varsa, 
lar Novae a$a graia : 

— Cum putu?i de te-ndura?i, 
Pe frati-tu mi-I t&ia?i ! 

Ai facut mare pacat, 
De cind turc te-ai botezat ( 
Turculetu de-auzea, 
El amintea-$i aducea : 
Pe cind era copil mie, 
Turcii mi 1-au robit 
$i 1-au dus in Nadolii, 
Intr-ale mari tari pustii. 
Se uita la frati-su-n cap, 
Vedea samnu-al sabiat, 
Ce I-a facut din jucat, 
Atunci sama el $i-a dat! 
Punea capu in pSmint, 
$1 facea un legamint; 
Legea nu ?i-o p&r&seascS, 
Pe-ai sal frati sa-i HbereascS. 
?i pe robi mi-i slobozea, 
lar de Novae se ruga : 

— Ai, bre taica, bre Novace, 
la fa, taica, ce oi face, 

Pe Badita tu sa-1 zvidtri, 
$i din morji tu sa-1 invii ! 
Novae fringhiile arunca, 
Pe cal el se arunca ; 



154 



Pe cimpul cu colfille, 

lmi gfisi el iarba vie. 

Mai in vale la ce?mea, 

Matele 1 le spfila, 

Cu singer mi le stropea, 

larba vietii o punea, 

Cu apa vie il stropea 

$i prin urechi ii sufla, 

Iaca frat-su invia, 

$i cum ochii-?i deschidea, 

lar incepea a gr&ia : 

— Bree, da mult am mai durmit, 

Ba$ ca $i-un copil mic. 

Parc-am fost pe alta lume, 

$i calcam ffirfi de urme. 

Da' frati-su-1 saruta, 

Fes din cap el arunca 

$i-i spunea cum Mo? Novae 

A $tiut a-i face leac ; 

$i ca el s-a desturcit, 

Si la loc s-a rumanit. 

Apoi cu Novae in frunte 

O luau pe poteci inguste ; 

Se suiau in Star! Deal, 

Toti calfiri pe cite-un cal 

La ceardacul lui Novae, 

Ce-i pe cap cu comanac, 

MindrS masa mi se-ntinsa. 

Numal de voinici cuprinsfi. 

Si-ncepea se veseleau, 

Si cu toti se laudau: 

Turcu zicea ca el ?tie 

Sa-n$ele cu viclenie, 

Vederea la om sa fure 

$i de sabie sa-ndure. 

Badita, ca-i vinator, 

Ca prinde viu caprior, 

Si mi-1 duce la izvor, 

Ba$ ca pi-un calator. 

Gruia se lauda, 

bine-a se lupta, 

Iovita tot a$a ! 

bfitrinul de Novae, 



Da' 
?tie 
Da' 
Da' 



$i el mi s-a l&udat 
Cfi poate tare-a striga, 
De rfisunfi vaiur'li, 
Se cutremur pietrili, 
Se spfitmlntfi fiarili 
$i s-omoarfi oamenii. 
Da 9 turcu mi-1 indemna 
Sfi-i facfi lui plficerea, 
§i sfi-i asculte lui vrerea, 
Sfi strige el a?a tare, 
Sa s-auda pin 9 la mare; 
Pin 9 la Dunfire la vale. 
Tumte dincolo,-n hotare ! 
Novae dacS-a?a vedea. 
O data se opintea, 
A?a de tare striga, 
Codrii mi se scutura, 
Frunzali pe jos cadea, 
Caprioarele se starpea ! 
Da 9 fratele eel turcit, 
A$a tare mi-a tricnit, 
Di-un cer mare s-a lovit 
^i pe loc a $i murit 
C-a?a de tare-a t'pat, 
Dunarea s-a razbunat. 
Luntrili a rasturnat 
$i mul^i turci s-au inecat 
Da 9 pe fratele-al turcit 
Novacii toti 1-au jelit; 
C-a fost mindru $i voinic, 
N-avut teama de pierit 
§i mai sus pe Dunarica, 
lmi cinta o pasarka, 
Ca a cazut o stea din ceri 
$i-a murit un voinicel. 



73 
IANCU-VODA 

Striga Ha Irimia, 
Striga hogea Jiului, 
Stfipinu pfimintului: 



I 



155 



— Veni(i, turci, veni{i, agale, 
Sa-1 turciji pe lancu-vodft : 
Voi sa grSbiti sa-1 turciti, 
Cu totu va rum&nifi ! 

Ca lipfidati fesurMe 
$i-uiditi cu cadinelc. 
Dara turcil alerga, 
La lancu ingenunchea 
$i tabSra se ruga : 

— Ma lancule dumneata, 
Lasa-{] legea rumaneasca 
$i da-te-n legea turceasca ; 
E bogata, destulata 

Tot de mfere $i de unt, 
Dulceata de pe pdmint ! 
La noi la turc e ma I mult, 
Cu lopata gramadit ! 
Dara lancu sta graia : 

— Turcilor, voi turci agale, 
Voi la mine s-aduceti 
Patruzeci de vaci batane, 
Cu vitei, puici pe su* ele, 
Cu juncanele cit ele f 

Cu cornite subtirele ; 
Cu dangale pe sir foale, 
Pintenoage pe su f foale, 
Toate-aduse de pe mare* 
Dara turcii §t agale, 
Fuga la-mparatu da, 
La-mparatu povestea : 

— Afa-mparate luminate, 

I aca-ti Domnu multa parte, 
Si naroc $i sanatate ! 
laca lancu ce-a cerut : 
Patruzeci de vaci balane, 
Cu viteii pe su' ele, 
Cu juncanele cit ele, 
Cu cornite subtirele 
§i dangale pe su* foale ; 
Tn obor sa le-nchidem, 
Tumte-atuncea sa-1 rugSm ! 
Da-mparatu sta graia : 

— Dati-i\ mare, ce-o cerea, 



$i grfibiti voi de-1 turciti, 
Cu totil va rumSniti! 
laca turcii ca pleca 
Pe cum Iancu-i porincea, 
$i lui lancu i-aducea, 
$i-n obor ca le-nchidea ; 
Turcii la lancu-ngenunchea 
$i de lancu sS ruga, 
Da 9 Iancu-i ad&vara : 

— Turcilor, voi turci agale, 
Voi la mine s-aduceti 
Patruzeci de iepe breze, 

-'it clrlanele cit ele, 
Si purcele cu purcei, 
Cu grasunii pe su 9 ei ; 
In obor sa le bagati, 
Tumte-atuncea ma rugati ! 
laca turcii Ie-aducea 9 
Dara lancu sta graia : 

— Turcilor, voi turci agale, 
Voi mie sa-mi aduce{i 
Patruzeci de berbecf, 

Tot de-ai mindri ?i de-ai belci, 
Cu linile pole it e, 
Cu unghiile catranite, 
Coarne mindre rasucite ; 
Dara-n virfu coarnelor 
Ctte-o piatrfi nastamata, 
Ce luminS noaptea toatS ; 
Pe lumina pietrelor, 
Sa dau sama berbecilor. 
IacS turcii aducea, 
Si de lancu se ruga, 
Dara lancu sta graia : 

— Turcilor, voi turci agale, 
Voi la mine s-aduceti 
Patruzeci de turci batrini, 
Cu barbile pin 9 la briu, 
Sa-mi zideasca o geamie, 
Ca sa-mi fie numai mie. 
Eu oi sa ma turcesc, 
Macar ca ma prapadesc. 
Da 9 turcii cind auza, 



156 



n 



La-mpiratu fuga da. 
Impiratu povcstea, 
Impiratu le spunea: 
— Datj-i vol ce va cerea, 
Pazit,i nu va rumani^i. 
Da' grabiji voi de-1 turcit.1. 
laci turcii ci venea 
Cu patruzeci de turd batrini, 
Cu birbile pin' la brlu. 
Incepea turcii sapa, 
Temelu de aseza, 
De facura o geamie. 
Ca alta n-are si fie ! 
lara lancu ce-mi facea, 
Junghia un berbecel. 
Da' junghia si un purcel ; 
Mesteca-n drobu de miel 

Si ritu de la purcel. 
Si facu o veselie, 
Care n-are si tnai He! 

Iaca turcii ca venira 
Si la masa ltd sezura 

De beuri si mincari ; 
Dupa ce se saturara, 

Putinel mi sembitara. 

Mincau came de purcel 

Si jurau ca e de miel, 

Nima-n sami nu baga. 

Ficiorul lu Caragea, 

Cu furculn> chid lua, 

In loc si ia drob de miel, 

Brodi ritu de purcel. 

S-atunci din gura vorbea: 

— Turcilor, voi turci agale, 

Lepidati voi fesur'le 

Si-ulditi cu cadinele. 

Noi pe lancu nam turcit, 

El pe no! ne-a rumanit; 

Daci nu credet,i cuvintu, 

Veniti de vedeti-i ritu!... 

Turcii la rit se uita. 

Fesur'le le lepida, 

La-mp2ratu alerga. 



Cu picioar'le le cilca, 
La-mpiratu se pllngea. 
Impiratu de-auza 
Pe lancu cum il chema, 
Pe lancu, zo,-i judeca, 
Dari lancu, zo, spunea: 
— Ma-mparate dumneata, 
Turcii nu i-am rumanit, 
Ei la mine a venit, 
S-am ficut o veselie, 
Ci alta n-are si mai fie !... 
Mi-adunai eu rudele 
Si toate comslile, 
Mi-adunai si frat,ii mei. 
Si mi-nveselesc cu ei. 
Dari turcii til venlri 
Si la masa mea sezura, 
Beuri si se-mbitari, 
Carne de purcel mincari. 
Mincau carne de purcel 
Si jurau ci e de miel! 
Impiratu de-auzea, 
La turci cum le povestea: 
— Turcilor, turci si agale, 
Lepidati voi fesur'le 
Si uiditi cu babele ! 
Atunci lancu, cum pleca, 
Drept in Craiova venea, 
De domnie tot domnea; 
Si-mi triieste-n {ari-n pace, 
Ci n-are-mpiratu ce-i face ! 



74 

PATRU HAIDUCU 

Frunzi verde de-o clcoare. 
In vale, frate, in vale, 
In vale cu cinci izvoare, 
Unde pluguri nici nu ari, 
Nici ca ari, nici brizdeazi, 
Stau voinicii de-mi vegheaza. 



f> 



H-! 



157 



Pe lunS, pe sfintul soare, 
Stau pititi pe la strimtoare, 
A^teapta ia turci cu-aznale. 
De se mira sfintu soare 
Cum de pot ca sa-i omoare ; 
Fug turcii ?i se-mbrincesc t 

Da* Iiaiducii imi zimbesc !... 
Unde rasa re soar'Ie-n zori. 

In cimpia cu bujori t 

Nu-s ima$e cu miori, 

Nici drum de frati $i surori ; 

Mi-e argeaua Patrului, 

Patrului haiducului, 

Fa la voiniceilor 

$i casapu turcilor. 

La tot locul de-nturnura 

Lasa cite-o bucatura 

De turci $i de ieniceri, 

Se ducea vestea la ceri ! 

£i-arunca carnea la ciini f 

Ca e carne de pagini ; 

Pe mul{i ca mi-i jupuia, 

Stambulul, zo,-mi tremura L„ 

Imparatul veste da, 

Cfne s-o adevara 

Pe Patru sa M aducS 

Nelegat, neferecat, 
De cutit nepipaiaf. 
Da' nima nu se afla, 
Afara de fina-sa Stanca, 
Bat-o Maica Precesta 
Si Sfinta Dumineca ! 
S-o manince viermii vie, 
Mai bine sa nu-i mai fie ! 
De-a dracu ce-mi era, 
Ca vulpea se prefacea, 
Imprumuta un copila? 
£i pornea sus pe oga$, 
Pe poteca dintre stinci, 
Unde-mi odihnesc aiduci ; 
Pe poteca acoperita, 
Cu troscot e invelita, — 
Numai de Patru-i $tiuta. 



Merge,-ndeamna, se grSbe?te, 
Viata lui Pfitru sfir?e$te. 
La steiul cu piatra-nalta, 

vazu Patru cum alearga ; 
Pu$ca la ochi $i-o punea, 
Drept in frunte mi-o tintea. 
Dar ca^eaua de-mi vedea, 
A$a din gura graia : 

— Patrule, frunte rotata, 

1 nima mi-e tulburata 
De iubirea de-altadata, 

Ce n-a fost pe lume alta !... 

Ai capatat un fecior, 

Sa-Ji fie-n codru ajutor ; 

Dupa lege sa-1 botezi, 

De sotie sa alegi. 

Dara Patru de-mi vedea, 

Sta pu{in de se gindea ; 

Copilu in brate lua, 

De trei ori ca mi-1 pupa, 

Dupa aia-I boteza. 

Da-n capul ora$ului, 

La tulpina fagului, 

Palo$u ca-mi scotea, 

In pamint ca-1 infigea, 

Spre sfintu soare imi privea, 

Incepea de se-nchina 

$i copilul boteza, 

Din gura a$a-mi graia : 

— Daca-o fi o fini$oara, 

Sa dea Dumnezeu sa moara ! 
Da' de-o fi un fini?or, 
Sa-mi fie-n codru ajutor ! 

— De cind muma m-a facut. 
A$a botez n-am vazut ; 
Intre brazi $i intre flori, 

Sa botez i pe al feciori ! 
Patrule, eu te-a$ ruga 
Sa faci tu pe voia mea f 
lubitule, sa mergem, 
Floricele sa culegem f 
La minastirea domneasca, 
Botezul sa pome nea sea. 



158 



Sa vezi, Patru se-n$ela, 
In muiere se-ncredea, 
Pe copil il boteza. 
Da* napirca ce-mi fficea ? 
Afara se-nfuri$a 9 
Zavoarele le punea, 
Lacatele incuia, 
Fuga la-mparatu da: 

— Imparate luminate, 
Da-mi averea jumatate! 
Pe-aiduc Patru 1-am ad us, 
Aseara, pe la apusj 

In biserica e-nchis 9 
Numai bun e de cu{it; 
De cufit, de spinzurat, 
De palo$u tXu turbat 
I mparatu de-auzea, 
Pe loc se cutremura, 
Multa oaste-aridica, 
Cita-i frunza $i iarba f 
Minastirea-mi ocolea ! 
Patru nu se spaiminta, 
Abia atunci sama-$i da ! 
CopiIa?u mi-1 lua, 
Trei buca^ele-1 facea 
Si la corbi il arunca. 
Fuga la u$a ca da, 
Zovoarele sfarima, 
In cimp verde ca ie$ea ; 
Cita-i iarba agale-era ! 
Incepu Patru a taia, 
A-i taia, a-i ciormanea : 
Cind fu soarele-n chindie, 
Taia Patru ?apte mie f 
Alelante nu se $tie !... 
Cind soarele-a scapatat, 
Calu-n singe mi-a-notat. 
Taia pina-i ispravea, 
La-mparatul se ducea, 
A$a din gura-i graia : 

— Ma-mparate, luminate, 
Faca-ti Domnu multa parte 
De bine $i sanitate, 



Ca e mai buna din toate ! 
Adu-mi oaste sa mi bat, 
Ca palo$u mi-a turbat; 
Ochii-n cap s-au tulburat, 
La ginduri marl am Intrat. 
Ce n-a lasat Dumnezeu, 
Si se taie $i-mpfira{ii, 
C-acu$ i \Ua$ minca fica^ii I 
Imparatul tremura, 
Frigul mor|ii 1-apuca, 
Fierea-n el eft ii plesnea, 
De se duse pomina ! 
$i se duse la Stanca 9 
Care sta $i se vaita, 
Puse Patru mina pe ea 9 
De piele o jupuia 9 
Apoi sta de-o judeca : 
— Ma vindu^i tu 9 fa ca^a, 
Vru§i sa-mi rapui viafa ! 
Rau imi pare de tine, fa, 
C-ai cazut la mina ra ; 
Ca-ti luai pielea de pe tine f 
Carnea {i-o-aruncai la cine ! 
Sa mai stai sa odine$ti, 
Cu sare sa te spoie$ti ; 
Viermi $i vulturi te manincc. 
Mai bine nu |i-a$ mai zice. 
Sa te plinga stelele, 
Brazil $i cu frunzele, 
Fagii ?i cu florile, 
Mun(ii cu izvoarele ; 
Fiindca ra ai fost pe lume 
$i-ai vrut viafa a-mi rapune ! 



75 

TAN1SLAV VOIN1CU 

Lina verde pelinifa, 
Pe cea Una Dunarija, 
Frumos vine-o $eiculi{a, 
$aica veche 9 cirma noui, 



159 



Taie apa rouS 

-n doua, 
Foaie verde de-o lalea, 
Da-n $aic& cine mi-era ? 
Aga Suleiman-pa$a, 
V izir u-mparatului, 
Propta XaUgradului ( 
Dar ?aica cine-o mina ? 
IJn turculet mititel, 
Revarsat de bubafel, 
Ncpotel de Osmanel, 
Se temea Giurgiu de el. 
Zo,-ntarea lope tile 
$i-ntepenea gujvele, 
Mina $aica cit putea, 
La margine ml-o tragea, 
Incoa §i-ncolo privea, 
Avea aga ce-mi vedea, 
Trei fete pinze-nalbea... 
De trei zile le-nalbesc, 
De mari pietre le trintesc 
$i nu le mai ispravesc... 
Dara aga le-ntreba : 
— I-ascuItati, fetite,-ncoa, 
De cind la ptnze-nalbiti, 
De mart pfetre le trintiti 
$i nu mai le ispraviti, 
Cind oi zice bob naut, 
Fetelor, n-oti .ft vazut 
Spuma apii spumuind, 
Talazur'Ie-n mai batind, 
Vapor pe apa trecind ? 
Foaie verde foi de mac, 
Nu $ti|i d-un voinic curat, 
Fetelor, n-o|i fi aflat 
Unde-i Tanislav bagat ? 
De trei zile eu mi-1 cat ! 
Doua fete ca-mi tacea, 
Numai una ca-mi vorbea 
Au Stanca ibomnlca, 
Bat-o Sfinta Precesta 
§i cu Sfinta Vinerea ! 
Cind oi zice foaie verde, 



Cfi Tanislav n-o iube?te, 
Tirfa la turci mi-l pira$te, 
A$a din gura-mi graie$te 
$i la turci le poveste$te : 
— Turcilor, agalilor, 
Mai mari cafadarilor, 
I-ascultafi la vorba mea, 
Ca e buna, nu e rea, 
Cum eu voufi-oi povestea : 
la-ntariti lopejite, 
Sa-ntepeniti gujbele, 
Minati $aica cit puteji, 
Unde voi sa-mi ajunge^i 
La un mic de prundulet. 
I-ascultati la mine-ncoace, 
Sama-n margine sa-mi luati, 
Cind oi zice apa lina, 
Este-o baba mai batrina, 
Lui Tanislav muma bunfi* 
$i la baba cind strigati, 
Cu demintale s-o lua^i 
§i pe baba s-o-n$elati, 
Ca baba v-o povestea 
Unde el ca mi-or $edea. 
Dara turcii de-auzea, 
Zo,-ntarea lopetile 
S i-ntepenea gujbele, 
Mina §aica cit putea, 
Unde turcii mi-a jungea ? 
Unde Dunarea cotea, 
La o margine tragea, 
Mi-o lega de-o radioara. 
Din $aica ie$eau afara. 
Dara baba ce-mi facea ? 
Tot la ilice spala, 
La ilice singerate ; 
Tot la singe al de turc, 
Mestecat cu arnaut. 
Baba tot spala, 
La ei nu-mi privea, 
Dara turcii-o ocolea, 
Cu demintale o lua. 



16C 



Pornea turcii de mintea. 
§i din gura ii vorbea : 

— Foaie verde de-o alunA, 
Tu, ca babS mai batrina, 
Lu! Tanislav muma buna, 
Unde-i Tanislav bagat? 
De trei zile eu mi-1 cat ! 
Cu Tanislav am otit, 
Multa blaga-am dobindit 
Si-avem ban! de impar{it ; 
Dar acuma mi-1 catam, 
Ca to{i fra|ii sa-mpar|inu 
Verde, verde $i-o lalea, 
Dar a baba ca baba, 

Poala lunga, minte scurta, 
Sa-n$ela $i le spunea 
Unde Tanislav zacea. 
Baba din gura-mi vorbea : 

— Fiindca este treaba-a$a, 
Ascultati la mine-ncoa, 

Va spun $i eu ceva. 
Ce god voi spune i-a$a ! 
la-ntariti lopetile 
$i-ntepeni{i gujvele, 
Minati $aica cit puteti. 
Unde voi sa-mi ajungeti, 
La cel'lalt de prundulet. 
§aica-n margine-o tragcti, 
S-acolo o sa vedett, 
Este o salca mare.-nalta, 
La virf mi-este uscata 
§i-nduplecata pe apa. 
Cam la deal de sale i a 
Este-o mica colibia, 
O coliba tot surpata, 
$i toata-mi este farainata, 
Unde -a fost podii-odata. 
Foaie verde $1-0 lalea, 
In cea mica colibea, 
Tanislav u, zo,-mi §edea. 
Cine pe el mi-1 pazea ? 
Mititica sluga-sa. 
Cind oi zice de-un spanac, 



De trei zile s-a-mbatat, 
Si de-atuncea s-a culcat, 
§i nu s-a mai de?teptat, 
Bai sama i-o fi de cap ! 
Cind salca voi o{i vedea 
$i coliba oi gSsea, 
Cu sluga voi o{i vorbea, 
Sluga vi 1-or de$tepta. 
DarS turcii de-auzea, 
Unu la altu-mi privea ; 
Ei de drag nu mai putea, 
Ce baba le povestea. 
De loc in saica intra, 
Incepea $aica-o pornea, 
La prundulej mi-ajungea, 
Colea-n prundule( vazind 
$i-n coliba ei privind. 
Foaie verde de-o lalea, 
$aica-n margine-o tragea, 
Mi-o lega de-o radioarfi 
$i din $aica-ie$eau afar a 
Cind oi zice pelinita, 
Se duceau la colibufa, 
Gasea pe a lui sluguta. 
La sluga bani numara, 
Pe Tanislav sa li-1 dea ; 
Slugulita-a$a-mi vorbea 
$i la turci ca le spunea : 
— Lina verde samulastra, 
Mai turci lor dumneavoastra, 
Nu purtati voi minte proasta, 
Ca Tanislav mi-este beat, 
Cum e mai bun de legat ! 
De trei zile s-a-mbatat 
§i nu s-a mai de$teptat, 
Bai sama i-o fi de cap ! 
Voi ca of! trimetea, 
Tot o mica ^aica-oti da, 
In (ara ungureneasca, 
In fabrica moldoveneascS, 
De-acolo sa va grabeasca 
O fringhie de Bra$ov 
Impletita-n vifa-n opt, 



i i 



1 £ 



161 



$i cu una de matase, 
Impletita-n vita-n $ase, 
Taie carnea pina-n oase ! 
Din Moldovia-mi venea, 
$i fringhiile-mi ajungea, 
In mina la slug a da. 
Dara sluga se-nchina 
$i din gura-a$a zicea : 

— Doamne, iarta-mi pacatalu, 
C-o sa-mi leg eu stapinioru ! 
El m-a pus sa mi-1 pazesc, 
Sa-1 pazesc, sa-1 strejuiesc, 
Da* eu la turci mi-l pirSsc... 
Atiti ani 1-am ascultat, 
Toata simbria mi-a dat, 

Nici un rau nu mi-a catat ; 
$i sa-1 dau la turci legat... 
Bai sama,-o sa-mi fie de cap ! 
Pornea sluga mi-1 lega, 
Turci i mai departe sta 
$i pe Tanislav privea. 
Ei ca varga-mi dirdaia, 
De frica nu mai putea ; 
Batea vintu de la vale 
Pe-a lu Tanislav c a rare 
Paru-n cap cind ii misca, 
Turcii la fuga se lua 
Si din gura-asa-mi vorbea : 

— Cind oi zice salba moale, 
Fugiti, turci, fugiti, agale t 
t\-adastarat sa va taie ; 
Mijca caput si cu ochiul, 
Acu$i ni s-a cl us jivotul !.„ 
Si-n ?aica mi se-nchidea, 
Dar sluga se ridea, 

$i la ei tot imi striga : 

— Mai turcilor dumneavoastra. 
Zo, va-nfrico$ati indata ! 
Intorceti-va la mine, 

Ca l-am legat cum e bine : 
L-am legat, l-am valuit 
A$a cum am vorbit. 
Cum e mai bun de pierdut. 



Turcii-ndarat se-ntorcea 9 
Pe Tanislav ca mi-1 lua 
Tot cu mica sluga sa, 
Si-n vapor ei 1-inchidea. 
Cind oi zice o lalea, 
De frica nu mai putea, 
Cumva nu s-o de$tepta 
Sa rupa fringhiile, 
Li s-a dus lor zilele !... 
Turcii vaporu pornea. 
In susu apii fugea ; 
I n parte-alalta tragea 
Si-n margine mi-1 lega. 
Unde turcii se ducea ? 
Intr-o mica cafenea. 
La vorba mi s-aduna 
Tot cu mica sluga sa. 
Unii din gura-mi vorbea ; 

— Turcilor, priviti-ncoa. 
In taps I-om infigea 

Si pin piata 1-om plimba, 
De s-o mira Turcia. 
Lina verde floricea, 
Altii din gura-mi vorbea : 

— Ba nu e frumos a$a ! 
Daca-n tapa 1-infigeti 
Si pin piata il plimbati, 
Cadinele 1-or privea 

Si pe el ca 1-or vedea, 
Tot fricos pe cum e-asa, 
Toate ele s-or starpea, 
Ne Iipseste Turcia !... 
Numa-ascultati ce vorbesc, 
Sa nu ginditi ca birfesc : 
La cutite sa ni-1 dam, 
Cu sabiile sa-1 taiem, 
Doamne, nu-1 mai vedem ! 
Unii ziceau : cSa-1-necam, 
Ca n-e si la sa-1 vedem !» 
Altii din gura vorbira : 
«Sa-l dam la spinzuratoare, 
Si aia e ra pierzare !* 
Foaie verde de-o lalea, 



162 



Numai sluga-mi vorbea: 

— Ascultatl, turci, la mine. 

Ca de o ie?i pe lume, 

La toti zile ne rapune ! 

Eu ceva am sa va spun, 

Cum noi sa ni-I prapadim : 

Voi, turcilor, va duceti 

$i Dunarea sa-mi treceji, 

In Moldavia s-ajunge^i ; 

De-acolo sa-mi cumparati, 

Piatra-morii sa-mi catati, 

De $aisprece palme-n lung 

Si de douasprezece-n lat t 

Sa i-o-atirnam dupa cap. 

Cu alcale s-o legam, 

Cu alcale tot de Her. 

Mestecate cu otel, 

Dumba-n Dunare sa-i d&m, 

Doamne, sa nu-I mai vedein t 

Dara turcii de-auza f 

Lua o $aica $i pleca ; 

Cum Dunarea a trecut, 

Tot de piatra-a-ispitit. 

In Moldavia a gasit, 

Piatra in $aica ei mi-a pus, 

La Tanislav a ajuns. 

Cum turcii-auza de treabS, 

Toti la Dunare degraba, 

Pe Tanislav ca sa-1 vada. 

Multi turci aci s-a adunat 

$i lui piatra i-a iegat, 

Nu se gindeau la pacat. 

Cu alcale ce-a vorbit, 

N-am auztt de cind sint ! 

Dupa ce 1-a ispravit, 

L-a Iegat, 1-a-nvaluit, 

Si vaporu mi-a pornit, 

Pe Dunare tot mergind. 

La apa-adinca catind. 

Unde lor li se parea 

Ca mai adinca era, 

Acolo drumu ii da, 

Doamne, de nu-1 mai vedea !... 



De la DunSre-a plecat 
$i-n ora$ ca mi-a intrat ; 
Multi turci mi s-a mirat, 
In cri?ma s-a adunat, 
La beutura s-a luat. 
Zo, beau $i se veseleau, 
De Tanislav nu grijeau, 
$i frica nu-i mai purtau, 
Ca i-a dat dumba-n apa, 
S-a dus de pe lumea albfi !... 
Dar Tanislav ce-mi facea? 
Cind in apa drumu-i da, 
Piatra la fund mi-1 baga ; 
Ea pe fund s-a a$ezat 
$i-n nisip s-a ingropat. 
Cind Tanislav a ajuns jos, 
Nasipul, zo,-i racoros. 
Trei zile ca mi-a $ezut 
Tot sub Dunare la fund : 
L-a de patru s-a trezit 
$i s-a pomenit la fund. 
O data s-a opintit, 
Funiile mi le-a rupt, 
Alcalile n-a putut. 
El aminte mi $-a adus, 
Acest lucru e de turc t 
Cu dreapta piatra tragind 
Si cu stinga inotind, 
Cind deasupra a ie?it. 
Peste Dunare-a privit. 
O fetija mi-a vazut. 
La Dunare coborind* 
Minind boii, adapind, 
Da' Tanislav de-o vedea, 
EI la fata ca-mi striga 
Si de fatS se ruga : 

— Bre tu fata livezeanca. 
Ai vrun frate ori ca tata ? 
Fata catre el zicea : 

— Spune-mi ce-aveti ru taica ? 
Lina verde foi de mar, 

Am un mindru taicu$or, 
$i inca-altu fratior. 



163 



— Finca-mi-este treaba a$a, 
1-asculta la mine-ncoa, 

De lunge$te-mi viata : 
Catre casa sa apucl, 
La taica-tau sa te duct, 
Sa vina-ncoace-ndata ; 
la luntrea de unde-i legata, 
Sa mai ia $i o lopata ; 
§i la briu sa-si ia iega, 
Ca-mi trebuie-aici ceva ; 
M-or scotea de-aicea 
$i mi-or lungi viata ; 
li dau blaga cit o vrea. 
Mince $i cu lingura, 
Cu toata familia ! 
Cind acasa a venit, 
Lui frate-su a povestit 
Cum voinicu a vorbit. 
Dar frate-su, zo, nu vrea, 
La tata-su se ducea. 
Cind la ta-su ea s-a dus, 
Ca lui nan-su nu i-a spus, 
Pornea fata de-l minta : 

— Ascultfi, tata,-ncoa, 
Sa-$i iai la briu o iega 

$i fug! la Dunare-ndata, 
Ia-{i luntrea unde-i legata, 
§i inca una lopata. 
Cind oi zice foi de tii, 
Da f $tii, taica, ori nu stii, 
Foaie verde de trei foi, 
Negustoriu al de boi, 
Ce tot durmia pe la noi ? 
EI in vrun vapor s-a pus, 
$1 vapor u I s-a raspuns. 
Cind vaporul s-a farmat, 
El pe-o blana a sea pat, 
Intr-un ostrovel lapadat. 
§i-mi spusa cit nu se poate, 
Sa-i sco{i capul de la moarte, 
Ca-ti da blaga cit oi vrea, 
Sa maninci cu lingura, 
Cu toata familia ! 



Dara ta-su de-auzea, 
EI pe fata o credea 
Si-$i luva la briu pila, 
Si lopata pe spinare, 
Pleca pe Dunare la vale. 
Cind la Dunare-ajungind, 
Pe Tanislav cunoscind, 
Indarat mi se-ntorcea, 
Pe fata multe spunea 
$i din gura-a$a vorbea : 

— Aleleu, fata cata, 
M-aduci sa-mi pierd viata ? 
Lasa-l pe asta-aicea, 

Eu ma due la casa mea 

Si sa-mi vad de treaba mea I 

Dar Tanislav de vedea, 

El dupa baiat striga : 

— Bre fratele meu, nu-a$a, 
la nu-{l bate fetita ! 
Pentru ca-ai venit aicea, 
Vino la mine-ncoace, 

De lungeste-mi zilele, 
Zilele, nacazur'Ie, 
Ca daca-oi ie?i de aici, 
Frumos dar vci capata, 
Ce nu l-o avea nima I 
Cum baiatu se-ntorcea 
§i luntrea lui luva, 
Drumu pe Dunare i$! da, 
Spre Tanislav apuca 
Si la el fmi ajungea. 
Cind pe el il vedea, 
Pila de la briu scotea, 
Alcalile le taia, 
Drumu la piatra-i da, 
§i-n luntre mi se punea ; 
El lopata mi-o cerea, 
Traga $i el citava. 
Baiatu lopata-i da, 
lar Tanislav, zo,-mi tragea ! 
De doua ori imi tragea, 
A de trei lea cind tragea, 
Saica, zo, mai fugea !... 



164 



Pe uscat mi-o l&p&da, 
Cit da un voinic cu mina, 
§i de aicea ca-mi ie?ea. 
Dar baiatul ce f&cea? 
De frica nu mat putea, 
tncepea singur vorbea: 

— Mare ala-i omu-Ssta, 
Nu mai cer nimica !... 

Dar Tanislav ce-mi facea ? 
La baiat ii multamea, 
Si din gurS ii vorbea: 

— O sa vina vretnea aia, 

Ca n-o sa pofi sa-mi due! blaga ! 

Tanislav ce mi-a fScut? 

Din sat in sat a plecat. 

Foaie verde colalie, 

Mi se-ncingea c-o fringhie, 

Si pleca el in cer^ie. 

Lina verde de-un spanac, 

Tot umblind din sat in sat, 

Intr-un ora$ mi-a intrat, 

De-o cri$m& mi-a aflat 

Si spre cri$ma a plecat 

Cind la cri$ma a yenit 

$i in cri$ma a privit, 

Plina de turci ca-mi era, 

Tainan bea f se veselea. 

Ca i-a rapus viata ! 

Cind in crijma el intra. 

Cerjetor pe cum era, 

In toate pSrtlle privea ; 

Sabia $l-a v&zut deodatS, 

Era-ntr-un cui atirnata. 

Pornea el $t-m? cer$ea. 

Cer?ltor precum era. 

Toti turcii mi-1 daruia : 

Cite-un leu, cite-o para. 

Dar el a$a-mi vorbea : 

— Turcilor, agalilor, 

Mai mari cavadarilor. 

Daruiti-mf cu paraua, 

Eu sa va iau cu chesaua f 

Da' un turc a^a-mi vorbea : 



— Ba ci-1 unu ghiaru. 

Mi-a-nviat T&nislavu, 

Ori c-ar fi de-ai lui vrun vSr, 

Ca, zo, sfimana cu el ! 

Da* T&nislav de-I vedea, 

La sable se rfipezea ; 

Cind mlna pe ea punea, 

Pornea, la turci cfisipea ! 

Foaie verde de-o lalea, 

Of Doamne, ce le fScea!!... 

Cind la u$2 adasta, 

Care turc afar 9 ie$ea, 

Tot capu aci-1 lasa ; 

Tofi turcii ca-mi tiia, 

Pin ora$ mi se plimba, 

In alta cri$ma se ducea. 

Dar acolo ce vedea? 

Foaie verde de-o lalea. 

Mititlca sluga sa, 

Zo, mai bea, se-nveselea, 

LSutarii ii clnta, 

Ca i-a rapus lui viata... 

DarS sluga ce-mi fficea * 

Cind Tanislav imi intra, 

Buzele dk ii plesnea, 

Ca o varga-mi dirdaia. 

De fricS nu mai putea. 

Tanislav cum intra, 

Drept la slugfi se ducea 

$i din gura-a$a vorbea: 

— Sluguli^o, vai de mine, 

Ce sS mi fac eu cu tine?! 

Cind oi zice de-un spanac, 

Sluga mea, nimic nu-ti fac ; 

Ce ti-am fost eu vinovat 

De m-ai dat la turci legat > 

Spune-mi, s1uga,-adevarat. 

Cind m-ai dat la turci legat, 

Nici a?a nu m-ai lasat. 

Tot de mine at umbiat ; 

Foaie verde de nuc$oara, 

Nu mi-ati dat vreo moarte-ujoarft. 

N-ai gasit in tara noastri. 






165 



Trimisa-$i-ntr-a moldoveneascS... 
Piatra-morii mi-ai catat, 
Dupa cap mi-ai atirnat, 
Dumba-n Dunare mi-ai dat ! 
Frunza verde siminic, 
Da' eu daca-am fost voinic 
$i n-am fost inca de pierit, 
Vezi, pe fund ca n-am ?ezut, 
lara pamintu am vaztit ! 
Da' tie nu-ti fac a$a, 
Dupa git sa-ti dau piatra, 
Numai cu oi trimetea 
Unde-n lume s-or pas a 
A mai mica ri$nicea ; 
N-o leg cum mi-ai legat mle, 
Nu pe git cu alcalie ; 
Cind oi zice de-un spanat, 
Eu ti-a leg pe dupa cap 
Numai c-un mic de canap. 
Nu-ti dau drumu-n apa-adinca, 
Sa catam unde-i mai mica ; 
Lina verde spic de griu t 
Sa nu-ti fac prea mare rau, 
Drumu-n margine sa-ti dau. 
Dara daca-oi f? voinic, 
Ie§i-n sus pe al colnic, 
Sa vii la mine sa bem f 
Toata lumea sa umblam, 
Si sa nu ne mai certam ! 
Cind Tanislav imi vorbea, 
Pe slugulita mi-o lua, 
Si pe altii trimetea 
Dupa mica ri$nicea. 
Ri$niceaua o gasea, 
Dupa cap ca i-o lega, 
Dumba-n margine ii da, 
Foaie verde $i-o la lea, 
Doamne, de nu-! mai vedea ! 
Tanislav mi se-ntorcea, 
Tot in lume de umbla, 
El umbla si ispitea. 
Cind pe fata mi-o gasea, 
pi la ta-su o cerea 



$i pe fata ca o lua, 
Mare nunta ca-mi facea, 
Cu ea mi se cununa. 
Multa blaga la parinti da, 
Doi lautari toe me a, 
La lautari povestea 
$i-n cintec mi se punea, 
Doamne, de se pomenea ! 
Lele, ?i s-or pomeni, 
Pin 1 soare pe ceri va fi. 
Lina verde maracine, 
Soarele merge $1 apune, 
De Tanislav tot se spune ; 
Soarele merge §i grabe$te, 
De el tot se poveste$te. 

78 

BAD1U 

Plimba-mi-se, 

Poarta-mi-se 
Pin ora$ pin Bra$ova, 
Umbla turcii de-a-steamatu, 
Dupa Badiu circiumariu, 
Intrebind ?i ispitind ; 
Badiu ici, Badiu colea, 
Badiu-n margine de sat, 
Intr-un bordei afumat. 
Turcii pe el mi-1 afla, 
Mina pe Badiu punea 
Si pe Badiu mi-I lega 
Cu cinci fringhii de matase, 
Taia carnea pina-n oase. 
II batea $i-l ispitea : 
De cind Badiu cri^mSrea, 
Citi turci el a prapadit, 
Citi turci el mi-a chinuit? 
Mare, Badiu-mi rau tipa, 
Turcii la cos 1-atirna, 
In bataia fumului, 
La dogoarea focului, 
Unde-i pas a Badiului. 



166 



Dara Badiu de colea f 

La B&diuleasa striga: 

— Badiuleasi cri$mfireasa, 

Cu fata de roua-aleasS, 

Cu sprinceana neagr& trasa, 

Samana de cri$mfireasS, 

De ce stai ?i mft prive$ti, 

Ori nu vezi mi jupuiesc, 

Cum pielea mi-o t&bacesc ? 

la du-mi-te, crl$mareas&, 

La Nicolcea, sa-mi gr&beasca, 

De luptfi $1 se ga tea sea, 

Pe mine mfi izbaveascfi. 

Ca frate-miu Nicolcea are 

Sabie ce taie tare, 

Cu cizme de opt oca, 

Cu potcoave plumbuite, 

De agate sint gStite* 

Badiuleasa de-auza, 

I$i lua drumu $i pleca 

La frate-su Nicolcea, 

Cu cizma de opt oca, 

Cu potcoava plumbuita, 

De agale e gStita. 

Nicolcea cind o vedea, 

Din gura a$a zicea : 

— Ce mai faci, cumnata-mea, 
De-ai venit la mine-ncoa? 
Badiuleasa sta graia : 

— Lele, naica Nicolcea, 
Da 9 $tii, naica, da 9 nu $tii, 
La noi la cri$ma a venit 
Cite-agale pe pamint ! 
Toata crijma mi-a umplut 
$i pe frat-tu I-a legat 

In bataia fumului, 
In dogoarea focului, 
Unde-i pasa Badiului ! 
Da 9 Nicolcea de-auza, 
El din gura a$a graia: 

— Du-mi-te, cumnata-mea, 
C-oi sa viu eu acuma, 

Cu pistoalele pocnind, 



Tot de garduri lovind, 
Ciinii-n sat intaritind, 
Turcii pe tine-ntrebind : 

— Badiuleasa, cri$m&reasa, 
Ce s-aud la pu$ti pocnind, 
Cinii pin sat alatrind ? 

Tu din gura le-oi spunea : 

— Turcilor buni, $i agale, 
Ala mi-i un blastamat, 
Sa-nt5rite ciinii-n sat ; 

$i e negustor de boi, 
$i vine $i pe la noi. 
C-avem §i noi patru boi, 
Sa dam doi, sa lasam doi, 
Scot pe Badiu de la voi ! 
Doar atita ca-i spunea, 
Badiuleasa ca-mi pleca. 
Cind la crijma ajungea, 
Turci pe Badiu-I nacaja. 
Tot mai greu II chinuia. 
Putinel mai zabovea, 
laca Nicolcea-mi venea, 
Din pistoale piriind 
Si de garduri tot lovind, 
Ciinii-n sat intaritind, 
Dara turcii intrebind : 

— Badiuleasa, cri$mareasa, 
Ce s-aud pu$ti piriind, 
Toate de garduri lovind, 
Ciinii pin sat alatrind ? 
Badiuleasa sta graia : 

— Turcilor buni, $i agale, 
Ala nu e blastamat, 

Si e negustor de sat ; 
A auzit s-aflat 
C-avem $i noi patru boi, 
Scot pe Badiu de la voi ! 
Doar atita ca zicea, 
laca Nicoicea-ajungea, 
Cu cizma de opt oca. 
Pcste u$a cind intra, 
Si turcii cind il vedea, 
Care pe sub pat fugea, 



II 



167 



Altu-n furcfi cfi s&rea, 
Care de fried mure a. 
Da' Nicolcea de colea, 
Cu potcoava-i mdciuca, 
Capetele le spargea, 
Multe-agale omora ; 
Ca Nicolcea e om bun, 
Nu e teamfi de pagin. 
Ziua-i Badiu macelar, 
Dara noaptea-i maciucar ; 
Ziua macelar de boi, 
Dara noaptea-i de ciocoi ! 
Tot a$a la turci batea, 
M ulte-agale prapadea , 
$i la masa de-mi cina 
Cu nevasta-alaturea. 
Pe sub pat se zauita, 
Vedea turcu ca mi$ca, 
C-o tipsie-n cap ii da, 
§i capu ca-i farima, 
Da 9 din gura a$a spunea : 

— Naica, naica Badiule, 
Ci^i turci eu am prapadit, 
Sus in pod sa-i aridici ; 
Bine-n pod i-oi gramadea. 
Foe la conac oi da. 

Sa arda conacele, 
Sa scape agalele. 
Cind focu ca ajungea 
Colea sus pe coper!?, 
Mire, turcii-o sfirita, 
Scrum de chebe-o mirosa. 
Da f ?i turcii te-o-ntreba : 
Ce miroase-n foe a?a ? 
Tu din gurS le-i spunea : 

— lote, agale, ce-am facut, 
Negustorie-am facut, 
Multa untura avut ; 

Toata unturil de pore 
Ardc. se tope$te-n foe. 
Atunci Nicoleea-mi pleea. 
DarS Badiu ce-mi faeea ? 
Toata noaptea turci eara 



§i prin pod ii gramadea; 
Badiu cind ardica unu, 
Badiuleasa ridica doi ; 
Cind ardica vo doi, 
Badiuleasa e cu trei. 
I;i pe toti i-aridica, 
Foe la eonace le da. 
Ardeau eonace, plesnejte, 
Bea Badiu, se-nvesele$te ! 
laca turcii foe vedea, 
§i la Badiu alerga. 
Toti pe Badiu mi-1 caia. 
Focu-n turci cind ajungea, 
Scrum de chebe mirosea, 
Dara turcii-1 intreba : 

— Mai Badiule dumneata, 
Ce miroase-n foe a$a ? 
Dara Badiu-a$a spunea : 

— Multa negustorie-am facut.. 
Cita untura am avut, 

Toata untura de pore 

Arde, se tope§te-n foe, 

C-a?a n-am avut noroc ! 

Turcii daca auzea, 

Cirpele la nas punea, 

Mai degraba se-ntorcea, 

Pina focu-mi potolea. 

laca negustori trecind 

$i jereg de foe vazind, 

Pe tot natu intrebind ; 

Dara Badiu suspinind, 

Sta pe drum, mereu plingind. 

Da' turcii daca-mi vedea, 

Toti baga mina-n poz'nar, 

De-i dadeau citiva dinar! ; 

Care-i da $i cite doi, 

Sa-$i ia Badiu iara boi ; 

MM daruiau cu parale, 

Sa-$i faca otocanale, 

Isi puie leauri in eale. 

Badiu conace-$i faeea, 

Iara cri$ma~mi deschidea, 

Cu Badiuleasa vindea. 



168 



Stau ttircii dc se gindea: 

— laca Badiu ce-a ficut. 
Cine pe drum mi-a trecut, 
Cu totii 1-au daruit. 

Ori c-un leu $i c-un zlot f 
Facu el cri?ma la loc. 
Jar un turculej graia: 

— Conacele foe i-a luat, 
Fumu-a turc a mirosat, 

Crezi, el turci mi-a maciucat, 
Pin pod cS i-a spinzurat, 
De-a facut mare pacat. 
laca pa$a-mi auza, 
Alti colgii cfi trimetea, 
lar pe Badfu mi-1 lega, 
MM lega, mi-1 fereca, 
II batea ?i-l nScaja, 
De turci, zo, mi-1 ispitea : 

— Badiule, dismantle, 

Tu de cind mi-ai cri$marit, 
Cite-agale-ai prapadit ? 
Cind ti-ai ars conacele, 
Le mirosau chebele. 
Dara Badiu a$a-mi graia : 

— Turcilor buni $i agale, 
De cind eu am cri$marit, 
Nici un turc n-am omorit. 
laca focu din senin a venit, 
Pe mine m-a pirjolit ; 

Cu totu m-a saracit, 
De-am ajuns un prapadit ! 
Dara turcii nu-1 credea, 
Si mai rau ca mi-I batea, 
Fum de-ardei la nas ii da, 
Badiu rau se chinuia, 
lar din gura a$a-mi zicea: 

— B&diuleasa, crijmareasa, 
A mea sotie aleasa, 

Ce tot stai ?i ma prive$ti, 
Nu vezi cum ma chinuesc? 
Du-te la nana Nicolcea, 
$i ma scapa din belea. 
Badiuleasa d-auza, 



La Nicolcea fuga da, 

Pe Nicolcea mi-1 gisa 

L-a mai micfi c&fenea, 

Cu ^aptezeci linga ea, 

Cu trei mindre-alaturea. 

Una-1 mu$ca, 

Una-1 pi?cS, 

Da* alta mi-1 giugiule$te, 

Chesalufa i-o gole?te. 

Badiuleasa-i sta spunea: 

— Tu beai, naica, vesetejti, 

Da' la Badiu nu ginde?ti ! 

lar turcii 1-au ocolit, 

Cu zale 1-au priponit, 

Cum e bun pentru pierit ! 

Fum de-ardei la nas i-au dat, 
Nana, rau 1-au vatfimat ! 

Ce ma rog de dumneata, 
Scapa-i repede viata. 
Inc-o data sa mergem, 
De la agale il scapam ! 
lacS Nicolcea-mi pleca, 
lar pin turci se aba tea, 
Cu sabia se-nvirtea ; 
Nu se bate cum se bate, 
Da' mi-i bate de moarte ; 
$i nu-i taie cum se taie, 
Da-t lapada prin gunoaie. 
Multe-agale prapadea, 
Dara Badiu ce-mi facea ? 
Toate-agale astringea, 
In cri?ma-i ingramadea, 
Punea focu, aprindea, 
§i-mi pleca pin Craiova. 
El pin ora§e plimbind. 
Dara cri$ma lui arzind. 
laca colgH-1 intilnea, 
Si lui Badiu sta spunea : 
— Badiule, cri?marule, 
Tu te-mplimbi, te vesele$ti, 
De conace nu grije$ti ! 
Da f vezi, Badiule ghiaur, 
Nu mai ai nici pic de aur, 



169 



Ca {i-au ars conacele, 

Ji s-au dus butoalele, 

§-ai ramas sarac, 

Nu fi-o fl pacat ! 

Dar2 Badiu se facca, 

Unde-ncepea de plingea, 

Lacrimile-1 podidea, 

Focul mi 1-a prSpadit, 

Conacele i-au cazut. 

$i-ncepea de suspina, 

Greu din inima ofta. 

Turcii daca mi-l vedea f 

De el milfi ca-mi avea, 

Tofi ta Badiu ca venea, 

Pe Badiu de-I claruia : 

Care c-un leu, 

Care c-un zIot f 

I$i facu casa la loc ! 

Alte conace i?i facea, 

lara in Bra?ov traia, 

Cu Nicolcea-alaturea. 

$i-mi maciuca ei la turci 

De-i in vat a $i pe prune? ! 

§i-mi traiau la Bra$ov in pace, 

Ca n-au turcii ce le face .' 



77 

CHIRA CHIRAL1NA 

Din vale de Braila, 
Mai in jos de schela, 
Vn caic mic se-ncarca 
§i mi se descarci- 
Tot noua sandale, 
Noua galioane, 
Da' ce-mi incarca ? 
Fir ?i ibri$in, 
§i tutun de-al bun, 
Topuri de bumbac, 
Tot marfa pe plac. 
Cine mi le-ncarca, 



Cine le descarca ? 
Arapu-al buzat, 
Cu solz dupa cap, 
Gin^e$ti ca-i de crap. 
EI cind strafiga, 
Pamint legana ; 
Dara cind tu$e$te, 
Pamint prabu?e?te. 
Vin de unde bea ? 
Tot de la Chira. 
Chira Chiralina, 
Frumoasa ca zina f 
Tinara copila. 
Arapu-i zicea : 

— Chira Chiralina, 
la-ma tu pe mine, 
Ca t-o fi mai bine, 
Ca eu mi te-oi duce, 
Ca ai gura dulce, 
Pe-un bugaz de mare, 
Aproape de soare. 

Si noi amindoi 
Sa avem feciori, 
Sa facem cascioara 
Cu fere?ti in soare, 
Cu noua uscioare. 

— Arape, arape, 
Negru $i ciudate. 
Cum pot sa te iau, 
Cind in lume am 
Vo trei fratiori, 
Rai ca ni?te zmei, 
Otii Brailii, 
Serpii Dunarii ! 

Ei or auzi 
§i ne-or prapadi. 
Cumnatili mele, 
Surorili tale, 
Ele m-or cinsti 
C-un pahar de vin, 
AltuI cu venin. 
§i ne-or otravi, 
De ne-or prfipadi ! 



170 



Unde s-a mai v&zut, 
Pe ceri, pe pamint, 
Arapoaicfi oarba, 
Cu arap buzat, 
Buza cit un ficat ; 
In tara arapeasca, 
Far-de rude-n casa ?... 
Arapu se-nt2rita, 

Facea ce fficea, 
Pe Chira o lua 9 

In caic punea, 
Pe Dunare pleca ; 

Pe Dunare-n jos, 

Vislea cu folos. 

La vadu-al pietros, 

Acolo $edea 

De se veselea. 

L'ite ca sosea 

Din $i Costandin, 

Fratiorii ei, 

Otii Brailei, 

Serpii Dunarei. 

La Dunare merge a, 

Un caic gasa, 

Caic p&rasit, 

De-un fat 

In pamint. 

O data-mpingea, 

O data zbicea, 

Caicu scotea, 

Cu el imi pleca ; 

Pe Dunare-n jos, 

Merg ei cu folos. 

L*i \adu-al pietros, 

Uite, o z5ri, 

Din gura-i vorbi : 

— Chira Chiralina, 
Surioara buna, 
Cine te-a ?tiut 
Pin* te-ai logodit ? 
Pe cine-ntreba§i 
Cind te marita$i? 

— Nu m-am maritat, 



Cu sila m-a luat ; 
Sa-i fiu eu sotie, 
Sa-i fiu in robie. 

— Ai, fere$te-ti capu f 
Sa taiem arapu ! 

— Cum sa feresc capu, 
Sa taiati arapu? 

Cosicioara mi s-a-ntins, 

Arapu cu ea s-a-ncins, 

$i nu pot sc&pa 

De la ala asta. 

Din $i Constandin, 

Cu arap din plin 

Ei mi se lupta 

La sabii se lua, 

Din zori pina-n sara, 

Pina-n primavarS, 

Pe arap lovea, 

Bine-1 nimerea, 

La casa pieptului, 

Unde-i greu voinicului ; 

Pe Chira o lua 

Si mi-o logodea 

C-un baiat de crai, 

De din deal de plai. 



78 

ILINCUTA JANDRULUI 

Jos pe malul Dunarii, 
La ca?ile $andrului, 
Sandrului, bogatului. 
Mi-avea §andru-o fata mare, 
Mai frumoasa ca o floare. 
De frumoasa ce era, 
Ilincuta mi-o chema. 
Dimineata se scuta, 
Incepea de-mi matura, 
Da* din gura-a$a cinta : 
— Saracuta batStura, 
Azi iti cint eu din gura; 
Mine cin-te-o matura, 



171 



Cine te-o mai scutura ? 
Ciocirlanul cu coada 9 
Mierli{a cu aripa. 
Donita in mina-o lua 
$i la a pa ca-mi pleca ; 
Oclrii la vale arunca, 
Un caic de turci vedea, 
Fuga acasa alerga 
$i din gura a$a zicea : 

— Mai takufa $andrule, 
Ascunde-ma undeva, 

Ca vin turcii sa ma la. 
Dara $andru de vedea, 
Sapatorii ii tocmea, 
De loc groapa i-o facea. 
Dar in groapa ce baga ? 
Numai pietre $i butuci, 
S-aiba crezamint la turci. 
Pe Ilinca mi-o lua, 
Intr-o lada o-ncltidea, 
Putinel imi zabovea, 
Uite turcii ajungea. 
Nici buna ziua nu da, 
Dupa Ilinca cata. 
Dara $andru sta graia : 

— Turcilor, boierilor, 
Mai mari cavadarilor, 
Ilincuta mi-a murit, 

Nu de mult s-a prapadit ; 
Daca nu credeti cuvintu. 
Aide sa-i vede{i mormintu. 
$i toti turcii ca pleca , 
La mormint ei se ducea. 
Cind mormintu mi-1 vedea, 
I ndarat sa intorcea ; 
Numa un turc mititel, 
Ravarsat de bubatel, 
Parc-a intrat naiba-n el : 

— Turcilor, agalilor, 
Pe Ilinca o catam, 

Mormintu sa i-I spargcm, 
FSr-de ea de ne-om ducea, 
Pista pa$a Mustafa, 



Nu ne crede el cu vin tut, 

Pina ce nu-i vede mort trupul ! 

Dara turcii de-auza, 

Tot mormintul i-l sapa; 

Pe Ilinca n-o gasa, 

Pe $andru la chinuri lua; 

De Hinca-I intreba, 

Intreba $i-l ispitea. 

Mi-1 batea $M chinuia, 

Ca un ciine el rabda; 

Sa n-auda Ilinca, 

Sa-i faca inima rea. 

$i mearsa la $andruleasa, 

Ca-i muma de fata-aleasa. 

Jitali i le taia 

$i la ciini le arunca, 

Nici o vorba nu spunea. 

Apoi cu sare le sara, 

Doamne, zo, mai ustura, 

Nu mai putea indura, 

A$a din gura graia: 

— $andrule, ia scoate fata, 

Ca mi s-a dus de tot viata! 

Atunci Sandru de vedea, 

Pe Ilinca o scotea, 

Cinci sute de turci era, 

Cinci sute de galbeni da, 

Pe Ilinca de-o scapa, 

Da' nimtca nu facea! 

In caic ei o suia, 

Pe Dunare-n jos pleca. 

Ilincuta, zo,-mi plingea 

Si a$a mi se gindea: 

„Decit soata turcilor 

$i roaba paginilor, 

Mai bine a apilor, 

De mincare pe§tilor, 

Jucaria broa$tilor. 

In D una re imi sarea, 

Cu toti turcii dupa ea. 

Toti turcii mi se-neca, 

Ea $tia de inota, 



172 



Pe deasupra se-nvirtea, 
Da'pe turci mi-i ineca. 
Insa turcul mititel, 
Ravarsat de bub&fel, 
Alititel ?i ciupdgel, 
Parca-a intrat naiba-n el ! 
El in caic imi $edea, 
Caicu-1 invirtea 
$t la margine-1 tragea, 
Da* Ilincuta-i zicea: 
— Cine, frate, s-o afla 
Din tigare sa fumeaza 
Cu o mina sa-noteaza 
Si sa ma ia-n subtioara, 
Sa ma scoata-n margioara, 
Ca sa-i flu eu sotioar&! 
Dara turcu-al mititel, 
Tabachera ?i-o scotea, 
Jigarea mi-o aprindea, 
Din tigare imi fuma, 
C-o mina inota, 
La Ilinca ajungea 
$i mi-o lua in subtioara 
Deo scotea la margioara, 
Ca s-o ia de so^ioara. 
Acas' la $andru mergea, 
Mare bucurie-avea. 
El de drag nu mai putea 
§i pe turc, zo,-l tnai clnstea. 
Dara turcu de colea, 
Lui $andru a?a-i vorbea: 
— Sandrule, bogatule, 
Si eu sint vita de ruman, 
Prepus de mic la pagin; 
Pentru Ilinca frumoasa, 
Iaca,-ti vin ginere-n casi! 
Mare nunt£ se facea, 
Cu totii imi petrecea, 
Da v Uinca-mi rSminea, 
Pe turci rau mi-i prapadea. 
Soar'li merge ?i apune, 
Da 9 Ilinca tot se spune. 



70 

FKZUJA LUI BANU MAGUKEANU 

Verde de-o cicoare, 
La vale, la vale, 
f Ntr-al buaz de mare, 
Tare mi se-m f pare, 
Mindrfi casi mare, 
Cu fere$tile-n brumale, 
Ce sa-nvlrte dupS soare. 
Mi-este casa banului, 
Banului, MSgureanulul. 
tntr-o sfinta vinerea, 
N-avea Banu ce lucra, 
Boii la car injuga 
$i la plug cS-mi pleca. 
Incepea el de-mi ara f 
Pe toate mejghinele, 
Peste toate drumur'le. 
Ce ara imi semana, 
Ce punea nu culegea, 
Numa la nevolnici da, 
Biru ca sa mi-1 plSteasca, 
Ciocoii sa nu-1 stopeasca, 
Copilafi sa araneasca, 
Cu atit ca sa traiasca. 
De coarne cine-mi tinea, 
Boii cine ml-i grabea? 
Tot Banu Magureanu ! 
Jaranul eel necSjit, 
De ciocoi e jupuit 
Cine-ndeamna plugu-n pir? 
Tot Hito-su Dragomir, 
Caii-nainte-i mina f 
Cine plugari indemna? 
Negoita-al Pirvului, 
Ficiora$u Sirbului, 
Din parole Diiului, 
$-acum dintr-a JiuluL 
Ara ei ?i imi brfizdeazS, 
Pe cimpii ca-nainteaza, 
Caii mi-1 imbarbiteazl, 



173 



Ca ciocoii nu-mi cuteaza. 
Cind fu soarele-n amiaza, 
Le veni-n suflet necaz; 
Cind fu soarele-n chindte, 
Umplea trupuri de minie. 
Prinzu nu le mat sosea, 
Foame mare-i cuprindea, 
Banu boii dejuga 
$i la iarba ca mi-i da; 
Pe brazda neagra-mi cadea, 
De foame nu mai putea. 
Din vale de dealu-al mare, 
Dincotro soare rasare, 
Tare-alearga Banuleasa, 
Cu fina-sa Pirvuleasa; 
Imi cuprind cimpiile 
$i-mi tavalesc florile; 
Din plug in plug ispitind, 
Tot de Banu intrebind. 
laca pe Banu gasea, 
Buna vremea ca ii da ; 
Banu nici nu-i multamea, 
$i rastit o infrunta : 

— Banuleasa, soata mea, 
Unde s-o mai pomenea, 
Sa iei prinzu in chindte ?... 
Nu ai pic de omenie I 

— Prinzul 1-am intirziat, 
De mare necaz am dat; 
Cind plecarati voi cu plugu, 
A sosit turcu cu murgu ; 
Pin maidane a tunat, 

Toate peste cap a dat; 
Pe Ficuta ne-a rapit, 
Peste cimpuri mi-a fugit, 
Cu fetifa mi-a plecat, 
Inimioara mi-a sec at, 
De-aia prinzu-a-ntirziat, 
Foamea rau v-a-ntaritat. 
Atunci Banu de-auzea, 
Nici de cina nu-i ticnea, 



Caii mi-i incaleca 

$i cu finu-su pleca. 

Incaleca Banu pe $argu, 

Ca $tie sa sara gardu ; 

Pe Negru, Dragomir s-arunca, 

Si in ziri mi se pierdea ; 

Alergau pe deflate, 

Sa-1 prinda pe turc din spate, 

Dar drumul era departe, 

Si cu Negru nu sa poate... 

Dragomir, zo t se grabea, 

Din gura a$a-mi graia : 

— Ma rog, na$ule, de tine, 
Da-mi-1 tu pe Sargu mie ; 
Mi-e $argu de sama mea, 
Am cu cine alerga ; 

Dupa cine-alerg ii prinde, 
Pe o mie nu 1-as vinde ! 

— Fie-ti §argu daruit, 
Cu flori mindre-mpodobit. 
Fie-ti daruita fina, 

A§a cum ti se cuvine, 
Miria din Craiova, 
Sa judeci tu §i Moldova, 
S-o scoatem pe nase-ta, 
De la turc, din mina rea ! 

— Ma rog, na$ule, de tine, 
Fa-mi, te rog, atita bine ; 
Sa judec ce-am judecat, 
Sa fiu pe Sargu incalecat. 

— Fie-ti, fine, daruit, 
Sargu cum e-mpodobit. 
Cind punea picioru-n scara, 
Colinda noua hotara ; 

Cind o data imi sarea, 
El pe turc ca ajungea. 
Turcu, zo, mai tremura, 
Parca friguri 1-apuca. 
Da* Ficuta-1 impingea, 
Cu unghiile-1 zgiria, 
Toata fata-i singera, 



174 



m 



Dara turcu tot grabea. 
Dragomir ii ajungea 
$i din gura a?a grSia : 
— Apleaca, finuta, capu, 
1-a venit lui turcu ceasu! 
S5 tai pe turcu pfiginu, 
Ori sa-1 pun sa pascl finu. 
—Ma rog, finule, de tine, 
Fa-mi $i mie-atita bine ; 
Pe turc si nu mi-1 talari, 
Pe mine-o s5 mfi lasati 
Prin u$ile cucoanelor, 
De risul divanelor. 
— Pleaca, na$e, te rog f capu f 
Sa nu tai din graba altu ; 
De !a plug noi am-alergat, 
Dupa turcu eel spurcat. 
Dragomir palo? invirtea, 
Cind o data mi-1 izbea, 
Capul turcului zbura, 
Intr-un ciot se alina ; 
Ceva-m pare bolborosea, 
Apoi pe loc inghe$a. 
Pe Ficuta mi-o scapa, 
Pe §argu o arunca, 
La Banu imi alerga, 
Peste ctmpii imi grabea, 
Peste cimpu al cu flori, 
Cel cu flori si cu bujori, 
Indeamna Sargu cu doi sori 
S -ajungea la Banu-n zori. 
Banu mult se bucura, 
Pe turci rau ca mi-i ura 
Si-i scoasa din Craiova. 
$i traiau pe $ara-n pace, 
Ca n-are turcu ce-i face ! 
Ficuta se marita, 
Mindra nunta imi facta, 
Doamne, de se pomenea, 
Sus in vadul Jiului 
§i in jos pe-al Diiului ! 



80 

AL CU5IJA A LU TOPALA 

Al Gti?iti-a lu Topalft 

Bate turcii de-i omoarfi, 

Jos la scarfi mi-i doboarS. 

Da 9 nu-i bate cum se bate, 

$i-i infige pin t&ru$e, 

$i mi-i trimite la Ru?i, 

SI-1 cunoascS c2-i Agu$i. 

Da v Gu$i{a ce-mi lucra?... 

Batd-1 Maica Precesta, 

CS mai bine nu i-oi zice, 

Ciinii carnea sa-i manince. 

Inainte le ie$ea 

$i pe turci mi-i intreba: 

— Bre, voi turci dumneavoastrj, 

De ce f frate, voi fugifi 

Au desculfi $j desbracati, 

Far'de caciuli{a-n cap? 

— Cum f frate, sa nu fugim f 
Ca pe noi, ?tii, zo,-ne bate 
Gu?i{& a lu Topala, 

Ne baga, frate-n, boalfi 1*.. 

Nu ne bate cum se bate, 
Da 9 ne-nfige pin {aru$e 

$i ne trimete la Ru$i, 

Sa-1 cunoa?tem cS-i Agu$i ! 

Da 9 Gu$i{2 ce-mi avea? 

Pe Galbina, pe Cioaca, 

Pe aia, JaHgradeanca I 

$i pe Vinitu al rotat, 

Pa?a din Dii 1-a dat ! 

Au ?i pe Roibu narodu, 

Care trece cu el Oltu ; 

Agu$it& ca mina, 

Pe Galbina, pe Cioaca, 

Pe aia Jaligradeanca, 

L-al ovrei bogata?. 

Da 9 ovreiu ca-mi avea, 

Trii feti^e mari avea ; 

Cum e una $i alta, 



m 



175 



Mai frumoasa Cadinca. 
La ovrei asa-i spunca : 

— Mai ovrei bogata? ! 
Dintr-ale trei fetite mari, 
$tii ca sint de gospodari, 
Da-mi mina sa-mi aleg ! 
$i cu ochii le privea, 
Mai frumoasa Cadinca ! 
Da' ovreiu ce-mi lucra ? 
Trasura mi-o tragea, 

Doi bidivii injuga 
Si multa blaga le da. 
Cind acasa-ajungea 
$i de nunta s-apuca, 
De cind sa ivea luna, 
Raminea ca secerea. 
Da* Gu$ita im? graia : 

— Bre Cadinco, soata mea, 
Minca-t-ar neica gura. 

Da* ma due, naica, ma due 
$i cu roibu narodu, 
Care cu el tree Oltu. 
Am un fratior mai mic, 
Sa-i scot un corn de pamint. 
Da* Cadinca, zo-mi\ vorbea : 
— Mai Gu$ita dumneata, 
Cu blaga de la taica, 
S-o mincam cu lingura 
$i s-o bem cu straehina, 
Si sa dam si altora ! 
Lasa, Gu$ita, nu pleca, 
Ca se duce viata 
$i ramine daica-asa !... 
El pe drum cind imi mergea. 
Tare roibu rincheza 
Si poterMe 1-auza. 
Ei pustile le umplea 
Cu aur ?i cu argint, 
Care-n lume e mai scump ; 
$i-n Gusita cind plesnea, 
Sa vezi, Doamne, ca-1 lovea 
La foaia zebunului, 
La casa sufletului ! 



De loc ma^ele-i fe?ea, 
Cam cu paie, cu gunoaie, 
Baga-n burta sa moaie. 
Cu cama$a se-ncingea, 
Ma|a-n burta ?-aduna 
Si cu mina le {mea, 
La Cadinca mi-alerga. 

— Of, Cadinco, soata mea, 
De vorba ta eu n-ascultai, 
Pina capu mi-1 mincai !... 
Da* ma rog, mindro, de tine, 
Ca sa faci atita bine : 

Am un fratior mai mic, 
Da' $i el e mare voinic, 
Dupa el te-oi ducea ! 
Da' mindruta, zo,-mi, vorbea : 

— Ma, Gu§ita, soata mea, 
N-avui, taica, parte de tine, 
Care-mi erai un $oim pe lume ! 
Da' frate-tu, un netrcbuit, 

De nu e bun de nimic. 



81 

STOIAN BULIBA§A DIN CRAINA 

Foaie verde cola lie, 
I-ascultati, lume, la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Istorie batrineasca, 
Ca pentru sa porno nea sea ; 
Sa va cint un cintecel, 
Sa trecem vremea cu el. 
Foaie verde trei masline, 
l-ascultati, lume, la mine, 
Sa va spun ba§ pe nume, 
Foaie verde viorea, 
Pe Stoian-buIiba$a. 
Foaie verde dc-un spanac, 
N-ati auzit, n-ati aflat, 
De-un ora$ de Jaligrad, 
Ce mi-a fost de turci pastrat, 



176 



Unde-i cinstitu-mparat 

Da-mparatu ce-mi fScea, 

Imparatu trimetea 

Tot pe begul, sultan begu, 

Pe el vezi il trimetea 

Cu cea mindra de azna, 

Cu tutun $i cu cafea, 

$i cu aur ?i argint 

Ca era mai mult la turc. 

Cu cea mica de azna, 

Ca sa vina-n Cladova, 

Sa stapineasca Craina, 

Tot Craina lui Aiduc Velcu, 

Ce mi-a zis cind a pierit : 
«Capul dau, Craina n-o dau !» 
la cind begu ca-mi pleca, 

Din Jaligrad mi-o pornea, 

Piste Bulgaria-mi trecea, 

Mai intii prin Grecia, 

De venea-n Bulgaria, 

Ca sa treaca-n Sirbia, 
Sa mearga la Cladova. 
Trecea ba? prin Sofia, 
Ca pin Plovdiv imi venea 
$i-ajungea la Lorn Palanca, 
Ca pe sari fu-n Vidin 
Ajunsa ba§ pe senin. 
La Diiul din Bulgarie, 
Ca sa treaca in Sirbie, 
El din Dii ca imi pleca, 
Venea pin* la Bregova, 
Sa ducfi la Ginzova 
C-acia e granita, 
Ca sa treaca in Sirbie, 
Cu aur vreo japte mie. 
Cind ajunsa-n Bregova, 
Cadinili de-1 vedea, 
Ele toate ci-mi venea, 
Ele toate s-aduna. 
Cind de begu-mi auza, 
Cite-un pui de gainS fript 
$i cu cite-o azima de piine ; 
Da f cu miere $i cu unt, 



Ce este la turc mai mult. 
Cadinili dacft-1 vedea, 
Din departe se ruga, 
Din de-aproape-ngenunchea, 
Poala, mina-i s&ruta 
Si-ncepea de a plingea, 
A$a din gurS-I zlcea: 
— Mai begule dumneata, 
Bine, doamne, c-ai venit, 
Da 9 pe no! rau ne-ai gasit. 
Veniram la dumneata, 
Toate sa ne jeluim, 
Nu mai putem si tr&im 
De Stoian-buliba?a 
Ce stapine?te Craina. 
De cind s-a buliba$it, 

Cadinili s-a stfirpit; 
El pe noi ne-a vaduvit, 
Dumnezeu sa-1 fi batut ! 
Ca lui lautarii-i cinta, 
§i toata noaptea se plimbi 
Cu miinili-n pozSnarl, 
Da 9 cu cin$pe lautari. 
Cum scapatS soarili, 

lntare§te strejurli 

$i saruta fetili, 

Iube$te cadinili. 

Cadina cea mai frumoasa 

O iube?te si o lasa ; 

$i cite fete de turc, 

Toate de el ne-a uidit, 

Pe toate mi le-a iubit, 

$i nu este nici un sat, 

Pe toate le-a sSrutat, 

Nici una n-a scapat. 

Unie-a-ntilnit turc batrin, 

De frica mi-a ros la fin, 

Da f unie-a-ntilnit turc cu barb!, 

L-a pus ca sa pasci iarbi. 

Si multi turci ne-a omorit 

Si pe noi ne-a vSduvit, 

Dumnezeu sa-1 fi batut ! 

Venim sa ne jeluim, 



177 



Nu mai putem sa trftim ! 
Dari begu ci-mi zicea : 
— Cadinelor, voi dumneavoastri, 
Duceti-va toate acasi 
$i nu purta{i grija noastra, 
Ca eu de-aia am venit, 
Sa-1 maninc eu pe el fript. 
Ca sa tree eu in Sirbie, 
Lui Stoian numile sa-i vie. 
0\ auza ce-oi facea, 
Sa se duca pomina. 
Da* $i begu ci-mi pleca, 
Pleca el din Bregova 
$i da piste Ginzova, 
$i la Timoc imi venea, 
Ca sa treaca granita, 
§i aci granifa trecea, 
Cind oi zice de-o suveiche, 
Pe la moara lui Ureche ; 
Pe la podu lui \igan, 
Trecea aznale de bani. 
Trecea turcu in Sirbie, 
Pe $u$eaua din Mocrani, 
O lua pe drumul roman, 
Foaie verde de-un pelin, 
O lua drept de Negotin. 
Ajunsa-n Cobi?ni{a, 
Satenii rau se-ntrista, 
Begu-ajunsa-n Negotin, 
Beu un bocal cu vin 
$i pe sateni i-ntreba : 
— Unde este Carapancea, 
C-ala-i na?u lui Stoian. 
Da* vezi begu ce-mi facea, 
La Stoian Carapancea, 
La poarti, vezi, mi-1 striga, 
Stoian Carapancea ie§ea. 
Calu de friu mi-1 luva 
$i-n obor ca mi-1 bfiga ; 
Turcu se descileca 
$i pe scaun ci s-a$eza, 
$i la vorbfi si punea. 
Da 9 Stoian ca mi-1 ruga 



Cu cafea de-aia turceasci, 
Pujin sa se odihneasci. 
— Mai Stoiene dumneata, 
Eu n-am venit ca si ?ed, 
Sa beau t sa ma veselesc, 
?i-am venit ca si-ngrijesc, 
I mparatia-mi pizesc, 
Ca sint minat de-mparatu, 
De cind lumea nu-i ca altu. 
Fl pe mine m-a minat 
Cu cea mica de azna ; 
De tutun $i de cafea, 
Sa ma due la Cladova. 
Da* de tine-am auzit, 
A$a vorbi mi-a venit, 
Ca e$ti na$u lui Stoian. 
Cata-1 numai de 1-oi gisa, 
Cit oi cere atit {i-oi da, 
Sa cadi la mina grea. 
Sa pui tu o gura buna, 
Pe mine sa ma petreaci, 
?i el §i cu dumneata, 
Pina colo-n Cladova, 
Cit veti cere atit v-a? da I 
Pe mine sa ma petreaci, 
Cit oi drumuia cu el, 
N-am frica de nimenea, 
Ca vezi codru mi-a-nfrunzit, 
lar haiducii s-a-nmultit ! 
A$a begu tainuia 
Cu cnezu de Carapancea. 
Carapancea de-auza, 
Fuga o slugi trimetea 
La Stoian-buliba$a. 
Stoian acas' nu era, 
Da 9 cocoana lui ie?ea 
$i lui, frate, ci-i spunea : 
— Nu e Stoian in Negotin, 
Mi s-a dus ieri la Zaiceri 
Si dea ochi cu negustori 
§i si le dea platili. 
Dari sluga se-ntorcea 
La Stoian Carapancea 



178 



$i a$a, vere f if vorbea 
ToatS treaba cum era. 
D-atunci Stoian Carapancea, 
Mica carte cl-i scria 
$i pe slugfi-o trimetea 
Ca sa-i facS facerea. 
Pleca pe cum e ierf f * 
Da 9 azi el ajunsfi-n Z&iceri ; 
Pe Stoian-buliba?a-l gasea, 
MM gasea-ntr-o cafenea, 
Bea rachiu $i cu cafea, 
Nou5 lSutari cinta, 
Frumos ml se veselea. 
Da' cum sluga ajungea, 
Mai departe ca imf sta, 
Frumos mi se ploconea 
Si cartea ca i-o da ; 
Da 9 nici cartea n-o fur$ea. 
Incepea de mi-o rupea, 
In picioare ca-mi s&rea, 
Din guri a$a-mi grfiia : 
— Fi-ar muma ltd de turc, 
Da 9 pe unde-o fi trecut, 
De-o avea calul potcovit, 
Capu el $i 1-a pierdut! 
$i de-o fi turcu armat, 
li las capu atirnat ; 
Ca turcu s-a abatut 
$i pe Craina mi-a robit. 
In picioare drept s&rea 
Si la roibu se ducea, 
Pe roib el Incaleca 
Si de loc ca imi pleca. 
Fugea Stoian cit putea, 
Cind la Timoc ajungea, 
Pe valea Timocului, 
Cinta puiul cucului ; 
Ca e timp de haiducie, 
Pe colnice cite-o mfe. 
Stoian dad ajungea, 
Ba$ la moara lui Ureche, 
Ba§ la podu lui {igan, 
Cam la drumu al roman. 



Urma la cal mi-o vedea, 
Stoian o datl-mi ofta ; 
Este calul potcovit, 
Cu turc nu e de glumit. 
$i a$a el cind imi vedea, 
Din gurfi el imi vorbea: 

— Fi-ar muma lui de turc, 
IacS pe unde-a trecut, 

Iar Craina el mi-a robit, 
$i eu stau benchetuiesc, 
De Craina nici cS-ngrijesc ; 
Da 9 ce fel de haiducie, 
Fftr-de nici o vitejie 1 
Geaba ml numir voinic, 
lac a turcu c-a trecut. 
De la podu eel roman, 
Ce-i aproape de Mocrani, 
Lua drum de Cobi$ni{a, 
De Negotin s-apropia. 
Tare vine fulgerind 
$1 pimintu duduind ; 
El, frate, imi ajungea 
La na$e-su Carapancea. 
Da-nauntru nu intra, 
Pe-acasa mi se ducea, 
Stoian s-a posomorit; 
Mustitili-a slobozit, 
Si uita tot in pfimlnt. 
Dara Begu de-1 vedea 
$i cind bine mi-1 privea, 
Tare mi se sp&Iminta, 
Insa Begu ii vorbea : 

— Mai Stoiene dumneata, 
Ce e?ti cneaz peste Craina, 
Asta e Stoian-buliba$a, 
Lele muichilita mea, 

A$a viteaz n-am vizttt, 
De cind maica m-a fScut! 
Daca cu mine-o mergea, 
N-am frica de ntmenea, 
Cit i-oi cere-attt i-oi da, 
§tiu cS bine m-o p£za. 
Da v Stoian Carapancea, 



179 



Pe la cina se ducea 
La Stoian-buliba?a, 
De la poarta mi-1 chema. 
Da* Stoian-buliba$a, 
Cind afara imi ie$ea, 
A?a din gura-i zicea : 

— Fugi, na$ule, de-acia, 
Omu nu se cheama noaptea, 
Omu mi se cheama ziua, 
Noaptea se cheama muierea ; 
Da* nu chemi, vezi, voinic, 
Cind e teama de pierit ! 
Du-te, na$ule, acasS, 

Ca pot sa viu dimineata ! 
$i nasi-su ca pleca, 
Da' Stoian mi se culca 
Cu nevasta-alaturea. 
Da f cind zor'li se varsa 
$i nevasta se scula, 
Ea din piept adinc ofta, 
$i din oichi imi lacrama, 
lar din gura ii graia : 

— Mai Stoiene dumneata, 
Nu te duce-n Cladova, 
C-aseara cind ne-am culcat, 
Putin somn ca mi-am somnat, 
Urit vis eu mi-am visat. 
Visai tot urit de tine, 

SS $tii ca n-om petrece bine. 

Visai pu$culita ta, 

Sta-n cui far-de vergea, 

Visai pistoalili tele; 

Stau in cui far-de otele ; 

Scurtate zilele tele. 

Te visai in toale negre, 

Zilili tele se pierde. 

$i-un $arpe cu paiu-n gura, 

Gidea-1 tau cu $treangu-n mind. 

Da' Stoian n-o asculta, 

Calu bine il rostea 

§i pe el incaleca, 

La na$i-su se ducea, 

La na$i-su Carapancea. 



Cind la poarta ajungea, 
Piste na?i-su mergea, 
Na?i-su-nainte-i ie?ea, 
Toata taina i-o spunea : 

— Mai tu, fine dumneata, 
Mergi cu mine-n Cladova ; 
Cu aznaua iurcului, 
Nadejdea-mparatului. 
Multa blaga el ne-o da, 
Cum ne-o cere inima. 
Dara Stoian nu cam vrea, 
Da' na$i-su ii zicea : 

— Asculta, fine, de mine 
Sa fie bine de tine ; 

Ca eu nu te-ndemn la rau, 
O fac de binili teu. 
Da n-auzi tu, mai fine, 
Eu dau atu de sub mine 
$i dau inima din mine, 
Ca nu te-oi lasa pe tine, 
Da-voi blaga mea $i-a ta, 
Pe tine nu te-oi lasa, 
Odata $i cu viata. 
Atunci Stoian se-n$ela, 
El de na$i-sau asculta, 
Bata-1 Maica Precesta, 
$i cu Sfinta Lunea. 
De bine sa nu-i mai fie, 
In toate zilili bune. 
El cu na$i-su-mi pleca, 
Cu begu alaturea, 
Cind din Negotin ie$ea, 
Dara Stoian-buliba$a, 
Calu i se poticnea, 
$i de trei ori sus sarea, 
Pe Stoian mi-1 lapada. 
Da' Stoian era voinic, 
De trei ori ei s-a-nvirtit, 
In picioare a cazut, 
Atunci Stoian se-nchina : 
Doamne, ce-oi sa fie-asta ! 
lar pe cal se-ncalica 
$i din Negotin ie?ea, 



180 



Apo! din gura-mi cinta: 

«Negotine, Negotine, 

Pleaca Stoian din tine ; 

Zo, sa urle cinii-n tine, 

Sa $tii n-o si fie bine*. 

?f iar pleca pe drumu-al mare, 

Mi-o lua pin SamarinovSt, 

Trccea pinga Geanova, 

O lasa pe Prahova, 

O-apuca de Casfac, 

Ajungea-n Mihailovaf, 

Iaca acia-mi odinea, 

Citea vedre de vin bea 

$i de-acia iar pleca. 

Pleca la Palanca, 

Trecea prin Grabovita, 

$i acia ca-nsara, 

Toti acia se culca. 

Dimineata se scuta, 

Da' Stoian vezi ce ficea, 

Toata lumea aduna 

Si la cafegiu striga : 

— Mai cafegiu dumneata, 

la sprime$te tu rachiu 

$i da-i la lume sa bea, 

Sa-mi fie de pomenire, 

Ca, frate, vezi nu se ?tie, 

C-a$a-mi spune inima 

Ca n-oi mai trece pe-aicea. 

C-asara cind m-am culcat, 

Putin somn eu mi-am somnat, 

Urit vis eu am visat, 

Parca cram spinzurat. 

Visai pusculita mea, 

Sta in cui far-de vergea, 

Scurtata-i viata mea, 

Si-mi visai pistoalili mele, 

Stau in cui far-de otele, 

Scurtate-s zilele mele. 

Visai toalele negre, 

Zilili mele se pferde. 

Si-un gutter cu paiu-n gura, 

Gidea-1 meu cu $treangu-n mina. 



Luva(i, lume, voi de be{i f 
Care pe cum inif putefi ; 
Ca eu pintru vol plStesc, 
Sa-i fie de pomenire 
Lui Stoian ce da cu $tire f - 
Ca visu ce 1-am visat, 
Este vis adevarat, 
§i de-a? $ti c2 este-a?a, 
Intii pe na?u 1-a? tfiia, 
Da 9 nicl turcu n-air scapa. 
Iaca na$-su se ruga : 

— Mai fine, mai Stoiene, 
Asculta tu la vorba mea 9 
Ca e buna nu e rea, 

Ca eu viata mea oi da f 
Pe tine nu te-oi lasa, 
Da-voi atu de sub mine, 
Dau $i inima din mine, 
$i nu te-oi lasa pe tine. 
$i iar Stoian ca pleca, 
Lua drumu de Cladova, 
Pin Velesni{a-mi trecea, 
$i la pod, la Birloaga, 
Clnd coveiili suia, 
Stoian dirept se uita, 
A$a din gura zicea : 

— Minca-ti-a? gura de drum, 
Da* cum e?ti mindru chitit, 
Sa ma uit pe tine bine, 

Ca nu se $tie de mine, 

Da ma-ntorc, da nu ma-ntofc !... 

Cind in Coasta Parului, 

Odina haiducului, 

Iaca un tigari in cale, 

Cu ciurele ?i cu Hare. 

Da f tiganu de-1 vedea, 

El din gura ii vorbea: 

— Mai Stoiene dumneata, 
Nu te duce-n Cladova, 
Ca asara-n cafenea 

Toti turcii mi s-a vorbit, 
Toti ei ca s-a tainuit 
Cum sa-ti faca facerea, 



ltl 



SS-Ji rftpuie via{a. 
S-a vorbit ?i mic ?i mare, 
Pe tin -cum sa te-omoare, 
S-a vorbit in Cladova, 
In Cladova-n cafenea, 
In „Velica Sirbia". 
Dara Stoian de-auza, 
A?a din gur5-mi vorbea : 

— De-a? $tia ca este-a$a, 
Intii pe na$u 1-a? t&ia, 

Da 9 nici turcu n-ar scSpa ! 
Atunci na?i-su-i zicea : 

— Mai tu fine dumneata, 
Asculta la vorba mea f 
C4 e bunfi nu e rea, 

Imi dau sufletu din mine, 
Da 9 $1 atu de subt mine, 
Numa-asculta de na$i-tu, 
Ca te-ndemn numai la bine, 
N-a fi nici un rau de tine ! 
$i iar pleca al at urea, 
Bata-1 Maica Precista 
$i toate zilili bune, 
Sa nu-i mai fie de bine, 
Ca nu 1-a-ndemnat la bine ! 
Cind ajungea-n Cladova, 
Ei se baga-n cafenea, 
Dara begu se ducea, 
Drept la cetate-mi mergea, 
Pe toti turcii i-aduna 
$i le spunea, vezi, taina. 
Se vorbeau, se tainuia, 
A$a begu porincea : 

— Aide care va duceti, 
Tare bine sa-1 prindeti, 
Mai bine voi sa-1 chemati, 
Din cafenea sa-1 scoateti. 
Cin s-o ducea de-1 chema, 
Bun bac$i$ ca va primea. 
Da 9 nima nu cuteza, 

Nici un hire nu cuteza, 
Decit un turc mai batrin, 
Era de barba mai spin. 



Ala cuteza-i spunea 
CS n-are pe nimenea, 
N-are casi, n-are masa, 
N-are copii, nici nevasta. 
El la cafenea-mi mergea, 
Din departe se ruga 
§i lui Stoian ii spunea : 
— Mai Stoiene dumneata, 
Vino pin 9 la noi incoa ; 
Vrea begu sa te plateasca, 
Cu aur te daruiasca, 
Dara begu s-a rugat 
Ca sa nu mergi inarmat, 
§i sa mergi tu far-de arme, 
Far-de arme, pe picioare, 
Ca atunci begu de-o vedea, 
Bun bac$i$, Stoiene, o da, 
De s-o duce pomina ! 
Atunci Stoian se scula, 
Mina pe sabie-mi punea 
$i pistoalele la briu, 
Lua $i pu$ca, vezi, la umeri. 
Da 9 na§i-su de-mi vedea, 
laca de el se ruga : 
, — Mai tu, fine dumneata, 
Asculta la vorba mea, 
Nu te duce inarmat, 
C-o fi begu suparat, 
Asculta la vorba mea ; 
Ca eu sint, vezi, na$u-t&u, 
$i eu nu-ti gindesc rau. 
Ca daca 1-oi supara, 
Poate faci §i vro belea, 
De se duce pomina ! 
Stoian de el asculta 
$i armili le lasa, 
$i mergea el la cetate, 
Fara de frica de moarte. 
Turcii portile-nchidea, 
§i la begu cind mergea, 
Dara begu ce-mi f&cea ? 
Lua galbini cu mina, 
Sta lui Stoian arunca, 



182 



Da f la turci el semn le da, 
$i toti turcil eft sftrea, 
Pe Stoian imi nftvftlea. 
Dara Stoian ce fftcea? 
Pe care mina punea, 
In pamint il arunca, 
Da* nici nu se mai scula, 
$i-mi trintea, Stoian trintea, 
Pina ce el ostanea. 
Atunci cizma o scotea 
$i cu cizma mi-i lovea, 
Pe mul|i turci mi-i omora. 
Alti turci imi nftvftlea, 
Ca frunza $i ca iarba, 
Ca $i cind ploaia ploua. 
laca Stoian ostanea, 
Iaca unu eft-mi ie$ea, 
Iusein din Ritcova, 
O boatft de corn avea, 
$i la Stoian se ducea, 
Si dupa cap mi-1 lovea, 
Pe Stoian mi-1 ametea, 
Turcii to{i imi nftvftlea 
$i pe Stoian mi-1 lega 
C-o fringhie de matase, 
Impletita vi{a-n $ase, 
Stringe carnea pin ? la oase ; 
$i cu alta de Bra$ov, 
Impletita vi^a-n opt 
Stringe carnea piste tot, 
$i fringhia de fuior, 
Da' e groasft ca pe picior. 
§i dupa ce bine-1 lega, 
La begu mi-1 aducea, 
?i begu mi-1 judeca. 
Dara Stoian se uita, 
$i numai ce imi rinjea, 
$i din mustatft zbircea, 
Nici o putere n-avea, 
A$a din gura-mi zicea : 
— Bine begule dumneata, 
Da 9 cum ne fu vorbifa ? 
Hai, hai, lele, maica mea, 



De-aicea de-oi mai scftpa, 
$i la spurcat cind m-oi ducea, 
Armili nu le-oi mai Iftsa ! 
Atunci begu de-auza: 

— Mfti Stoiene dumneata, 
Na?i-tu, vezi f te-a min{it, 
Na?i-tu te-a prevftrit, 
Na$i-tu cu blaga mea, 

Sft $tii eft \i s-a dus viaja. 
Da f sft-mi spui adev&rat: 
De cind te-ai bulibftfit, 
Ce pftcate mi-ai f&cut ? 
Ca sft-ti iert pftcatili 9 
Pin-oi fftcea altili. 

— Mfti begule dumneata, 
De cind m-am bulibfi$it, 
Multe pftcate-am fftcut, 
$i cadine am stftrpit, 

Ce mi-a lost drag am fftcut ! 
Mi-am trait pe voia mea, 
N-am fricft de nimenea, 
$i-am trait pe voia mea... 
Toate fetele de turc, 
Toate de mine n-a uidit, 
De care god mi-a fost drag, 
Ea de mine n-a scapat. 
Pin-acuma mi-am trait, 
D-acu$a m-afi prevftrit. 
Am picat la mina ta, 
Fft din mine ce oi vrea, 
Nu-mi pare rfiu de viata mea, 
C-a$a mi-a fost, zftu, mintea. 
Eu de-aici de-a? mai scftpa, 
A? $tia ce a? lucra ; 
Intii pe na?u 1-a? tftia, 
Da 9 nici tu nu mi-ai scftpa. 
— Mai Stoiene-buliba$a, 
Ce-ai judecat tu Craina, 
Vezi, tu, Craina jumfttate, 
Pe Timoc a treia parte, 
Spune-mi tu adevftrat: 
Citi turci tu eft mi-ai tftiat, 
Citi in pari ai alinat, 



183 



Citi in Timoc inecat, 
Citi pe Dunare-aruncat, 
Da' pe ci\i ai spinzurat ? 
Ca de cind mi-ai haiducit, 
Multe cadine-ai vaduvit, 
Multi copii ai saracit. 
Cu panduri $i cu haiduci 
Ai pornit prin vai $i lunci, 
Pin paduri ?i pe poteci, 
Turci, aznale imi petreci. 
Mult aur tu ne-ai furat. 
La rumanii tai ai dat. 
Nu {i-a fost, Stoiene, pacat, 
Ne-ai lasat far-de-un ducat, 
L-ai suparat pe-mparat ; 
Pe-mparat din Jaligrad, 
§i-o sa-ti fie, vezi, de cap ! 
Dupa ce te-ai buliba^it, 
L-alte rele te-ai grabit, 
Nu ne la§i peste Timoc, 
Cu cai potcoviti de loc, 
$i cu arme inarmati, 
Parca sinteti voi turbati. 
D-ai cazut la mina buna, 
Care capu sa-ti rapuna ! 
Atunci begu naredea, 
Pe Stoian mi-1 spinzura 
Ba$ in grad in Cladova. 
$i nici a$a nu-1 lasa, 
De la munte mi-aducea 
Un copac de-al gaunos, 
II pusera pe Stoian pe dos. 
Drumu-n Dunare ca-i da, 
$i pe apa ca-mi plutea, 
Mergea pin' la Prahova. 
Prahovenii, belecii, 
In balait se brodea 
$i copacu mi-1 prindea. 
Cind la margine-1 tragea, 
Da' cind lemnu mi-1 spargea, 
Pe Stoian-buliba$a-l gasa, 
II gaseau in lemn bagat, 
Ca pe-un mare vinovat, 



Ce de turc e spinzurat, 

Zo, era, Doamne, umflat. 

Gata lemnu a crapat, 

Nima nu mi-1 cuno?tea, 

Da f nevasta lui venea, 

La Stoian mi se uita, 

Nici ea nu 1-ar fi cunoscut, 

De nu s-ar fi nemerit. 

Da* pe ce mi-1 cuno§tea ? 

Pe mustata de la gura, 

Pe inelu de la mina, 

Pe inelu de argint, 

Inelu de cununie, 

Din dalba copilarie. 

laca nevasta mi-1 luva, 

Mindru leagan ca-i facea, 

Pe Stoian mi-1 ingropa, 

In rind ca toata lumea. 

Cintecu ce 1-a cintat, 

Din Negotin cind a plecat, 

Si visu ca 1-a visat, 

Ba§ mi-a fost adevarat. 

Nu-mi este mie de voi, 

Ce-ascultati acusi la noi, 

Si-mi de ce-a fost atunci, 

Mare patima sub turci, 

Doamne, de s-o pomeni, 

Cit soare pe ceri va fi. 

Soar'ii merge §i apune, 

Dara Stoian tot se spune. 

Istorie rumaneasca. 

La buni frati ca dumneavoastra, 

Pentru ca sa pomeneasca. 



82 

RADU $1 TATARH 

Foaie verde colalie, 
I-ascultati, lume, la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Istorie batrineasca, 
Ca pentru sa pomeneasca ! 



184 



Intr-o sfinta dumineca, 
N-avea Radu ce lucra, 
Cu soru-sa se vorbea : 

— Sora, surioara mea, 
Vrei s-ascul$i vorba mea? 
Sa facem o pomenire, 

Ce nu s-a aflat pe lume ! 
la roste^te, naica, bine, 
Da-ti fata cu rumenealS, 
Obrajiorii cu caneala, 
Si bine te premene$te, 
Prea bine te rumene^te ; 
Si noi, naica, sa mergem 
Tot pin tirgu-al tataresc, 
Une sint boieri de-ai mari, 
Cu chesalele de bani ; 
Eu sa strig in gura mare : 

— Ai la roabe de vinzare, 
Ca sa-mi dati bune parale ! 
Noi pe ei sa-i in$e1am, 
Parale bune sa luam ; 
Dupa ce banii i-om lua, 
Atunci, naica, om fugea. 

Si iata cum om lucra, 
Tatarii n-cr pricepea: 
Tu te faci ca plingi, 
Minile iti fringi, 
Ca ti-e dor de fratior, 
Ce-1 iube§ti cu foe §i dor. 
Eu p2 Lindu-oi incaleca, 
Pe linga tine m-oi da, 
Ca sa-mi saruti tu mina ; 
Eu mina-n briu ti-oi punea, 
Pe Lindu te-oi arunca 
$i cu tine voi fugea, 
La pagini nu te-oi lasa ! 
Atunci soru-sa Stanca, 
In camara se baga, 
Bine, frumos se rostea, 
Bine mi se primenea, 
Fata ea $i-o rumenea, 
lara parul $i-l canea. 
Radu-n grajd se baga, 



Pe Lindu de-l rostea ; 
Paru inele-i facea, 
Bine de mi-l dichisea. 
$i-mi avea Lindu, avea 
$i dangale pe spinare, 
Cind il vede, naica moare ! 
Frumu$el mi se rosteau, 
$i cu soru-sa pleca. 
Ajungea pe drumu-al mare, 
Zo, fugea Lindu de tare, 
Ca un vint de-al viforit, 
Cind abura pe pamint ! 
Si-mi fuge iepure$te, 
De nu-i mai tragi nadejde ; 
Cu urechile pe spate, 
Fuge de nu se mai poate ! 
Cind la tirg el ajungea t 
Ba$ la tirgu-al tataresc, 
Une boieri i traiesc, 
La parale cheltuiesc, 
Pe Lindu-I descaleca 
$i-ncepea tare zbiera : 

— Hai la roaba de vinzare. 
Cine da multe parale ! 
Atunci tatari de-auza, 

Pe linga ei s-astringea ; 

La soru-sa se uita, 

Mai aproape-nainta. 

Da 9 un tatar mai batrin, 

Era de barba cam spin, 

Era facut mai de mult, 

Multe-n lume-a-petrecut 

§i multe c-a mai vazzut !.,. 

EI era mai priceput, 

Pe sora i-a cunoscut 

§i din gura a grait: 

— Mai Radule dumneata, 
Asta nu e roaba ta ; 
Asta-ti este soru-ta 

D intr-o mum£, dintr-un tata, 
Spune vorba-adevarata ! 
De ce-o vinzi pe soru-ta, 
Or ti s-a urit de ea ? 



185 



Dara Radu-i raspundea : 
— Tatara§e dumneavoastra, 
Nu purtare-ti minte proasta ! 
Da* finca m-ai intrebat, 
Vreau sa-{i spun adevarat : 
Eu o vind pe soru-mea v 
Dc nevoie, vai de ea I 
Ca muma, vezi, ne-a murit, 
lara tata ne-a pierit... 
Tata, $tii, a fost bogat, 
Da' n-avea so{ie-n sat ; 
§i avea cirezi de boi t 
Da 9 $i mari turme de oi. 
$i daca-a fost om bogat, 
Da f mi-a fost tare stricat ! 
Pe toate mi le-a vindut 
$i saraci noi am uidit... 
A vind ut viile $i mobile, 
Apoi boii $i cu oile ; 
Pe toate mi le-a vindut, 
§i dator tot c-a uidit, 
§i a$a tata-a murit, 
Dumnezeu sa-1 ft batut, 
Ca prea rau ne-a saracit, 
Fir-ar el ?i-ncolacit ! 
Acu$i dator ma gasesc, 
Toata noaptea ma gindesc 
Cum sa fac sa ma platesc ; 
Nu $tiu daca-o sa ma credeti, 
Da* pe soru-mea o vedeti !... 
Mi se rupe inimioara 
C-ajung sa-mi vind surioara, 
Datoriile sa-mi platesc, 
Om curat eu sa uidesc ! 
Da* tataru il credea, 
Multa blaga el ii da ; 
Cit cerea t atita-i da 
§i pe soru-sa i-o lua. 
Sa vezi, Radu ce-mi facea ? 
Dupa ce banii-i primea, 
El pe Lindu-ncaleca 
$i la tatari se ducea. 
Dara sora-i, zo, plingea, 



Lacrami pe obraz c urge a ; 
Radu a$a cind vedea, 
Tatarului ii zicea: 

— Tatarilor dumneavoastra, 
Soru-mea este o proasta, 
S-o gindi la muma noastra, 
Care a-nvafat-o acasa 

Sa sarute mina mea 
Ori$icind ne-om despartea, 
Ca-s mai mare decit ea f 
$-a$a ni-i noua legea. 
Va rog sa stati citava, 
N-o sa avem gilceava ; 
Apoi du-te cu sanatate, 
Ca $i de la Domnu se poate ! 
Dara Radu ce-mi facea ? 
Pinga sora lui se da, 
Nu-i da mina s-o sarute, 
Da-i da mina ca s-o salte. 
Mina la briu ii punea, 
Pe Lindu o arunca, 
Pinteni lui Lindu ii da ; 
Dara Lindu, zo,-mi fugea, 
$i s-a?terne cimpului, 
Pe aripa vintului, 
$i-mi fuge ca o furtuna, 
Cu tatarii nu e gluma ! 
Fugea cu urechile pe spate, 
Fugea ca nu se mai poate ! 
Cu soru-sa alaturea, 
lata acasa c-ajungea ; 
§i-§i lua palosul din casa f 
Trece prin tatari prin oasa ; 
Tatarii cum ajungeau, 
La lupta se indirjeau. 
Radu singur se lupta, 
Da' tatarii vo sutfi, 
$i-i taie cu palo$u-al greu, 
Ca e voinic ca un zmeu ! 
Apoi la soru-sa venea, 
Din gura a$a-i zicea : 

— Stanco, surioara mea, 
la-mi fa tu ni$te cafea. 



1S6 



Sa-mi treaci de inimi rea, 
Ca la noi la nimenea !... 
$i-mi bea $1 se veselea, 
De tatari nu se-ngrijea. 
$i traiau pe tarS-n pace, 
Ca n-au tfitarii ce-i face < 



83 
GOESCU 

Pe marginea Oltului, 

Frate, $-a Oltetului, 

Multe corturi sint intinse v 

De voinici iml sint cuprinse !... 

La cortu-al din mijloc, 

Mi se vede-un mare foe, 

$ede hanu $i sultanu, 

Si-1 judecfi pe Goescu. 

Da* cum, naica,-l judeca? 

Cu palma mi-1 paimuia, 

Cu biciu mi-1 biciuia. 

At unci Goescu-mi vorbea: 

— Mai hanule $i sultane, 

§i agipe^u lebane, 

Prea bine mi-am auzit 

Ca mi-s sint eu de pierit ; 

Da' ma rog de dumneata 

Sa-mi fac ?i eu crucea mea, 

C-a$a spune pravila 

De la Maica Precesta, 

Si sfinta vanghelia ! 

Ca §titi, frate, de nu ?«ti, 

Cit pe pamint mi-am trait, 

Multe pacate-am avut: 

Pe frate-meu 1-am taiat, 

Pe taica 1-am junghiat; 

M-am tinut cu muica mea, 

M-am iubit cu soru-mea ; 

Vezi, pacate-mpresurate, 

Nu le-alegeti de dreptate !... 

Dar hanu ?i sultanu, 



$i agipeju lebanu, 

Multa turcime-aduna, 

Pe Goescu-1 trimetea, 

La biseric4-l ducea, 

Goescu-nuntru intra ; 

Turcii-afari 1-adfista, 

C-a?a le cerea legea. 

Goescu In biserica, 

R&mas& fira de fricl ; 

Pe un popa il vedea, 

Din guri a$a-i grSia : 

— Parinte, sfintia-ta, 

la desleagS-mi direapta, 

Sa fac crucea cre$tineascS, 

C-a$a spune pravila 

De la Maica Precesta, 

$i sfinta vanghelia. 

De direapta te-oi sfia, 

DS-i drumu atunci la stinga. 

Da 9 popa de auza, 
De direapta se sfia, 
li da drumu la stinga. 
Goescu stingaci era, 
A$a bine se brodea ! 
Mina su 9 manta baga, 
Mici sabie scotea; 
Incolacita cum era, 
In popa mi-o indrepta, 
Gramada ca mi-1 trintea. 
Pina popa se zbatea, 
Aine de pe el tragea, 
Goescu le imbraca, 
Sama in oglinda lua: 
Popa intreg ca parea, 
Numai barba nu avea !... 
Foarfecele mi le lua, 
Barba el ca o tundea, 
Pe o a{a o-n$ira; 
Sama in oglinda lua, 
Popa-adevarat era ! 
Afar* la turci ca ie$ea, 
Din gura a$a le vorbea: 
— Turcilor, agalilor, 



187 



Ce mai stati $i vfi uitaji, 
Goescu la mine a venit 
§i ba? eu I-am spovedit ; 
Grele pacate a avut, 
Eu tare m-am nacajit, 
Pe Goescu-am prapaJit. 
Daca voi nu ma crede^i, 
Intrati-ntintru $i vede{i ! 
Atunci turcii de-auza, 
Navala la u$a-mi da. 
Da* Goescu ce-mi facea ? 
De la spate mi-i lua 
$i pe toti mi-i prapadea. 
Un cal bun i§i alegea, 
Pe drum la deal imi pleca ; 
C-un capitan se-ntilnea, 
Multa oaste imi purta. 
Da* Goescu-I intreba : 

— Capitane dumneata, 
Une mergi cu oastea ta ? 
Capitanu ca-i zicea : 

— Parinte sfintia-ta, 
Prea bine mi-am auzit 
Ca Goescu mi-a murit ; 
Ba$ acolo ca mergem, 
Pe Goescu sa-l vedem. 
Da' Goescu ii zicea : 

— Capitane dumneata, 
Goescu ca mi-a venit, 
Bas eu l-am si spovedit ; 
Grele pacate c-avut, 

$1 eu ca m-am nacajit, 
Pe Goescu-am prapadit. 
Capitanu de-auzea, 
Mica sabie scotea, 
Pe popa II daruia, 
El din gura iar grata : 

— Buna sabie capatai, 
Da-n carne nu mi-o-ncercai ! 
In capitan o rapeza, 

Capu de la trup ii lua, 
$i pin turci se invirtea, 
Ca un vifor ii ba tea. 



Le batea mijloacele, 
Le $tia soroacele. 
Pe toti turcii prapadea, 
Iar indarat se-ntorcea ; 
lar la hanu $i sultanu 
§i agipetu lebartu. 
Din gura le cuvinta : 

— Mai hanule ?i sultane, 
$i agipetu lebane, 
Dati-mi oaste sa ma bat, 
C-acu$i m-am intaritat ! 
Da-mparatu de vedea, 
A$a din gura-i graia : 

— Goescule dumneata, 
Oastea ce noi am avut, 
Toata tu ai prapadit ! 
Burta pe astal punea, 
Mindra pravila-i facea, 
Apoi din gura-i zicea : 

— Goescule dumneata, 
Judeca-ti tu tara-n pace, 
N-are nima ce-ti mai face ! 
Istorie rumaneasca, 
Domnu ca sa pome ne a sea 

La buni frati ca dumneavoastra. 



84 

VIDU JAREANU 

Cind oi zice de-o cicoare, 
La vale, frate, la vale, 
Colea-ntr-un buaz de mare, 
Mi se vede-o casa mare, 
Cu ferestile-n brumale, 
Ce se-nvirteste dupa soare. 
Da* la ea cine-mi sedea ? 
Doar Vidu cu muma-sa. 
Acea maica cea batrina, 
Cu burculita satna, 
Cu dinti§orii de Una, 
Cu brinasu numai sirma, 



188 



Aia e-a lui VIdu mumi. 
De cind Vidu s-a n&scut, 
Tot cu turcii s-a bfitut, 
CS e Vidu copil mic, 
Iaca Vidu ce-a facut : 
•Ntr-o sftntfi dumineca, 
Cind nu lucra nimenea, 
Mai de noapte se scula, 
Se ducea la cafenea 
Sa bea un par de cafea 
Ce tine $apte oca 9 
Ca tot a?a Vidu bea. 
La foi?or se-ntorcea 
$i de-a razna-n pat $edea... 
Iaca somnul mi-1 fura 9 
Vise mari il gramadea, 
$i din somn se spaiminta, 
Drept in picioare sarea ; 
Muma-sa mi-1 prijinea 
$i din gura-a$a-i graia: 

— Vidule, muica Vidule, 
Muica, ce te-ai spaimintat? 
A$a din somn ai zbierat, 
Pe maica mi%ai ofticat ! 
Dara Vidu sta vorbea : 

— Aoleo, muichita mea f 
A?a greu am adurmit, 
Visele m-a gramadit ; 
A$a vis n-am mai visat! 
Ca 1-am mai visat o data, 
Cind cu turcii m-am batut 
La Magura Cucuiata, 
Unde m-am batut odata. 
Chiar in pat ca mai $edea, 
Si iar sta de cucaia. 
Dara maica cea batrina, 
Ce era lui Vidu muma, 

In picioare se scula, 
Pe fereastra se uita, 
§-avea, Doamne, ce vedea ! 
Cita mi-e frunza $i iarba, 
Atit pocerneala neagra ; 
Cita iarba pe pamint 



Cu trel turci este mai mult, 
Toti la Vidu mi-a venit! 
Dar& baba de vedea, 
Din guri{3-a?a graia : 

— Vidule t&reanule, 
Vidule copilule, 

$-al meu trandafirule, 
Da' vezi, muica, da' nu vezi, 
Ca la tine mi-a venit 
Cita frunza pe pamint, 
Avliile \i le-a umplut ?♦.. 
Da 9 Vidu cind auzea, 
Drept in picioare sarea ; 
Pe fereastra se uita, 
$-avea, Doamne, ce vedea ! 
CitS mi-e frunza ?i iarb&, 
Atit pocerneala neagra ! 
Toti de Vidu cS intreabi, 
DarS Vidu sta graia: 

— Muma, muiculita mea, 
Da f §tii, muma, da f nu $tii, 
Furca-n briu, mumi f sa pui ; 
Nu ?tiu torci, au nu torci, 
Numai turcii sa-i intorci, 
Cu gheocu sa desfaci, 
Pina-m* {asal Galbena, 

Pe Galbena, pe Cioaca, 
Pe-aia, pe Tarigradeanca. 
Dara baba de-auza, 
Furca-n briu baba ca lua. 
Nu $tiu cu furca torcea, 
Cu gheocu descinta, 
Nima-n sama nu baga. 
Turculetu-al mititel, 
Ravarsat de bubatal, 
§tie carte georgumel, 
Fecioru lui Ciupagel, 
El 4in gura-a$a graia: 

— Turcilor, voi turci agale, 
Asta maica, cea batrini 
Este a lu Vidu muma. 

Nu $tiu toarce, au nu toarce, 
Numai agalele-ntoarce ! 



189 



laca turcii se-ntorcea, 
La locuri mi se ducea, 
Dara Vidu f de colea, 
Jos pe scara dub£ra, 
Se ducea la Galbina, 
Lua grebla $i {asala, 
Tasala pe Galbina ; 
Cu undelemn o ungea 
$i afara mi-o scotea. 
Cind punea picioru-n scard, 
Plinge turcu se omoarft ! 
Buzduganu-n mina lua, 
La ciochina-1 a?eza 
$i la logor ca ie$ea. 
Cind pin turci ca aba tea, 
Cu buzduganu cind da, 
Numa colnice-i facea ! 
Galbina cu dinji minca, 
Cu copitele-i batea, 
Cu sabia-i ciormSnea ; 
Putinei ce raminea, 
Fuga la Stambul ca da, 
La-mparatu-i povestea : 
— Ma-mparate, luminate, 
laca Vidu, copil mic, 
La agale ce-a facut, 
Cu buzduganu-a batut ! 
Grehenu s-a suparat, 
El cu dintii ne-a mincat ; 
Cu copitele-a batut, 
N-a ramas lege de turc... 
Da-mparatu de-auza, 
Pe tofi pa?ii-i aduna ; 
Chiar nima nu-mi cuteza 
La Vidu de or trecea. 
Cine vorba c-o afla ? 
Unu, Cara Mustafa 
$i cu turcu Abdula. 
Ei pe cai se-ncaleca, 
Mult ascher ca astringea, 
I$i lua drumu $i pleca. 
Darfi Vidu de colea, 
Mai de noapte se scula 



§-0 chema pe mum2-sa, 
§i din gur&-a?a-i vorbea : 
— Muma, muiculi^a mea, 
Sa te duci und* te-oi mina: 
Vifalu?ii-ai mici sa iei f 
Te duci, mumi, i-oi p£?tea, 
Colea-n deal, pe dumu-al mare, 
Unde-mi trece cara vane ; 
Vitaii iarba pascind, 
Da* zalu^a zdrancanind, 
Agale pe drum venind 
$i de Vidu intrebind. 
Daca mi te-o cuno$tea 
?i de mine c-o-ntreba, 
Muma, sa le spui a$a : 
— Turcilor, voi turci agale, 
Bata-fi suru, cata-{i drumu, 
Vidu maichii a murit 
La Magura Cucuiata, 
Unde s-a batut odata... 
Baba de-acas£ plingind, 

Cu vitaif-ai mici pascind, 

Colea-n deal, pe drumu-al mare, 

Unde-mi trece caravane, 

laca vitaii pascind, 

Zalutale zdrancanind, 

Raiacii pe drum venind, 

Toti de Vidu intrebind ; 

Pe lingS baba trecea 

§i nima n-o cuno$tea. 

Turculetu-al mititel 

Ravarsat de bubatal, 

EI din gura-a$a graia : 

— Oi, hre Cara Mustafa, 

$i tu turcul Abdula ; 

Ce-mi treceti pe drum tacind ? 

Da' vedeti, da f nu vede{i 

Asta maica cea batrina ? 

Asta e lui Vidu muma ! 

Atunci Cara Mustafa, 

Calu-ndarat invirtea 

$i-mi punea mina pe ea, 

Din gurifa intreba : 



190 



— Lete malci, tu bfitrina, 
Tu oi fi a lu Vidu mumi? 
Spune, mama, adevarat, 
De-o fi Vidu aici in casi, 
Zi-i afar f la noi sa iasa ; 
Daca-o fi plecat pin sat, 
Sa trimetem la el vrun sfat f 
Sa-1 aduca de pin sat ; 
Da 9 de-o fi Vidu la vie, 
Sa trimetem om sa vie. 
Da 9 baba dac-auza, 
Sta, din gur5 $i graia : 
— Turcilor, voi turci agale, 
Nu e Vidu maichii-n sat, 
Sa trimeteti la el sfat, 
Sa-1 aduca de pin sat ; 
Da f nu-mi este nici acasa, 
La voi afara sa iasa ; 
$i nu-mi este nici la vie, 
Sa trimeteti om sa vie. 

Vidu maichii a murit 
Cind cu turcii s-a bStut 
La Magura Cucuiata, 

Unde s-a bStut odata. 

De nu credeti cuvintu, 

Merged si-i vedeti mormintu ! 

Atunci Cara Mustafa, 

Lua fringhiile $i-o lega, 

$i-mi pleca turcii cu ea 

La-ale morminte parasite, 

Cam de vreme ?i de mult, 

La Magura Cucuiata, 

Unde s-a batut odata. 

Da* turcii daca-mi vedea, 

Palo$ele din teaci tragea 

$i tab&ra de sapa ; 

Pamintu uscat ie$ea, 

Palo$ele le fringea. 

Dara baba ce-mi facea ?... 

Poale Iungi $i minte scurta, 

Mi-e baba nepriceputa : 

Pe la briu s-apipia, 

Mititel briceag trSgea, 



Cind taia, zo, ri^caia ; 
Fringhiile reteza 
$i pe fuga se punea. 
Cam de frica, cam de pripa, 
Se-nfigea baba la fugS, 
Fugea tare,-n fuga mare. 
Turcii-n sama cind bagara 
$i pe babft n-o vfizurS, 
A$a din gurS graira : 

— Baca §im dim gheauru, 
Ce-a-ndemnat-o diavolu 
Sa taie fringhiile, 

$i pe fuga s-a luat, 
Cred ca ne este de cap ! 
Ei pe cat ca-ncaleca, 
Dupa baba alerga ; 
Dara baba rau fugea, 
Da f $i turcii dupa ea ! 
De conac apropia, 
Tabara baba zbiera : 

— Vidule, maica Vidule, 
Vidule tareanule, 

Da 9 vezi, maica, da 9 nu vezl, 
lata, Cara Mustafa 
$i cu turcul Abdula, 
Alearga dupa maicS-ta, 
$i o taie acuma, 
Ce-ai supt \iyk de la ea ! 
Da 9 Vidu cind auza, 
Pe foi$or se suia, 
Fere$tile de$chidea, 
Capu-afarS cfi-1 scotea ; 
§i o data cind racnea, 
De cadine-i injura : 

— Oi, bre Cara Mustafa, 
Ce-alergi dupa mama mea 
Ce-am supt \i\& de la ea? 
la a^teapta citava 
Pina-ncalec Galbina ! 
Atunci Cara Mustafa, 
Glasu lui Vidu-auza, 

§i din gura-a$a-i griia : 



191 



— Tact, Vidule, nu-njura, 
N-am venit sa ne batem, 
$-am venit sa ne-ntrebam 
Care ce lege sintem. 
Imparatu m-a minat, 
C-a auzit el $-a aflat 
CS t-a Galbina de dat. 
De t-a Galbina de vinzare, 
J-o cintarim cu parale. 
Da' de-ti este de schimbare, 
O sa-ti dau pe unul $asa, 
Sa ramii cu ei aoasa ! 
Dara Vidu de-auza, 
Jos pe scara cobora, 
Pe Galbina tasala, 
Palo?u-n teaca punea, 
Picioru-n scara-a$eza, 
La direct mi se ducea, 
Buzduganu ca §i-l lua, 
Pe destiu-al mic il tinea, 
$i cu Galbina pleca. 
Sus la Cara Mustafa, 
Buzduganul invirtea ; 
Cind o data-1 repeza, 
De pe at il lepada 
Cind pin turci ca aba tea ! 
Si nu-i bate cum sa bate, 
Si-i bate Vidu de moarte ! 
Da' nu-i taie cum se taie, 
Da-i lepada pin gunoaie, 
Pe toate socacile, 
Zo, le sarea fesur'le ! 
De la prinz pin'la chindie, 
Mi-a taiat vro sapte mie, 
Galbinu nu se mai stie !... 
Putinei ce raminea, 
Care Vidu nu-i vedea, 
Fuga la Stambul ca da, 
La-mparatu-i povestea. 
T mparatu spaimintat 
S-a bagat in corn de drac ; 
lanadolu-a ridicat, 



C-un arap negru buzat, 
Cu buza cit un f icat ; 
Cind il privejti dupa cap, 
H sta solzu ca de crap ; 
Da* cind il prive?ti pe burta, 
Ii sta solzu ca de $tiuca ! 
Arapu s-a suparat 
$i la-mparatu-a plecat, 
Prea frumos s-a laudat 
S-aduca pe Vidu legat ; 
Pin nouri s-a-mestecat 
Si la Vidu c-a plecat. 
Merge-arapu sus pe vint, 
lanadolii pe pamint ; 
Arapu-n vint vijiind, 
Dara pamint u gemind. 
lara Vidu de colea, 
Chiar de noapte se scula, 
Se ducea la cafenea, 
Cea mai mica cafenea, 
Cu $aptezeci linga ea, 
Unde Vidu bea cafea. 
La cea mica cafenea, 
La ea cine da cafea ? 
Ai cei trei arnauti, 
Sa purta ci f $itrei desculti. 
laca Vidu ajungea, 
Pe Galbina o Iega 
$i porincea la cafea, 
Una de $apte oca, 
Ca tot a$a Vidu bea ! 
Arnautii de-auzea, 
Cafeaua i-o plamadea, 
Cu venin i-o-nvenina, 
Cu otrava otravea, 
Sa-i dea lui Vidu sa bea ; 
Sa bea, sa se otravea sea, 
Jara-n pace sa uideasca. 
Da 9 Galbina rincheza, 
Cafeneaua legana ! 
lata cafeaua-mi venea, 
Si pe astal i-o punea. 



192 



Galbina dad-mi vedea, 
Cind o data c& zbiera, 
Popu din piatra-1 scotea 
$i se baga-n cafenea, 
Cu picioru-n masa da, 
Si cafeaua i-o vSrsa, 
Ea pe masa se-nchega. 
Da 1 Vidu daca-mi vedea, 
Pe arnauti ii chema, 
Cite un bac$i? le da. 
Arnauti i alerga, 
Dara Vidu de colea, 
Palo? din teaca tragea, 
Capu de la trtip le liia, 
Afar* cu Galbina ie$ea. 
Da v pe cer sa zauita, 
Vedea ceriu-ntunecat 
Si pamintu afumat, 
Ca vine la el arap, 
Cu norii s-a mestecat ! 
Dara Vidu de-mi vedea, 
Capu pe Galbina punea, 
Din ochi negri lacrama. 
Da' Galbina-1 intreba : 

— Vidule, stapinu meu, 
Crestinu lui Dumnezeu, 
Tot cu turcii-am acatat 
D-acusi ce te-a-mbiat, 
Capu pe mine ai pus 

Si te-ai tabartt pe plins? 
Cu lacrime m-ai scaldat, 
Paru mi s-a-ncirliontat ! 
Dara Vidu-i sta spunea: 

— Galbino, calutu meu, 
Sa-ti ajute Dumnezeu ! 
$tli| Galbino, da v nu ?tii, 
La mine s-a ridicat 
Un arap negru buzat, 
Cu buza cit un Heat: 
Cind il privesc dupa cap, 
li sta solzul ca de crap ; 
Cind ii prive?ti pe burta, 



II stfi solzu ca de ftiuci ! 

Pin nori s-a mestecat, 

lanadoli a ridicat, 

La mine-n tara-a plecat ! 

Da v Galbina de-auza, 

Sta, din gura ?i vorbea: 

— Taci, Vidule, nu plingea, 

Ci $oimul arapului 

Este fratine-meu ; 

De ani este mai voinic, 

La putere e nimic ! 

Eu stnt fratele-al mai mic, 

De putere mai voinic. 

O sa zbor in sus in vint, 

$-oi sa-1 apuc eu de git, 

§i-l trag la pamint: 

De pamint cind 1-oi trintea, 
De loc sa nu scoti sabia, 

$i la burta 1-oi crunta, 
Matele i le-oi scotea, 
Pe pamint i le-oi varsa. 
Doar atita ii spunea, 
Capu sus 1-aridica, 
Pe arapu ca-1 vedea, 
Atunci Galbina zicea : 
— Vidule tareanule, 
Baga mina-n pozanari ; 
Scoate cea verde basma 
§i leaga-ti ochii cu ea. 
Jine-te bine pe mine, 
Ca sa zbor in sus cu tine. 
Dara Vidu de-auza, 
Scoasa cea verde basma 
§i-?i lega ochii cu ea. 
Galbina cind inalta, 
Deodata-n nori mergea, 
Asupra de-arap se da 
$i de git il cuprindea, 
La pamint el il tragea; 
Cind de pamint il trintea, 
Vidu sabia tragea, 
La burta-1 injunghia. 



t»3 



Ma{ele la $oim scotea, 
Capu-arapului taia ; 
Pe ianadoli tabara, 
Cu buzduganu-i bStea, 
Cu sabia-i ciormanea ; 
Galbina cu dintii-i minca, 
Cu picioarele-i vatama. 
Pin ianadoli tabara, 
Tabara de-i maciuca 
§i pe to{i ii prapadea. 
$i n-are ce mai batea, 
Cu Galbina imi pleca, 
La-mparatu la Stambul. 
La Stambul cum ajungea, 
El din gura-a?a-mi vorbea : 

— Ma-mparate luminate, 
Galbina s-a miniat. 
Sabia s-a-nver$unat 

$i la turc s-a invajat, 
Mai da-m 9 oaste si ma bat t 
Da-mparatu de-auza, 
Din gurita a$a-i spunea : 

— Vidule tareanule, 
Vidule copilule, 
Cita oaste am avut, 
Toata la tine-a venit ; 
Crezi, toata mi-ai prapadit 
$-acu$ la mine-ai venit? 
Dara Vidu sta graia : 

— larta-mi, Doamne, pacatu, 
Sa nu-1 tai ?i pe-mparatu ! 
La-mparatu se ducea, 

Capu de la trup ii lua, 
$i-n ciutura-1 lapada, — 
Ciutura se lumina ! 
laca Vidu se-ntorcea, 
$i da-n vale, colea f -n Olt, 
Sa treaca Oltul pe pod. 
Cind la pod apropia, 
Galbina se minia, 
Nu vrea podu a trecea ! 
Vidu rau se minia, 



Cu m&muzu-l in(2pa, 
Cu corbaciu-1 atingea, 
Da 9 su 9 pod ca-mi ?edea, 
Cu pistoale de argint, 
Numai de trei ani umplut v 
Tot de ViJu e g&tit. 
Da 9 Galbina cind sarea, 
Noua pistoale pocnea, 
De pe Galbina-1 dubara, 
Jos in Olt Vidu cadca ; 
Apa Oltului il lua, 
Da 9 Galbina de colea, 
Drept in Olt calu sarea, 
$i pe Vidu cS-1 prindea ; 
Pe Vidu-n gura-I tinea, 
Cu picioarele-nota, 
La malu Oltului scotea 
$i sub pod ca alerga. 
Pe to$i otii ii prindea, 
Cu picioarele-i maciuca, 
Da 9 cu dintii ii rupea 
$i pe Olt ii lapada. 
Iar pe Vidu ca mi-1 lua 
$i cu Vidu se ducea, 
Colea, la paru rotat, 
De mindre flori incarcat. 
Cu picioar'le ca batea, 
Mindru mormint ii facea, — 
N-are cine-1 ingropa ! 
Jos in mormint il lasa, 
$i pe fuga se punea, 
La conace ajungea, 
De trei ori le ocolea, 
N-are cine u$a deschidea. 
La taraba se ducea 
Si el bine ca-mi vedea, 
Fara staptn raminea, 
N-are cine zob sa-i dea... 
Peste taraba sarea 
$i pe burta se lasa, 
Singurel se-njunghia ; 
Sarmanu se prapadea, 
Doamne, de ce pomenea ! 



194 



I 



111. HAIDUCE?TI 



85 

CORBEA $1 §TEPAN-VOOA 

Colea-n vadu-ntunecat, 

Zace Corbea-ntemnijat ; 

De boieri e judecat 

$i in lanfuri mi-e legat 

Dar de ce mi-1 judeca? 

Pcntr-un buzdugan, 

Buzdugan fermecat, 

Din ceri mi-este picat. 

Nona ai mi-1 osindea, 

In temnitS-1 baga, 

In temnita de piatra, 

De doi nem{i e a$ezat3. 

De-un corn mi-e ridicata, 

De doua-n pamint bagata, 

Bat-o Dumnezeu s-o bata ! 

Multa vreme a trecut, 

Da 9 Corbea sta mut; 

Nici vintu nu-1 batea, 

Raza de soare nu-1 vedea, 

De urit nu mal putea! 

Multa vreme nu trecea, 

Dara muma lui Corbea, 

Intr-o sinta vinetea, 

Dimineata se scula, 

Pe ochi negri se spala, 

Doua oua ca rosea, 

La temnita pornea ; 

Lua traista cu premenele, 

Merge la Corbea cu ele ; 

La temnita-ajungea, 

Din gura a?a-i zicea: 

— Corbeo, Corbeo, puiul muichii, 

Spune-mi, muica, mort e$ti ori viu, 

Spune-mi mie ca sa ?tiu, 

Sufletelu-abia mi-1 tiut 

Dara Corbea de-auzea, 



Drept in picioare sfirca 

$i lul mi-sa efi-i spunea: 

— Nu sint f mulcfi t mort, nici vlu, 

Numai sufle^elu-mi \lu ! 

Maica,-a!ci c& m-a bigat, 

§tefan-vod& eel turbat; 

Cft e fricfi de domnie, 

Nu ma las de haiducie ! 

Cind in turma m-a-aruncat 

$tefan-vod& eel turbat, 

$erpii erau ea aeile 9 

Astazi sint ca sulite ; 

Broa$tele ea nucile, 

Astizi sint eit ploftile ! 

De eind, maicS, am intrat, 

Oeana cu geani n-am dat, 

Carne-n guri n-am bagat, 

Buza cu vin n-am udat! 

Dar pe toate mi-am r&bdat, 

Doamne, ce mare pacat! 

$i tot inca am sa rabd, 

Citfi apa eurge-n vad ! 

$i-oi duce-o cum oi putea, 

Tot greul 1-oi petreeea, 

DacS n-ar fi o broscoaici 

$i-o pustie de ?erpoaic2. 

Ala, maici, mi-a ouat 

A ouat ?I a-mpuiat 

In poala caftanuluL 

Gura pozanaruluL 

Una, maica, cind se-ntinde, 

Mijlocelu mi-I cuprinde ; 

Trupu?oru rau mi-1 stringe 

$i oscioarele imi fringe. 

Alta-n carne ml se-nfige, 

Singe din mine-mi suge ; 

Copila$ii ?i-i adapft, 

La inima rau ma seacS !... 

Da 9 eu stau de zid legat, 

Ca murguletu la gard... 

Schieptu rau mfi stringe, 

Oasele-mi strapunge, 

Inimioara-mi plinge, 






195 



Trupul mi se fringe. 

— Corbeo, Corbeo, puiul maichii, 
De ce e$ti viu spune-mi sa ?tiu ; 

De e$ti mort sa te jelesc, 
La-i morti sa te pomenesc. 

— Maica, maiculita mea. 
Lini?te$te-ti inima, 

Nu sint mort sa ma jele^ti, 
Nici viu te-nvesele$ti ; 
Nu sint mort, da ? nici viu. 
Numai sufletelu-mi tiu 1 
Muma, de-ai facut vrun bine* 
Fa-ti pomana $i cu mine ; 
Du-te daca mai razbe^ti, 
Pe voda sa mi-1 gase?ti. 
Si sa-ngenunchi de departe. 
•Ca sa-mi faca mie parte 
De lumina $i dreptate, 
Sa-1 scapi de grele pacate ' 
Daca m-o scapa pe mine. 
Eu ma las de aiducie 
$i te-oi pomeni pe tine. 
Ca mi-ai daruit viata mie. 
lara muma lui Corbea, 
La $tefan-voda mergea, 
Dc departe-ngenunchea 
§i de voda se ruga : 

— Alei doamne, §tefan-voda. 
Lasa-ma sa-ti spui o vorba ! 
Eu de tine mi-oi ruga 

Sa-i dai drumu lui Corbea. 
Mare bine ti-oi f acea ! 
De cind 1-ai intemnitat, 
Zace, zau, nevinovat... 
Soarele nu 1-a vazut, 
Nici vintu nu 1-a batut; 
Mi-a prins smoalfi de pa mint, 
Nu mai poate de urit ! 
Ci lui vremea 1-a venit, 
Doamne, de clsatorlt, 
Eu mireasS i-am gasit, 
Liutarii 1-am tomnit 
£i de nunta mam gatit. 



— Baba slaba §i uscatS, 
§i de Dumnezeu uitata, 
Taci, baba, nu mai vorbea 
De mireasa lui Corbea ! 
Eu mireasa i-am gasit, 
Taman bun de pedepsit : 
Nici din tesla tesluita, 
Nici din barda barduita, 
Numai din topor cioplita ; 
La tulpina-i varuita 
$i la virf cam ascutita, 
Si mi-o cheama Carpina. 
Adusa din Slatina !... 
I-am tomnit $i lautari, 
Doi balauri de scripcari, 
Cu cioarecii ro$iori, 
Cu papucti galbiori, 
Te simti cuprins de racori 
Si joci tare pina mori. 
Dara muma lui Corbea, 
La temnita se ducea, 
Si din gura-asa-i vorbea : 

— Da' ?tii, Corbeo, da* nu $tii. 
C-acasa n-o sa mai vii ! 
$tefan-voda eel turbat, 

Eu de el ca m-am rugat 
Ca sa-ti dea el drumu tie, 
Ca te lasi de aiducie ; 
Ca vrei te casatore$ti, 
Da* la codru nu ginde§ti : 
Ca mireasa ti-am gasit, 
Lautarii i-am tomnit* 
§tefan-voda mi-a vorbit: 
cMireasa ta-i din Saltina, 
§i mi-o chiama Carpina ; 
Din topor mi-este cioplitS, 
De la virf mi-e ascutita l» 

— la vezi, muma, si te duci. 
Peste vai ?i peste lunci. 

Sa iei sapa $i-o lopata, 
$i tu 9 mumfi, ca si sapi 
Cam in dosul grajdulul, 
Sa ca|i urma calului. 



196 



Tu de-o u?a cS mi-oi da, 
NouS u$i of deschldca, 
§i tu, muica, oi vedea, 
Pe Bibnicu $oimuleanu 
Care fuge cu anu, 
Da 9 rasufia cu ceasu; 
Zboara iute ca vintu 
$i pa$e$te ca gindu. 
$i tu, muica, sa grabe$ti. 
In fuga tu s-o porne$ti ( 
De falca sa mi-1 iei, 
Ca mi-e murgu neadapat, 
Nima hrana nu i-a dat. 
$i tu, muica, sa te ui{i 
In deregu podului ; 
Mi-este falca zmeului, 
Da 9 51 $eaua murgului. 
Iar tu v muica, sa te ui|i. 
Tot in fundul grajdului, 
Mi-este un piroi batut; 
De piroi mi-e atirnat, 
Sa vezi, ni?te napircele, 
Tot in gura-ncle$tatele. 
lara, muica, sa te uiti, 
Alt piroi mi-este batut — 
Sa vezi, doi balaurei, 
In gura sint incle?tatel, 
Da* in coada-mpletatei, 
Aia-i chinga Ro§ului. 
Dar tu, muica, s-o incingi 
Si frumos sa mi-1 inching!, 
Pin piata sa-1 implimbi. 
De te-o-ntreba cineva* 
„De t-a murgu de vinzare, 
Ji-1 cintaresc cu parale : 
De trei ori ti-1 cintaresc, 
Pin f pe murgu ti-1 platesc." 
Dara muma lui Corbea, 
Pe murgul ca mi-I lua. 
Pin piata il implimba ; 
Boierimea ca-1 privea, 
Da f din gura imi zicea : 
— De cind muica m-a facut. 



A$a cal n-am mal vlzutt 
§tefan-vod2 de-1 vedea, 
A$a din gurfi griia : 

— BabS slaba ?i uscata, 
$i de Dumnezeu iertatS, 
De \i-e murgu de vinzare, 
Iti dau galbini, parale ; 
Numai galbini masnudele, 
Sa mi te fSie?ti cu ele ! 
De trei ori ti-1 cint&resc, 
Pin' pe murgu ti-l pl^tesc ! 

— Nu mi-e murgu de vinzare,. 
Da* nu e nici de schimbare ; 
$i-mi este de daruialS, 

Sa-$i faca domnu fala ! 
Iac2,-{i dau pe Bibnicu* 
Care fuge ca gindu ; 
De imi zboara ca vintu, 
De-mi cutreiera pamintu. 
Ca murgu mi-este vrajit. 
Cu maghii i s-a fScut 
$i-i de ursitori ursit 
Pe el nima ca sa poata 
Sa-ncalece v'odata ; 
Nima decit al meu Corbea, 
Si cine dinsul va vrea ! 
Stefan murgu-?i lua, 
La temnita mergea, 
I?i chema boierimea ; 
Toata oastea aduna, 
Da v portile le-ncuia. 
La o?tire calul da, 
Da 9 osta$i se canunea, 
Care pe cal o-ncaleca, 
Da f niciunul nu putea; 
Trinti unu, trinti doi, 
Trinti osta$i peste trei ! 
Ori$icare jos cadea, 
Fierea-ntr-insul plesnea, 
Mort la pamint raminea. 
Ori$icare-ncaleca, 
La pamint mi-1 trintea, 
$i sus nu se mai scula, 



197 



Acolo-n veci amorjea !... 
Trinti unu, trinti trel, 
Trinti douazeci ?l trci ! 
Ori$icare jos cadea, 
Mort la pamint raminea ! 
Voda de ciuda-mi plesnea, 
Miinile ?i le fringea ; 
Da 9 baba se bucura, 
De voda s-apropia, 
Din gura a$a-i zicea : 
— Aoleo f doamne $tefane, 
Fie-ti mila de catane, 
Nu-{i farima o$tile, 
Nu-{i ucide slugile ! 
De-oi chema cu mi He, 
La to^i le minci zilele ; 
Ca murgu este vrajit 
$i de ursitori ursit, 
Ca pe el nima sa poata 
Incalece vodata ! 
Nimenea decit Corbea 9 
Or! cine dinsul va vrea ! 
Doamne, doar intr-o cercare 
Scoate-mi-1 din inchisoare : 
Ca sa-ncalece §i el, 
Sa faca pe murgu miel. 
Tot e dinsul osindit 
$i la moarte-i rinduit, 
Cearca, zau, maria-ta, 
Cheama-1 a incaleca, 
Sa-i arate umbletu, 
Cum n-a mai vazut omu... 
$tefan-voda porincea 
Sa dea drumu Iui Corbea. 
Da f slugile ce facea ? 
Chii pe mina ca-mi lua. 
Temnitele descuia, 
$i Corbea-mi ie$ea. 
Boierii de-1 vedea, 
De frica-ncremenea, 
Buzele se-nvinetea, 
Slugile cruce-?i facea ; 
Foarte rau se spaiminta, 



Ba$ ca varga-mi tremura ! 
Osta?ii a$a-mi vorbeau: 
„De cind muica m-a facut, 
A$a aiduc n-am vazut !" 
Dara Corbea ce f icea ? 
Soarele cum rai-l vedea, 
La pamint imi cadea : 
Aminat mi se scula, 
Barba-n briu sumetea. 
$tefan-voda eel voinic, 
FSra teamfi de nimic, 
I neon jurat de solda{i, 
De levi^i nenum&ra{i 9 
Cum il vazu ca sose$te, 
La fa{a se-ngalbine§te... 
Miinile ii tremura, 
Ochii i se turbura, 
Dara Corbea ce facea ? 
De loc nu se of ilea ! 
Facu-o data ochii roat& 
Sa cuprinza lumea toata : 
Se uita la osta$ime, 
Da v privea la slugarime ; 
Se uita la boierie, 
Se uita $i la domnie. 
§i-apoi fluiera o data, 
Lumea ca s-o ingrozeasca, 
Pe murgu sa $i-l trezeasci. 
Da v murgu cum 1-auza, 
Urechile-$i ciulea, 
Coama tare-?! scutura, 
Ca o varga tremura, 
Din gura flacari scotea, 
Din copite asvirlea, 
Bulgarii rasfira ; 
Apoi opt pa$i imi facea, 
De Corbea s-apropia 
§i groaznic cS rincheza. 
Da v Corbita de-1 vedea, 
Lacramile-1 podidea. 
Oftat din piept scotea. 
Da 9 din gura a$a graia: 
— Sa traie$ti, maria-ta, 



198 



m 



>< 



Si trilasci si doamna t 
Dac5-ti place murgu meu 
Si vrei si-1 incatec eii 
Ca mfelu si-1 imblinzesc. 
Porinceste slugilor 
Si-mi dezlege mlinile 
Ca s-apuc eu frinele : 
De t-a irici c-oi scipa, 
Ziu, sa-mi lege pe dreapta, 
Sa-mi deslege pe stinga. 
Si-o legari pe dreapta. 
Deslegara pe stinga. 
Scapat dad se vedea, 
Corbea stinga intindea, 
Pe murgu-1 mingiia, 
Coama ca i-o netezea, 
Pe frunte mi-1 siruta, 
Pe ochi cu basma-1 stergea 
Si un lung oftat scotea, 
lar din gura-asa-ml griia : 
— Si trilesti, maria-ta, 
Sa triiasci si doamna ! 
Eu sa-ncalec mult as vrea, 
Mi-e team! ca" n-oi putea: 
Dreapta cum mi-este legatS. 
De picioare impiedecat, 
Da-n mijloc pecetluit 
Tot cu slove de argint, 
Cum sti la om mai urit !... 
N-oi putea si stau pe sea 
Si la pimint oi cidea. 
De-ai facut vodati bine, 
Fa-ti pomani si cu mine : 
Dezleaga-mi si pe dreapta, 
Cum mi-ai dezlegat stinga ; 
Dezleaga-mi picioarele, 
Sa-ncalec cu dinsele; 
Si scoate-mi pecefile, 
Sa-mi vie puterile, 
Ca sa pot eu sa zvfcnesc, 
Pe murgu si-1 potolesc. 
De ti-e team! de ceva, 
Si ti-e frici c-oi scipa. 



Zi si-ncuie porHle, 
Si tragi zivoarele, 
Si ridice podurile, 
Si si-ndoiesti strejile. 
Vodi daci-mi auzea, 
Numaldecit porlncea : 
Citusile deschidea, 
Mina drepti-I dezlega, 
La picioare drumu-i da: 
Da' la slug! le porlncea 
Ca si-ncuie portile, 
Si-ndoiasci strejile. 
Corbea cum ml se vedea 
Ci legat nu mai era, 
Ci la mlini e dezlegat. 
La picioare despledecat, 
De murgu s-apropla, 
Pe spate-1 neteza, 
S-apoi tare, cit clipestl. 
Mai lute decit gindesti. 
Pe el o^iste sirea, 
Cu cilciie-1 imboldea, 
In frlnte mi-1 instruna, 
SI in loc mi-1 risucea: 
Murgu-ndati ce sim{ea. 
In picioare drept sirea. 
Din copite azvirlea, 
Dari degeaba... Corbea 
Japan in sea riminea' 
In sciri mi se-n{epenea, 
Jipit groaznic scotea 
Si in iugi ml-1 pornea, 
Toati curtea ocolea. 
Ocolea de vo trei ori, 
Ocoli pinla noui ori: 
SI ca sigeata-mi zbura, 
Deodati cruce-si Iicea, 
Vodi din palme bitea > 
Daci vedea ce-ml vedea. 
Murgu ci se domolea, 
Numai api se iicea 
Si la friu se supunea, 
Goana si-o mai potolea. 



199 



Numai la pas il lasa ; 
Linga vodi se tragea 
$i lui i se-nchina. 
Apoi linga scar£ sta, 
Linga scara a domneascS, 
Linga cur tea boiereasca. 
Apoi de pe cal sarea, 
Intre chingi ca-l stringea, 
$i lui voda ca-i zicea : 
— Sa tr&ie$ti, maria-ta f 
lata-ti murgu-nstrunat, 
La zabala e plecat ; 
lata-ti murgu domolit, 
Cum e bun de calarit, 
Inca nu e biruit 
$i la umblet potolit 
Daca vrei maria-ta 
Pc el a incaleca 
$i sa mearga lini?tit, 

Cum e bun de calarit, 
la sa-mi dai ainiii tale, 

Sa se-nvete murgu cu ele ; 

$i sa-mi dai mantaua, 

Sa-nvete murgu cu ea. 

Ma $tie-mbracat ota$te, 

Sa ma imbrac §i domne§te, 

Sfi se-nvete el cu mine, 

Cind o fi singur cu tine. 

De fi-e frica c-oi scapa, 

Indoie$e-ti strejile v 

la, ridica-ti podurile, 

Inchide-ti zabrelele ; 

Zavore$te-ti podurile 

Cu fiarele plugului, 

Puterea pamintului. 

Mai armeaza-ti slugile, 

Intare?te-ti o$ti!e, 

Sa-|i stimperi gri jile ; 

Mai pune ?i dorobanti. 

Marunti $i mai inalti. 

Unii tot cu pu$ca plina, 

$-altii cu sabia-n mina, 

Daci-fi place ca murgu 



Sa fuga ca gindu, 
Ca sa zboare ca vintu 9 
Sa-f i arate umbletu 1 
Voda-mbracat ca un domn, 
N-avea minte nici de-un om ; 
El cum era fermecat 
Dupa-a$a cal fermecat, 
Care fuge ca ?i vintu, 
Sose^te iute ca gindu, 
Spre boieri se-ntorcea 
$i cu ei se statu ia : 
— De oi face, doamne,-a$a. 
N-are pe unde-mi scapa. 
Ca nu e uciga-1 crucea, 
Cu putere tumte-a§a ! 
$tefan-voda ca chema. 
La slugi ca le porincea, 

Portile ca le incuia, 

Curt He le zavorea 

Cu fiarele plugului, 

Puterea pamintului. 

Ostile ca le-ndoia, 

La slugi ca le poruncea, 

Aine domne$ti c-aducea 

Si lui Corbea i le da, 

Cu ele ca se-mbraca. 

Doamne, mindru-i mai jedea ! 

Daca-mbracat se vedea, 

Corbea-n pene se umfla, 

Mustata ?i-o rasucea, 

De murgu s-apropia ; 

Murgu stra?nic rincheza, 

Din picioare ca-mi batea, 

Brazda neagra ca facea. 

Copita cind lovea, 

Pietrile ca scapara ; 

Cit e brazda plugului, 

Atit e §i-a murgului !... 

Corbea nu se sparia, 

Ca sama lui o $tia, 

Si-1 mingiia-nceti$or 

$i-i vorbea bini?or ; 

Murgu miel ca se facea, 



200 



m 






Sa-l incalece-l Iftsa 
$i-ncetinel ca pornea : 
In trap curtea ocolea, 
Ca la-mplimbare umbla ; 
Din nou curtea ocolea, 
Umbletul ca mi-1 iutea, 
$i tare iuf imi fugea, 
Ca o naluca pSrea, 
Mai ca nu se mai vedea ! 
Toata curtea ocolea, 
O data, ba de doufi, 
Ba de trei $i pin'la noua; 
Dar cind fu 1-al nou&lea. 
Printre lume se bSga, 
De muma-sa s-apropia, 
Nima-n sama nu baga; 
!ar daca s-apropia, 
Pe linga dinsa se da, 
Mtna-n briu i-o infigea, 
Ca pe-un pai mi-o ridica : 
Pe murgu o asvirlea, 
Din cSlare o~arunca, 
Linga el o a?eza, 
Din piept un chiot scotea, 
Ca fulgeru imi fugea, 
Curtea tare o ocolea, 
Pina la al zecelea ; 
Zau, ca nu se mai vedea, 
Ca sageata imi fugea ! 
Dara cind se invirtea, 
Ochif negri i-arunca, 
L-al gard-nalt se uita ; 
Dar cind bine ii venea, 
Unde zidu mare era, 
Pe murgu il repeza, 
Zidur'le le sarea !.., 
Da* ostirea-ncremenea, 
Iara Corbea, zo f -mi t fugea, 
Tocmai ca $i sageata ; 
§i acasa se ducea, 
Pe muma-sa o lasa. 
Mult timp ca nu-mi trecea, 
Indarat mi se-ntorcea, 



La $tefan-vodi-acas f merge*, 

Doamne, de se pomenea I 

Soar'le merge ?i apune, 

Dara Corbea tot se spune ; 

Istorie rumaneascS, 

Pentru ca sa pomeneascS 

La buni frafi ca dumneavoastriL 



86 

MANC-Ai CIMPULUI 

Sus la capu dealufui, 

Trece Mane-al cimpului, 

Stapinu pamlntului. 

Umbla cimpuri ?i pSduri. 

$i doboara jos pe vai : 

Vaiur'le le covir$e$te, 

Tot cimpu ?i-l stSpinefte. 

laca Manea $i-mi venea, 

Colea-n vale pe livezi, 

Unde sint grinele verzL 

Unde Manea se oprea? 

L-ai cinci ulmi dintr-o tulpin&„ 

Ca cinci fratt din muma buna*. 

Calu-n livade lega, 

Punea masa $i minca. 

De la vale cind venea. 

Tare vine de la vale, 

Varu-su Toma calare. 

Cind la ulm ca-mi ajungea, 

Nici buna-ziua nu da. 

Si de mama-1 injura, 

Ca i-a-ncurcat livadea. 

Dara Mane-al cimpului, 

Stapinu pamintului, 

EI din gura-a?a zicea: 

— Taci, vere, nu ma-njura, 

Vino tu la masa mea, 

Ca n-am incurcat livadea; 

Lasa negru meu sa pasca, 

Ca iara iarba o sa creasci t 



201 



Dar& Toma, sup&rat, 
Palo$ din teacl tr&gea 
$i-n Manea ci-1 repeza ; 
Peste burta mi-1 lovea, 
Mafele i le varsa. 
Ie?ira majc pe pamint 
$i Manea uidea plingind. 
Dara Toma de-mi vedea 
Ca pe Manea mi-1 taia, 
Cam de frica, cam in pripa, 
Se-nttndea Toma la fugS, 
Noua otara trecea ; 
Unde mi se pitula ? 
La coveiu Dun&rii 
Unde Dunarea cote?te, 
Cu podmol se-namole$te. 
In rachita se baga, 
Darfi murgu lu Manea, 
El din gura-a?a zicea : 

— Manea, tu, stapinu meu f 
Cre$tinu lu Dumnezeu, 

la nu-mi sta culcat a$a I 
Scoal' de-astringe-ti ma^ele, 
Cam cu pale, cu gunoaie, 
Baga-Ie-n burta sa moaie ! 
Da* Manea cind auzea, 
Cam in dunga se-ntorcea, 
Mafele $i le-astringea, 
Cam cu paie, cu gunoaie, 
Le baga-n burta sa moaie. 
Lua briu $i se-ncingea, 
Pe murgu-l incaleca, 
Dupa Toma alerga. 
Tot pe dira-1 aducea, 
$i pe Toma mi-1 gasea 
La coveiu Dunarii, 
Unde Dunarea cote$te, 
Cu podmol se-namole^te. 
In rachita sta bagaL 
Striga Manea de calare : 

— Vere Tomo dumneata, 
la ie?i, vere,-afar f din cring, 
Ca n-oi sa te pun la plug » 



Sa cere eu palo$u meu, 
O sfi taie osu tftu? 
Dara Toma de-auzea, 
Din rachita-afar* ie^ea 
$i din gura sta zicea: 

— Vere Manea dumneata, 
Iaca din cring am ie?it ! 
Vreai la lupta sa ne luam, 
Amtndoi sa ne luptiUn, 

Or la palo^e ne luam? 
Dara Mane-al cimpului, 
Stapinu pamintului, 
El din gura-a$a zicea: 

— Vere Tomo dumneata, 
Te chemai la masa mea, 
Tu-njura?i pe muica mea ! 
Iote-acu$i noi ne luptam, 
Palo$ele sa cercam ; 

S3 vad taie or nu taie, 
Or sa-I fac eu o tigaie ! 
Peste cap cind invirtea, 
Cu palo?u-n Toma da 
$i-i lua capu de la trup ; 
Razima palo$u-n pamint, 
Rupea brazda ca de plug ; 
Ce n-am vazut de cind sint, 
De cind muica m-a fScut ! ... 
Iaca Manea se-ntorcea 
L-ai cinci ulmi dintr-o tulpina, 
Ca cinci frati din muma buna. 
Matele ca-i putreza, 
Tabara de se umfla ; 
Fuga la conace da, 
Si muma-sa-1 intreba : 

— Lele, Mane-al cimpului, 
Stapinu pamintului, 

Cine mi te-a vatamat, 
A$a-n burta te-ai umflat? 
Dara Manea-adavara : 

— Muma, muiculita mea, 
Am dat ocol cimpului 

§i toate pfidurile ; 

In vale-n lunca dubarii, 



202 



L-ai cinci ulmi dintr-o tulpina, 

Ca cinci fraji de-o mitmft bun*. 

Vara Toma a venit, 

A venit ?i m-a certat, 

Cu pa!o?u m-a tiiat, 

Ma^ele mi le-a varsat. 

Eu ma{ele-am adunat 

Cam cu paie, cu gunoaie, 

Le-am pus in burta sa moaie. 

Burta mea a putrezit, 

Peste tot ci m-am umflat> 

Nu sint, mumi t de sculat 

$i m-am dus a?a tiiat, 

Noua otari-am trecut, 

$i pe vara 1-am gisit 

La coveiu Dunirii, 

Unde Dunarea cote$te, 

Cu podmol se-nimole$te. 

Buni plata i-am platit, 

I-am luat capu de la trap; 

Razmai palo?u-n p&mint, 

Facui brazdS ca de plug ! ... 

Doar atita-i povestea, 

Sufletu din el ie$ea~. 

Da 9 muma-sa sarmana, 

Lua spirtu de-1 spirtuia, 

Mindru leagan ii facea 

§i-n podu ca$ii il punea, 

Sa nu-1 bata vinturle, 

Sa nu-1 arda soarele. 

Tot a$a ca mi-1 pastra, 

Muma-sa ?i ea pierea, 

§i nepotii o-ngropa, 

?i de grije ci-i purta, 

Doamne, de se pomenea t «. 



87 

MIHU COPILA§ 



Verde de-un spanac f 
La dealu-al barbat, 
Pe dramu-al sapat, 



Merge hSulind, 
Merge chiotind, 
Din gurS cintind, 
Codrii desmierdind, 
Pisir'li cintind. 
Merge, m&ri, merge* 
Urma li se $terge, 
Plntr-o franza deasi, 
Noaptea-ntunecoasi, 
$i calea petroasi. 
Cind murgu c&lca, 
Piatra scap&ra 
$i ea lumina, 
Noaptea ca ziua f 
Mihu cfi-mi zicea: 

— Hai y murgule, hai 9 
Pe coasta de plai t 
De ce la?i tu drumu, 
§i-mi apuci tu cringu! 
Ori zeaua te-apasi, 
Ori $eaua $i-e joasa, 
Ori friu te fringe, 

Ori chinga te stringe. 
Ori armili mele, 
Ce lucesc ca stele, 
Durdulita mea, 
Cit este de grea, 
§i palo?ul meu, 
Cit este de greu, 
De duci a?a greu? 
Murgu ca-mi zicea : 

— Zeaua nu m-apas2, 
§eaua nu mi-e joasa, 
Friu nu mi fringe, 
Chinga nu ma stringe, 
Nici armili tele, 

Ce lucesc ca stele. 
Da' $tii ce m-apasa, 
Din cale mi scoasa? 
Ca pe-aicea sint 
Patruzeci $i cinci, 
Cincizeci fara cinci 
De haidyci veniti, 



203 



Du$i de la parinti, 
De cind a fost mtci. 
Pe-aici se gasesc 
$i ei haiducesc 
La des paltini$, 
Marunt aluni?, 
La masa de piatra, 
In patru crapata, 
Cu slove sapata, 
Cu slovc de carte, 
Cu aur suflate. 
Cu lano? Ungurean, 
Batrin ho toman : 
Cu barba zburlita, 
Pina-n briu uidita, 
Cu briu invalitS, 
Ce striga voinici, 
Cu armili-n dinti. 
Cu caciuli inalte, 
Lasate pe spate, 
De pamint le bate. 
Iano$ Ungureanu, 
Domnu otomanu, 
Din gura-mi graia, 
La voinici vorbea : 
— Voinicilor met, 
Pui de vulturei, 
Eu, din cind in cind, 
Pare a tot aud 
Pe Miu cintind 
Mindru cintecel, 
Vezi, de voinicel. 
Cintec de haiduc, 
Pe cale de cue. 
Voi sa va gatiti, 
In codrii porniti. 
La podu de piatra. 
La fintina lata, 
La lunca din vale, 
La fintina mare, 
La fintina mic£, 
Cu a pa putina, 
De paduri umbrita, 



La poteca strimta. 
De-o fi vrun viteaz, 
Cu flori pe obraz, 
Sa nu mi-1 stricatt 
$i sa mi-1 legati. 
De-o fi vrun fermecat, 
La minte stricat, 
O palma si-i dafi, 
Drumu-i aratati. 
Voinici de-auzea, 
Ei mi se gatea 
$i-n codri pornea. 

Mihu mi-i zare§te, 
Putin le graie$te : 

— Voi, voinicilor, 

Vidinenilor, 

Cine v-a minat, 

Capu v-a mincat ! 

Putin le vorbe?te f 

La arta-mi porne$te. 

?tii cum mi-i trintejte, 

Si mi-i ris?pe$te... 

Care cum cadea, 

Nu se mai scula. 

Iano$ Ungureanu, 

Batrin otomanu, 

Tresare ?i sare, 

Striga-n gura mare : 

— Dati cu flintili, 
Legati-1 cu gantali ! 
Mihu ca zare^te, 
Putin le vorbe$te: 

— Stati cu flintili, 
Stati cu gantale, 
Ca eu Mihu sint 
Si vreau sa va cint 
Mindru cintecel, 
Cint de voinicel, 
Cint de haiducel, 
Voinic tinerel. 
$i-ncepea pe loc 
De-i zicea cu foe. 
$i-ncepea u$or 



204 



De-i zicea cu dor. 
§oimii ca s-adun 
$i muntii rasun ; 
Stele stralucesc, 
Frunzali $optesc, 
Iar ungurii mult 
Cu drag mi-1 ascult. 
Iano$ Ungureanu, 
Batrin otomanu, 
Glasu-$i Iimpeze$te, 
Pe Mihu-1 pofte$te : 

— Vin tu, Mihule, 
Vin, copilule, 

Sa benchetuim, 
Sa ne veselim, 
Plo^tili ciocnim, 
Veseli chiotim. 
Masa mi-o minca, 
Vinur'li-mi gusta. 
De-o parte se da, 
La lupta s-puca, 
Lupta mereor 
Ca e pe oraor 
Iano§ Ungureanu, 
Mihu Moldoveanu. 
lote, mari, iote t 
Mihu se suce$te, 
Pe Iano? trinte$te 
Si genunchii-i fringe, 
Da* ortacii-i plinge ; 
Iara ai lui toti, 
Lui Iano$ nepoti, 
Stau incremeniti, 
De moarte-ngroziti. 
O data-1 cuprinde, 
$i capu-i rapunde, 
Mihu mi-i rare$te 
$i-a$a le graie$te : 

— VoI f voinicilor, 
Vidinenilor, 
Ungurenilor, 

Nu sinteti nici treji, 
Precum $i viteji ? 



$i sinteti de gloata, 
Buni de sapa Iat5. 
Padure sa l&sati, 
Plugu s-apuca{L 
Da' cin s-o afla 
$i s-o adevara, 
Armele-ale mele, 
Stralucesc in stele f 
Cit imi sint de grele, 
Cu fier ferecate 
Cu aur suflate, 
Sa ridice in spate, 
Durdulila mea, 
Cit este de grea f 
$i palo$ul meu, 
Cit este de greu 9 
Acela sa-mi fie 
Cu mine-n fra{ie, 
$i sa vitejeasca, 
N until i sa-i creasca. 
Iar ungurii tofi, 
Lui Iano$ nepoti, 
La pamint s-aplec, 
In zadar se-ntrec f 
Nima nu putea 
Arme-a ridica ; 
Mihu eel voinic, 
EI cu de$tiul-al mic, 
Armili culcate 
Le ridica-n spate. 
Murgu-ncaleca, 
Prin codri-mi pleca, 
Cu murgu voios, 
Pin codru-al frumos. 



88 

IAN05 UNGUREANU 
CELATUL BATRIN 

Trage $i se duce, 
Calare pe cal, 
Voinic iortoman, 



205 



Pe-un cal dobrogean, 
Fecior de tnocan, 
Pe-a rarf dumbravfi, 
Pe-a verde poiana, 
Din carpu? cintind, 
Din carpu? de os, 
Ce cinta frumos ; 
Din carpu$ de corn, 
Ce cinta cu dor ; 
Din carpu? de tufa, 
Ce cinta de duca ; 
Din carpu? de trestie, 
Da la lume veste. 
Voinic dubara 
La poiana lata, 
Cu iarba sarata, 
Unde-are un fag, 
De coaje curat, 
De creci daramat, 
Cu sirma legat. 
Dara sus, in fag, 
Are-un mindru pat, 
Pe sirma-atirnat. 
Voinic se ducea, 
Murgu-mi priponea, 
Din gura-i spunea : 
— Murguletu meu 
$-al lui Dumnezeu, 
Pa$te, murgulet, 
Ca iarba-i sarata, 
Te faci lat in spata, 
Cum era! odata ! 
Murgu, zo, pa§tea, 
Voinic se suia, 
Colea sus in fag, 
Colea pe cerdac, 
Unde are-un pat, 
In sirma-atirnat. 
De-a ragna se da, 
Xigare facea, 
In tigaret punea ; 
Voinic tutunea, 
Somnu mi-1 fura 



§i greu adormea. 

Miu, zo, visa 

Ca se logodea 

C-o fata de crai, 

Mare peste-un plai. 

Mina cu ea da, 

Ni$anu schimba, 

Zo, se logodea* 

Da' Iano$ Ungureanul, 

Gelatul, batrinul, 

Fagu-i ocolea 

Cu noua cete de tatari, 

Ce sint oameni toti de-ai mari, 

$1 cu noua de-arnauji, 

Ce sint oameni toti de-ai iuti ; 

$i cu noua moldoveni, 

Ce sint oameni de-ai icleni, 

Cu caciuli inalte, 

'Nalte, stogo^ate, 

La o parte date, 

Chip de strinState. 

Fagu-i ocolea, 

Iano§ sta graia : 

— Pe Miu sa-1 lua$i, 
Capu sa-I taiati, 

Pe murgu sa-1 luati, 
Mie sa mi-1 dati ; 
Eu 1-oi-ncaleca, 
Cete-oi comanda ! 
Murgu de-auzea, 
Cind sta rincheza, 
Fagul legana ; 
Pe nas sforaia, 
Brajii ca mi$ca ; 
Miu se scula, 
?i mi-I blastama: 

— Murguletu meu, 
S-al lui Dumnezeu, 
De ce-mi rincheza$i, 
De ma de§tepta$i ? 
De ce sforai$i, 

De ma pomeni$i ? ! 
Sa dea Dumnezeu 



2C6 



Curmu rup2-|i gitul, 
$i friu obrazul ! 
Ca taman visam 
Ca m4 logodeam 
C-o fata de crai, 
Mare peste plai ; 
Mina cu ea dam, 
Ni$anu schimbam. 
Murgu se ruga : 

— Mitile, copile, 
Ba$ stapin ca tine 
Nu se afla-n ltime ! 
Eu am rinchezat, 
De te-am de?teptat; 
Pe nas sforaii 

De te pomenil f 
Ca am auzit 
Pe Iano$ vorbind: 
Cete te-o prindea, 
Capu fi-o taia! 
Pe mine ma ia, 
Lui lano? m-o da, 
Si m-o-ncaleca, 
Cete-o comanda... 
Eu c-ara auzit 
$i te-am pomenit, 
Zile ti-am lungit. 
$tii, stapine, $tii, 
Bine ti-am gindit 
De te-am pomenit !... 
Miu se ruga : 

— Murguletu meu f 
S-al lui Dumnezeu, 
Spune-adevarat, 
Narav ce-oi avea 9 
Acu?i mi-oi spunea? 
Murgu sta graia : 

— $tii, stapine, jtii, 
Minz eu cind eram, 
La fuga m-ai luat; 
Eu m-am incurcat 
Pe gheata Iuceata, 
De joi dimineata ; 



In luna sirindari, 

Cu ghefele tari. 

Caii potcovi{i, 

Pe ghea{2-au cfizut ; 

Eu, nepotcovit, 

$i n-am mai cfizut! 

O daf m-ai incurcat, 

M-am impedecat 

Intr-un pe$te beat, 

$i te-am lipidat. 

$tii, stSpine, ?tii, 

Leagi-ti ochii bine 

$i sui-te pe mine, 

C-oi sfi zbor cu tine 

Chiar din piatra-n piatra, 

§i ca o sSgeati. 

Da f din munte-n munte, 

$i ca un carunte. 

§i din brad in brad, 

Sint voinic curat! 

Dor atit vorbea, 

Miu cubara 

$i-l incaleca. 

Miu se tinea, 

Da 9 murgu zbura 

Tot din munte-n munte, 

Zboara ca-un carunte ; 

$i din piatra-n piatri, 

Zboara ca o sageata ; 

§i din brad in brad, 

Ca un voinic curat. 

Cetele-i robea, 

Pe lano? il prindea. 

Iano? intreba : 

— Miule copile, 

Vrei sa ne-mpu$cam, 

Or sa ne taiem? 

La buzdugan ne lu£m, 

Or sa ne luptam?... 

Ca lupta-i mai dreapta,. 

De la Domnu lasata ! 

Miu de-auzea, 

Din gura-i vorbea: 









207 



— I a no? dumneata, 
Eu sint un copil, 
Da* tu om batrin ! 
Al sa ne luptam, 
Ca Iupta e dreapta, 
De la Domnu lasata ! 
lane? de-auzea, 
La Iupta se lua ; 
Trej zile de vara. 
Din zori pina-n sara, 
Pe fninia goala, 
Lupta c-o sa moara ! 
AUu de colea, 
Pe iano? il lua. 
Cind mi-l aducea, 
De pamint il da, 
Cizmele-i crapa, 
Colanu-1 rupea. 
Palo$u tragea, 
Carnea-i cformanea ; 
Facea bucaturi 
?i-l da la vulturi : 
La loc de-ntorsura, 
Cite-o bucatura, 
S-o ia corbii-n gura !. 
Pe poiana lata, 
Cu iarba sarata, 
Cetele le lua, 
Cu ele pleca, 
Codrii stapinca. 
§tii f zo, aiducea 
Pazind la colnic. 
Nil afla nimic. 
Unde se culca 
Nu mai adurmea, 
Vise-1 gramadea, 
Rau se nacaja, 
Cu cete-mi vorbea : 
— Ale mele cetelor, 
Ai mei pandurasilor, 
Eu am aiducit 
Noua ai de zile 



Pazind la colnic, 
N-am aflat nimic !... 
$-acu$i sa ma due 
Pe la muica mea, 
S-o-ntreb ji pe ea — 
Din ce sint facut ?... 
Din bard a, din topor, 
Or din f lori de mar ? 
Ca unde m-am culcat, 
Somn nu m-a furat, 
$i n-am ostanit, 
Eu neodinit 
Dor atit vorbea, 
Murgu-ncaleca, 
Miu $i-mi pleca 
Pe la muma-sa. 
Pe ea o-ntreba : 

— Muma, muica mca, 
Eu te rog sa-mi spui, 
Din ce sint facut ? 
Din barda, topor, 

Or din flori de mar, 
Or din trup de om ? 
Cit am aiducit, 
Pazind la colnic, 
N-am aflat nimic !... 
Baba si de-ar spune, 
Nu $tie de unde ! 
Dor a§a-i spunea : 

— Miule copile, 
Nici muica nu stie 
Cari ti«e tata tie ! 
Stii, muica, nu $tii, 
Razbelu veni, 

Pe min* ma gasi, 

Colea-n deal, 

La drumu-al mare, 

Unde-mi trecea caravane ; 

Maica, eu eram 

Mindra cri$marita 

La cri$ma lui Fagadau, 

Ce venea $i bun ?i rau. 



2C8 



Ml 



Turcii ca venira, 
Maica, ma robir2 
?i toti ma iubira! 
Din ?aptezeci de mie f 
Nici maica nu ?tic 
Cari ti-e taicS tie... 
Spune, maic&, spune, 
Pe unde-ai umblat, 
Maica, ce-ai lucrat? 
Miu chiar spunea : 

— Maica, maica mea, 
Eu ce mi-am facut, 
De cind sint aiduc: 
Cu-unu m-am lovit, 
Cu el m-am 1 up tat, 
Trei zile de vara, 
Din zori pina-n sara. 
Bine m-am I up tat, 

De pamint 1-am dat, 
Cizmele-a crapat, 
Colanu 1-am rupt, 
9 L lasai pe pamint; 
Cete i-am robit, 
Rau 1-am ciormSnitl 
II facui bucaturi, 
II dadui la vulturi ; 
La loc de-ntorsura, 
Cite-o bucatura, 
Sa ia corbii-n gura ! 
Muma-sa cind auzea, 
Din gurita-asa-i vorbea : 

— Miule copile, 
Muica mi-a vazut 
C-ai sa fii aiduc. 
Cind eram eu grea, 
Tu-n sarcina mea, 
In mine tu tipa$i, 
Tare ureza$i. 
De-atunci am vazut 
C-ai sa fii aiduc. 
Iano$ Ungureanul, 



Gelatul, batrinul, 
Este taica-1 tiu, 
?-al lui Dumnezeu ! 
El cind a plecat, 
Pe tin 9 te-a lasat 
In sarcina mea, 
Cind eram eu grea. 
De ce I-ai tiiat? 
C-o sa ai pleat !... 
Aide sa mergem, 
Oase s-astringem, 
LeagSn si facem, 
Maica, sa-1 aducem ; 
Verde de-o avrameasi, 
La noi, muica,-n casS. 
Prioti s-adunam 
Pe el sa-1 ceteasca, 
Sa mi-1 spovedeasca, 
$i sa-1 ingropam, 
Sus la manastire, 
De pomina-n lume !... 
Miu de-auza, 
Murgu-ncaleca, 
Trasura-nvirte?te, 
Pe muma-sa porne$te 
La poiana lata, 
Cu iarba sarata. 
Oasele-astringea, 
In trasura le punea, 
S-acasa le aducea. 
Priotii ca aduna, 
Oasele le cetea 
Si mi le-ngropa 
Jos la manastire, 
De pomina-n lume !... 
Baba raminea, 
Miu iar a$a. 
Baba-1 insura, 
Mindra so?.{a-i lua. 
Cum e soata lui, 
In lume-a nicicui ! 



U 



209 



— lano? dumneata, 
Eu sint un copil, 
Da 9 tu om batrin I 
Ai sa ne luptam, 
Ca lupta e dreapta, 
De la Domnu lasata ! 
Iano$ de-auzea, 

La lupta se lua ; 
Trei zile de vara. 
Din zori pina-n sara, 
Pe intma goala, 
Lupta c-o sa moara ! 
Aliu de colea, 
Pe Iano§ il lua. 
Cind mi-1 aducea, 
De pamint il da f 
Cizmele-i era pa, 
Colanu-I rupea. 
Palo§u tragea, 
Carnea-i ciormanea ; 
Facea bucaturi 
$i-l da la vulturi : 
La loc de-ntorsura, 
Cite-o bucatura, 
S-o ia corbii-n gura !. 
Pe poiana lata, 
Cu iarba sarata, 
Cetele le lua, 
Cu ele pleca, 
Codrii stapinoa. 
$tii, zo, aiducea 
Pazind la colnic, 
Nu afla nimic. 
Unde se culca 
Nu mai adurmea, 
Vise-1 gramadea, 
Rau se nacaja, 
Cu cete-mi vorbea : 

— Ale mele cetelor, 
At mei pandurasilor, 
Eu am aiducit 
Noua ai de zile 



Pazind la colnic, 
N-am aflat nimic !... 
$-acu?i sa ma due 
Pe la muica mea, 
S-o-ntreb $i pe ea — 
Din ce sint facut ?... 
Din barda, din topor, 
Or din flori de mar ? 
Ca unde m-am culcat, 
Somn nu m-a furat, 
§i n-am ostanit, 
Eu neodinit. 
Dor atit vorbea, 
Murgu-ncaleca, 
Aliu $i-mi pleca 
Pe la muma-sa. 
Pe ea o-ntreba : 

— Muma, muica mea f 
Eu te rog sa-mi spui, 
Din ce sint facut ? 
Din barda, topor, 

Or din flori de mar, 
Or din trup de om ? 
Cit am aiducit 
Pazind la colnic, 
N-am aflat nimic !... 
Baba si de-ar spune, 
Nu $tie de unde ! 
Dor asa-i spunea : 

— Miule copile, 
Nici muica nu $tie 
Carl ti-e tata tie ! 
Stii, muica, nu $tii f 
Razbelu veni, 

Pe min f ma gasi, 

Colea-n deal, 

La drumu-al mare, 

Unde-mi trecea caravane ; 

Maica, eu eram 

Mindra cri$marita 

La cri$ma lui Fagadau, 

Ce venea $i bun ?i rSu« 



2C8 



it 



Turcii ca venira, 
Maica, ma robiri 
§i toti ma iubirS! 
Din $aptezecl de mle, 
Nici maica nu $tie 
Cari ti-e taica \ie... 
Spune, maica, spune, 
Pe unde-ai umblat, 
Maica, ce-ai lucrat? 
Miu chiar spunea : 

— Maica, maica mea, 
Eu ce mi-am facut, 
De cind sint aiduc: 
Cu-unu m-am lovit, 
Cu el m-am luptat, 
Trei zile de vara, 
Din zori pina-n sara. 
Bine m-am luptat, 

De pamint 1-am dat, 
Cizmele-a crapat, 
Colanu 1-am rupt, 
'L lasai pe pamint; 
Cete i-am robit f 
Rau 1-am ciormlnltl 
II facui bucaturi, 
II dadui la vulturi ; 
La loc de-ntorsura, 
Cite-o bucatura, 
Sa ia corbii-n gura ! 
Muma-sa cind auzea, 
Din gurita-a$a-i vorbea : 

— Miule copile, 
Muica mi-a vazut 
C-ai sa fii aiduc. 
Cind eram eu grea, 
Tu-n sarcina mea, 
In mine tu tipa$i, 
Tare ureza§i. 
De-atunci am vazut 
C-ai sa fii aiduc. 
Iano? Ungureanul, 



Gelatul, batrinul, 
Este taica-1 tSu, 
$-al lui Dumnezeu ! 
El cind a plecat, 
Pe tin 9 te-a lasat 
In sarcina mea, 
Cind eram eu grea. 
De ce 1-ai tfiiat? 
C-o s£ ai pScat !... 
Aide sa mergem, 
Oase s-astringem, 
Leag&n sfi facem, 
Maica, sa-1 aducem ; 
Verde de-o avrameasd, 
La noi, muica,-n casi. 
Prioti s-adunam 
Pe el sa-1 ceteasca, 
Sa mi-1 spovedeasca, 
$i sa-1 ingropam, 
Sus la manastire, 
De pomina-n lume!... 
Miu de-auza, 
Murgu-ncaleca, 
Tr5sura-nvirte§te, 
Pe muma-sa porne$te 
La poiana latS, 
Cu iarba sarata. 
Oasele-astringea, 
In trasura le punea, 
S-acasa le aducea. 
Priotii ca aduna, 
Oasele le cetea 
$i mi le-ngropa 
Jos la manastire, 
De pomina-n lume !... 
Baba raminea, 
Miu iar a$a. 
Baba-1 insura, 
Mindra soata-i lua. 
Cum e soata lui, 
In lume-a nicicui ! 






\t 



209 



89 

STEFAN-VODA $| MIU 

Colea, mare, colea, vere f 

Colea-n vad in Bucure$ti, 

L-ale case mari domne$ti, 

L-ale-naIte-mparate$ti, 

Ce se vad din Stoiene$ti, 

In curte la §tefan-voda, 

Multi boieri s-au strins la vorba 

Toti boierii Jiului, 

Ca stilpii pamintului ; 

Mincatori de noua sari, 

$-avutori de noua domni. 

Ei la mas& bea, minca, 

Da f cu paru cin 9 le da ? 

Le da Calea, fata mare, 

Cu codita pe spinare, 

Pedelsita cu parale, 

Cind o vede domnu moare ! 

Le da vin de-al naramzfu 

Ce-omoara omu de viu, 

$i rachiu de-al spirtariu, 

Mestecat cu dafion, 

Ce face din om neom. 

Bea boierii rafenea, 

De cine le era vorba ? 

Tot de Miu haiducu, 

C-a auzit §i s-a aflat 

Ca are Miu un fag : 
De coaje este curat, 

Da* de craci e darimat 

§i de arme e-ncarcat* 

De sibii $i de pistoale 

De Iuce$te-n sfintu soare f 

§i de flinte poleite, 

De codru verde gatite. 

§i mai are, Miu are 

Noua cete de tatari, 

Ce sint oameni tot de-ai mari ; 

§i noua de arnauti, 

Ce sint oameni tot de-ai iuti ; 

§i noua de moldoveni. 



Ce sint oameni de-ai iclenl 
$i cu caciulile lungi, 
Lungi $i stogo$ate, 
La o parte date, 
Chip de strinatate. 
Atunci domnul $tefan-vod£, 
Ce era mai bun la vorbi, 
El din gura-a$a grSia : 
— Domnilor, boierilor, 
Miine, pe la prinzu-al mare, 
O sa plec cu potera, 
$i pe Miu 1-oi prindea. 
Mindru bine 1-oi lega, 
Pe Miu 1-oi aducea, 
Colea-n tirgu din afara, 
In doua furci 5-0 cumpeioara, 
$-0 mai mindra fringhioari, 
Sa i-o atirn la guf ioara, 
Sa mi-1 fac eu de ocara ; 
Sa mi-1 vada multa tara, 
Sa-i fac eu lui nunta, 
Sa mi-1 vada raiaua » 
$tefan-voda ce-mi vorbea, 
Dara Calea asculta, 

Tot le-aducea rafenea ; 
Bea boierii, se-mbata 

$i pe masa adurmea. 

Dara Calea, fata mare, 

Pe boieri cum li lua, 

$i pin paturi ii culca, 

Pe $tefan-voda ca-1 lua, 

In sobita se ducea, 

$i in pat de mi-1 culca ; 

Pe domnul 1-acoperea 

C-o blanita de samar, 

Sa uite el de dusman. 

Ca sa doarma un somn bun, 

Sa duca unde-i de gind, 

laca domnul adurmea, 

Dara Calea se scula, 

Pe fereasta afar-ie$ea, 

La grajduri se ducea, 

Colea-n fundul grajdului, 



210 



TSfc 



$edea lagu domnului, 
Ce m-e cu $aua-n$euat, 
Cum e bun de-ncalecat 
Ea pe lagu-ncaleca, 
Ca o cioara se ISsa, 
$i la git cfi atirna, 
Zau, o spatie turbatS, 
Ce-a prapSdit lumea toati. 
Din Bucure$ti cind ie$ea, 
Mina lagu cit putea, 
Pe dealul Peri$u1ui, 
Din Peri? cum trecea, 
O frunza de par rupea 
§i la buza o-a$ternea, 
Tabara de ?uiera 
Ca toatS $urligaia. 
Codru verde rasuna, 
Miu din vag auzea, 
§i pe glas o cuno$tea, 
§i din gura-a?a-mi vorbea: 

— Asta este sora mea! 
Asara la rafenea 

Au vorbit domnii ceva, 

Vine vestea de la ea ! 

Acu$i la mijlocul noptii, 

Cind e, Doamne, junghiul mortii. 

In doua de$te §uiera, 

Noua poteri ridica 

$i din gura le spunea : 

— Potera$i, patera mea, 
Ce durmiti ca vacile, 
Cucaiti ca oile, 

Auziti ori n-auziti, 
C-acu$i la mijlocu noptii, 
Vine-un cap de $urligae, 
Pe voi toti oi sa va taie. 
Curind sa va ridicati, 
Sa-mpanati padurile, 
Si toate poterile, 
Pe toate colnicile ! 
De-o fi vrunu blastimat, 
Numa-o palma sa-i dati, 
Si pe drum sfi-1 indreptati; 



Da 9 de-o fi iar sora mea, 
Aducefl-o la mine-ncoa, 
C-asari la r&fenea, 
S-o fi vorbit domnla... 
Aia este sora mea ! 
Da 9 potera de-auzea 9 
Impana p&durile 
$i toate colnicele. 
Cind la capu cringului, 
La coveiul drumulul, 
Ei pe Calea intilnea, 
lara Calea sta grfiia : 

— Mai voinici dumneavoastrS, 
De sinte{i voinici cura{i, 

De daica v-apropia{I ; 
Da 9 de nu sinte{i cura{i, 
De daica vS departa{i, 
C-am o spatie turbatS, 
De noua ani e neumblatS ; 
Cind oi da cu ea o data, 
Prapadesc eu lumea toatS. 
Potera daca-auzea, 
Sta, din gur&-a$a graia : 

— Calea, Calea, fats mare, 
Noi sintem voinici curat!, 
De nan-tu Miu minatf. 
Da 9 Calea cind auzea, 

Ea din gura-a$a vorbea : 

— Mai voinici dumneavoastra, 
De sinteti voinici cuminte, 

Sa mergeti voi inainte ; 
Da eu sa merg mai la urma, 
Ca sint o femeie buna. 
Potera cind auzea, 
Inaintea ei pleca ; 
Raminea Calea pe urma, 
Ca e femeia mai buna. 
Cind la fag ca ajungea, 
laca MIu-o prijunea ; 
De pe Iagu-n brate-o lua, 
Sus in fag cu ea sula 
$i din gura o-ntreba: 

— Caleo naica, sora mea, 



■Hi 



lii 



211 



Cine, naica, te-a-ndemnat, 
A$a de noapte-ai plecat ; 
Acu$i la mijlocul nop^ii, 
Cind e, naica, junghiul mortii, 
Ori domnii s-au suparat, 
$i la mine mi-ai plecat ? 
Dara Galea, fata mare, 
Ea din gura-a$a zicea : 

— Lele, nana Miule, 
Miule haiducule, 

Da* $tii, nana, da' nu $tii 
C-aseara la rafenea 
Ce s-a vorbit domnia : 
Ca mine, pe la prinzu-al mare, 
Sa-ti faca domnul pierzare. 
Sa te vada raiaua, 
Sa vina cu potera 
$i pe tine te-or prindea, 
Mindru frumos te-or lega. 
Te-or duce, nana,-n Bucure$ti\ 
L-ale mari case domne§ti. 
Cam in tirgu din afara, 
In doua furci §i-o cumpeioara ; 
$i o mai mindra fringhioara, 
Sa ti-o-atirne la gustioara. 
Sa te faca de ocara, 
Sa te vada multa tara ! 
Da' Miu cind auzea, 
El din gura-a$a graia : 

— Calea, naica, sora mea, 
Du-te, naica,-n fuga tare, 
Sa nu afle domnia 

C-ai venit la mine-ncoa. 
Da* Calea daca-auzea, 
Pe Iagu-ncaleca 
$i mi-I mina boiere$te, 
Lele, ca Doamne paze$te ! 
Tn grajd de piatra-1 baga, 
Pe su* fereasta se ducea, 
$i-nga domnu se culca. 
lata zor'Ie se varsa, 
La buciumari porincea ; 
•Cu cornu mi-o rasuna, 



Sa s-astringS potera. 

Da* $i Miu de colea, 

Mai de noapte se scula. 

Unde Miu alerga ? 

La cea mindra poiana lata, 

Cu iarba verde-ncarcata. 

$-aci pe cine-mi gasa ? 

Un mocan cu noua ol f 

Ferit, Doamne, de nevoi, 

$i din gura-asa-i graia : 

— Mai ciobane, mai mocane, 

Sa-mi dai ale noua oi f 

Sa-ti dau trei sute de lei. 

SS-ti apuci padurile, 

Pin* ti-e bune oasele. 

Sa-mi dai toale ciobane$ti, 

Iti dau tie boiere§ti, 

De nima nu te paze$ti. 

Da* ciobanu nu ba$ vrea, 

Dara Miu-1 injura, 

Numa-o palma-i tragea 

$i de toale-l dezbraca ; 

Imbraca toale ciobane§ti, 

Da f mocanu boiere^ti. 

S-apuca padurile, 

Cit sint bune oasele. 

Miu cioban raminea, 

Noua oite pa$tea, 

Tot din Huier le cinta ; 

Barda-n mina ca lua, 

O coprala ca-$i taia ; 

Oitele ocolind, 

De picioare incaltind. 

Cum sedea de se-ncalta, 

Cu obdelele grapi$, 

Cu opincile tiris, 

Da* nojitele mati$ ; 

Cu caciula ciupercata 

$i c-o haina sparta toata. 

In coprala se razma, 

Noua oite-ocolea. 

Cind la vale se uita f 

Tare venea de la vale. 



212 



*m 



*»■ 



Venea domnul $tefan c&lare, 
Da v potera pe picluare. 
De cioban s-apropia, 
Sta domnul de imi vorbea : 

— Buna ziua, mfti ciobane, 
Mai ciobane, mai mocane ! 

— Multamescu-ti, domn §tefane ! 
Da 9 domnul daca-auza, 

El din gura-a$a zicea : 

— De unde $tii cS sint $tefan? 
Ori e?ti vrun cioban iclean ? 
Da 9 ciobanu de-auzea, 

Tabara de se ruga: 

— Da 9 $tii, doamne, da 9 nu $tii, 
Cind erai mai tinerel, 

La manastire treceai, 
La Pasti, de te spovedeai. 
Pe la izvora$i treceai, 
Cu ciobanii te gaseai 
Si buna ziua le dai, 
Tu mare nu te tineai. 
Eu atuncea te-am vazut, 
S-acuma te-am cunoscut, 
De-aia ti-am multamit. 
Dara domnul $tefan-voda, 
Care e mai bun de vorba : 

— Adevarat ca este-a$a. 
Cind eram mai tinerel, 
La manastire treceam, 
Pe la izvora? ca dam, 
Apa rece eu beam, 

Cu ciobanii ma gaseam 
Si buna ziua le dam, 
Eu mare nu ma tineam. 
EI atuncea m-a vazut, 
S-acu§i m-a cunoscut. 

— Mai ciobane, mai mocane, 
Pe-aici oile ocolind, 

$tiu bine ca mi-ai vazut 
Fagu Miului haiduc. 
Da 9 ciobanu sta vorbea: 

— Domnul §tefan dumneata, 
Sa-{i aduci poterile, 



SS-mi p&zasc& oile ; 
Baj asarS eu trecui 
Pe la fagu Miului. 
Mult e-nalt ?i minunat, 
De creci e darSmat, 
De coaje este curat 
$i de arme e-ncarcat, 
Cu sabii $i cu pistoale, 
De lucesc in sfintu soare. 
$i de flinte poleite, 
De codru verde gatite. 
$tefan-voda de-auzea, 
El veni cu potera, 
Da 9 Miu, zo, se ruga : 

— $tefan~voda dumneata, 
la rinde$te poter'le, 
Sa-mi pazasca oile, 

Ca sint oile st£pine$ti, 

S-apuca padurile, 

De-si jumoale linile 

§i ma bat stapinile ; 

In toate duminicile, 

Ma bate cu furcile. 

$tefan-voda ca un domn, 

Da 9 n-are minte de-un om t 

Cum rinduia poter 9 le 

$i-i ocolea oile, 

Lua pe cioban $i pleca, 

Fagu de-i arata. 

Cind de fag apropia, 

Sta ciobanu §i graia : 

— Oi, doamne, domnia-ta, 
De pe lagu jos te-oi da, 
Si sumete scarile, 

Ca bate smicelile 
De rasuna vaiur 9 Ie, 
$i ne-aude poter'le, 
De ne perde zilele, 
Pe-ale tale, pe-ale mele, 
Dobindim pacate grele. 
$tefan-voda de-auzea, 
De pe lagu jos se da, 
Scarile le sumetea, 



i!S 



313 



Pe lagu de frlne lua 
$i-nainte ca plcca. 
Da 9 ciobanu raminea, 
Se facea ca se-ncalja, 
Da* coprala-?i dezlega, 
Numa-o data otinja 
§i gramada-1 dubara. 
La fag se repezea, 
Lua fringhiile $i-l lega, 
$i de fag '1-mpriponea, 
Tabara de-1 judeca : 

— Oi doamne, domnia-ta, 
Ce vorbe$ti de dumnea-mea, 
Sa ma legi cu potera, 

Sa m-aduci bine legat, 

Ca sa ma vezi spinzurat, 

Colea-n tirgu din afara, 

In doua furci $-0 cumpeioara, 

§-0 mai mindra fringhioara, 

Sa mi-o-atirni la gu$ioara, 

Sa ma faci tu de ocara, 

Sa ma vada multa tara ! 

Ce le vorbejti la betie, 

Zo, le mai faci la trezie, 

Cind, doamne, mintea sa-ti vie ? 

Bine-asara c-ai fost beat, 

D-acu$i pe dracu-ai catat ! 

Ce vorbeai asara-n casa, 

Eu ascultam la fereasta. 

$-apoi, zo, mi-1 biciuia, 

Dara domnul rati tipa. 

Cind la vale se uita, 

Tare vine de la vale, 

Vine Calea f fata mare, 

Cu codtta pe spinare, 

Pedelsita cu parale, 

Cind o vede domnul moare. 

Cind la fag ca-mi ajungea, 

Ea de nan-su se ruga : 

— Nana, nanS Miule, 
Miule, haiducule, 

Ce ma rog de dumneata, 
Lasa-1, nana, nu-1 taia. 



Noua ani 1-am arga^it, 
Piinea, sarea i-am mincat, 
Nici o palma nu mi-a dat ; 
Simbria nu mi-a platit, 
Eu degeaba 1-am slujit ! 
Atunci Miu de-auzea, 
O scapare lui facea, 
§tefan-voda, zo, fugea, 
Pin artari, pin curpini?, 
Zo, fuge vodi plti?. 
Dara Miu sta-i spunea : 

— Mai $tefane dumneata, 
Ce fugi prin artari, scumpie, 
La cimpu cu colalie ! 

Na barda de-ti fa colnic 
$i te poarta ca voinic. 
Cind ie$i la drum batut, 
C-un car de cur pin la git, 
§i fugind la Bucure$ti, 
Pulber dupa el cura, 
Domnul §tefan rau fugea. 
laca sara Insara, 
lote Calea ajungea 
$i din gura-asa graia : 

— Stefan-voda dumneata, 
laca ai plecat cu bine, 

Ce nu ma-ntreba$i pe mine ? 
Doar atita-i raspundea : 

— Las sa-mi fie rau, nu-a$a, 
Ca cine face ca mine, 
Pedepsit sa f ie-n lume ! 

El pe Calea ca o lua, 
Cu Miu se cumnata, 
§i facu nunta cu ea, 
S-amindoi se cununa. 
Cind cadea Miu de vina, 
Lui Stefan ii venea mila ; 
In pu$carie-l baga, 
Pe-alta u$e il scotea. 
Miu-n codru se ducea, 
De haiduc imi haiducea. 
Haiducea el {ara-n pace, 
Ca n-are nima ce-i face, 



214 



Colea-n Jara Romineascft; 

La bun! fraji ca dumneavoastri, 

Ca pentru sa pomeneascS. 



90 

GOLE-AL GOLILOR 

Sus la munte 9 sus f 
Une-i padurea mai-naltfl, 
Unie este piatra lata, 
Unie bate girla-n piatrfi, 
Unie n-am fost niciodata, 
Mare zgomot s-auzea. 
Zgomotu cine-1 facea? 
Sa vezi cincizeci de haiduci, 
Da f din cincizeci lipsea cinci, 
Face patruzeci $i cinci. 
Zgomotu de ce-1 facea, 
C-aramba$e nu avea, 
Ca sa le poarte grija, 
Sa nu dea de vreo belea. 
Si toti ca mi se vorbea : 
Ei cu toti sa mi se duca 
Tot in sat in Bojo{e$ti, 
Unie-i bine s-o porne$ti, 
Tot la Gole-al Golilor, 
Ce m-e gol el pin* la piele, 
De n-avea decit ismene 
Umplute cu petricele, 
Se mira lumea de ele. 
Si cind ei toti ca pleca, 
Pin codrii imi apuca, 
La mijloc de noapte, 
Dorm apili toate. 
Cind la Gole-acas mergea, 
La Golea-n poarta batea. 
Golea n-avea pe nimenea, 
Decit o muma batrina, 
Torcea noaptea la furuna, 
Desculta cu furca-n mina, 
Si-a$a baba de-auza. 



$i afarft dk ie?ea, 
Ea din gurft cuvinta : 

— Cine bate-n brava por{ii y 
Acu$i la mijlocu noptii ? 
Atunci haiducii zicea: 

— Noi sintem, mam&, haiduci, 
Dintre lunci $i dintre mun{i. 
Noi la tine ne-am venit t 
Multe drumuri am batut, 

Si ni-1 dai pe Golea noua, 
SS ne fie aramba$e: 
C& este Golea voinic, 
Nu se teme de nimic ; 
§i are Golea noroc, 
Nu se teme nici de foe. 
Dar& baba de-auzea, 
A$a frumos le grSia : 
— Plecafi, maica, de-acia t 
Ci mai dau de vreo belea I 
Eu pe Golea nu vi-1 dau, 
Sa fie-mpu$cat cu prau. 
$ase feciori am avut, 
To{i in codru mi-a pierit, 
Care de pu$cfi-mpu$cat, 
Care de cutit tiiat, 
Numai cu ast-al mai mlc 
Am uidit ?i n-am nimic. 
$i lui vremea i-a venit, 
Vezi bine de casatorit, 
C-a$a-mi cere inima, 
Sa-mi-aduca-o nurorea. 
Sa vada, maica, de mine, 
Ca nu mai pot de batrina. 
Dara Golea de-auza, 
A$a bine le grSia : 
— Muma, muma, muma mea, 
la nu mi te-mpotrivea, 
§i deschide portili, 
Sa le vad sprincenili, 
Sprincene $i cu mustati, 
De-ai din deal, din Isnovafi. 
De-o fi voinici de sama mea, 
Muma, de ei n-oi videa ( 



11* 



Cind de?chidea porjile, 

Le vedea musta^ili, 

Da 9 ?i cu sprincenili, 

A$a Golea le vorbea : 

— Muma, muma, muma mea, 

Ffi te rog pe voia mea ; 

De?chide sandicili, 

Sandicili cu armili ; 

Ca sa plec in haiducie, 

Scap Iumea de saracie. 

Dar muma-sa nu cam vrea, 

lara Golea se ducea, 

El spargea sandicili, 

$i scotea vezi armili. 

Armili, zo,-mi stralucea, 

Parca soar'li-mi lumina. 

Frumos el ca se-mbraca, 

Da f Golea-n cap ca-$i luva 

etc hie meregle 

Ce-a luat-o din Rumanie. 

Dara-n virfu de cichie 

Este o lumina vie, 

Era o piatra nestemata, 

Ce lumina noaptea toata. 

Pe lumina pietrilor, 

Da sama voinicilor. 

Si vezi Golea ce lucra, 

Dupa ce mi se-mbraca, 

Se-mbraca si se arma, 

La muma-sa iar mergea, 

Asa din gura-i zicea : 

— Muma, muma* muma mea, 

1 art a, muma, c-oi pleca, 
Daca nu tu, cum oi vrea ; 
Cum oi vrea, cum oi putea, 
Singurea te-oi aranea. 

De voinici n-oi raminea, 
Tot voinici de sama mea, 
Ce ?tie cu pusca-a da, 
$i cu sabia a taia, 
Ma scoate de la belea, 
$i de ei n-oi raminea, 
Pina iarna o venea. 



Iar muma-sa de-auza, 
Parca naiba mi-o-nvfi^a, 
Mi-ncepea a blfistama, 
Blastama ji-afurisea. 
Trebuia sa se gindeasca, 
Bine ea sa chibzuiasca, 
Ca blastamu al de muma, 
Sa vezi, ca ceara de ciuma ; 
Da 9 blastamu al de tata, 
Cum se prinde salca-n a pa. 
lata Golea ciS-mi pleca, 
Da' muma-sa imi uidea ; 
Tot plingea §i se-nchina, 
Pe Golea mi-1 blestama : 
— Sa dea, muica, Dumnezeu, 
Nici mai bine, nici mai rau, 
Numai cum oi zice eu ; 
Mai mult sa nu haiduce§ti, 
Nici mai mult sa vacuie$ti, 
$ase saptamini de zile, 
Tot cu chinuri $i cu sila ! 
Cind o da-ntr-a $aptelea, 
Te loveasca potera, 
Sa-ti rapuna viata ! 
Eu cu tine mi-am uidit, 
$i tu intri in pamint ! 
Cum ma-sa mi-1 blastama, 
A§a se ?i petrecea, 
Mai mult el nu haiducea, 
$ase saptamini de zile, 
Cu mari chinuri $i cu siUL 
Cind pe-a $aptea povirnea, 
Mi-1 lovea, vezi, potera. 
Vezi, potera banului 
Si cu-a Magureanului ; 
Ca-s ciinii pamintului, 
Stilpu bogatasului. 
§i pe toti mi-i omora, 
Da f pe Golea-1 spinzura ; 
La un par mare rotat, 
§edea Golea spinzurat. 
Blastamu se izbindea, 
Doamne, de se pomenea I 



216 



HI 



Istorie rum&neascS, 

Toata lutnea si ceteascS 

La buni fratl ca dumneavoastrS. 



91 

MOCANU $1 CIOCOIUL 

Frunza verde de trei foi f 
Suie-n deal, pe la ciocoi, 
Suie-un car cu patru boi, 
Incarcat cu pfipu^oi. 
Nici nu suie, nici coboara, 
Bate boil de-i omoara, 
Ca biet ruman, de necaz, 
If curg lacrami pe obraz. 
Pe deal mocanu urea, 
Din gura a?a cinta: 
— De cinci zile de cind beu, 
Si nu uit amarul greu, 
Si-nca zece de-a? mai bea, 
Nu uit eu de jalea mea ! 
Nu e jale ca oricare, 
Jalea mea masura n-are ; 
Si de-a$ bea o viata-ntreaga, 
Nima nu o sa ma creada. 
Cite vinturi au suflat, 
Pentru ciocoiu spurcat ; 
Peste Dunare-am plecat, 
La turcu eel rau turbat, 
Rele vremuri am apucat ! 
C-adusei un car cu boi, 
II luara halapi ciocoi... 
C-am avut un minz $i-o iapa, 
S-au dus in Dunare pe-apa... 
De chin $i de jale mare 
Suspina $i sfintu soare ; 
Stele ?i luceferei, 
Plingeau peste boil mel. 
Ciocoiu! se-nveselea, 
Cu biciu$ca ma fovea, 
Carnea se cutremura, 



Singele pe jos cura ; 

Eu tot stain $i blestemam, 

De fl&mind nu mai puteam. 

Da 9 nici el n-avu noroc 

Din plinsul meu al cu foe, 

Boii i-au cfizut in drum, 

Caru-a ars, s-a fScut scrum; 

Fa{a i-a ttcut popas 

Sub pamint de greul tras. 

Frunza verde de ?eboi, 

Sa mine oase de ciocoi ; 

Lumea sa mi-l miluiasca 

C-o tingire {iganeasca ; 

Domnul sa mi-l pomeneasca, 

Corbii carnea sa-i ciocaneasca I 

Blestemat fii f blestemat, 

Pentru ce ne-ai in$elat; 

Sa n-ai hodina-n mormint 

C-ai pacate pe pamint! 

Da 9 ciocoiul de-auzea, 

La mocan imi cuteza, 

Cu girbaciu-1 cuprindea 

$i din gura-a$a grata : 

— Mai mocane, tu e$ti beat, 
Ori e?ti mare blestemat? 
Ma vorbe$ti de rau pe mine, 
Da' nu te-ntrebi cin-te tine? 
Va dau bucate $i-opinci, 
V-aranesc ca pe calici ! 

— Mai cocoane, hot de plai, 
Pic de ru$ine nu ai ! 

Nu ma face ca sint beat, 
De trei zile n-am mincat ! 
Pic de apa n-am gustat, 
Sa nu cad in vrun pacat ! 
Da 9 ciocoiul draculuf, 
$tie sama calului ; 
Scotea pe eel girbacel, 
Cu sfircu de argintel, 
Cu toiag de aurel, 
Inele pe la miner, 
Pe mocan, vezi, se punea, 
Numai singe il facea. 



217 



TMu-i da una, nu-i da doua, 
•T>a-i da patruzeci $i noua... 
Alocanul, zo 9 -mi rabda, 
Sudorile-I podidea, 
Ca un sfint bietul tacea. 
O $ira se opintea, 
Baga mina pintre spita, 
De scotea o maciuchita, 
Pe ciocoi jos il trintea, 
Peste ochi, zo, mi-1 plesnea I 
Nu-i da una, nu-i da doua, 
Nu-i da patruzeci §i noua, 
Da-i da o suta $i doua, 
Sa va fie pe plac voua ! 
Lumea sta $i mi-1 scuipa, 
Da* mocanu-1 framinta, 
Zo,-i piriiau oasele, 
Ca ?i-n traista nucile. 
$i-l lasa mort le$inat, 
Toe ma i bun pentru-ngropat, 
Ca un urs ce 1-a calcat, 
Pe ciocoi pagin spurcat, 
Apoi bine-a cuvintat : 
— Boierule, e$ti scapat ! 
Creasca-ti piru pe piept, 
Cfi n-ai $tiut ce e drept ; 
Ca lemnu sa te usuci 
Si ca iarba de pe lunci ; 
Casa sa ti se aprinda, 
Pe cucoana s-o cuprinda ; 
Sa ardeti cu tot in foe, 
Sa putreziti pe potoc ; 
C-ai lasat lumea flaminda, 
Nict ciinii sa nu te plinga ! 
Flaminda ?i desbracata, 
Fara de pita pe vatra. 
Sa facem nunta la groapa, 
C-ai fost lifta blestemata ! 
Foaie verde din trei parti, 
Sa arda ciocoii tott ; 
Arda sa se prapadeasca, 
Lumea sa se veseleasca. 
-Cit avem prin garduri pari, 



Nu ne temem de boieri mari ; 

Sa dea, Doamne, brinca-n ei, 

Ca sint lacomi $i mi?ei I 

Da* ciocoiul le?inat, 

Din gura a cuvintat: 

— Cit oi fi, cit oi trSi, 

De mocan ci m-oi feri ; 

Unde-oi intilni mocanu, 

SS mi-1 ocolesc cu anu. 

Cucoana, cucoana mea, 

Am ajuns la ziua grea ; 

Tu sa-mi faci un a§ternut, 

Ce n-a mai fost pe pamint ; 

A$ternut pentru mormint, 

C-am sa raposez curind ! 

Da-mi sa gust putin de vin, 

Intma mi-e de venin, 

Fierea-n mine a plesnit, 

Firul vietii s-a sfir^it. 

Soarele merge ?i-apune, 

De mocanu tot se spune. 

Istorie rumaneasca, 

La buni frati ca dumneavoastra, 

Pentru ca sa pomeneasca ! 



92 

CINTECUL JIANULUI 

N-a|i auzit de-un Jian, 
De-un Jian §i de-un oltean ? 
De-un oltean $i un mislean, 

De-un haiduc de capitan 
Care umbla prin paduri, 
Cu chebe ?i cu paturi, 
Cu $aisprezece panduri, 
Numai gaitane cusaturi, 
Cu pistoale inarmati, 
Cu pu$ti, flinte incarcati, 
Umbla ca ni§te turbati, 
Saca ciocoi la ficati. 

De-mi iau mie de la ciobani, 



21S 



Armisari de la mocani, 
Far'de plata, firi bani, 
Au, maici-mea, ce dufmani ( 
Da-mi pazesc pe la strimtori, 
De despoaie negustori 
$i iau tot la gilbiori, 
Ca sint la purtat u$ori. 
Pe ciocoi mi-i prapade?te, 
De piele mi-i jupuie$te, 
Conacele le aprinde, 
Vita la boieri le stinge. 
Jianu e mic la stat, 
Fara frica de pacat, 
Tot umblind din sat in sat, 
Multe picate-a calcat 
Pe-ai bogafi de-i intilnea, 
Maduva ca le sugea. 
Ciocoimea spaiminta, 
Da jalba la Caragea. 
Dar domnia mal curind, 
Poter'le la el minind, 
Da' Jianu-ntelegind, 
Se opri la Olt fugind. 
Calare pe armisar, 
Striga : 

— Mai frate podar, 
Trage-ti podul ca de car, 
Ca nu ma scapi in zadar ; 
Trage-ti podul mai de drept f 
Nu ma face si te-a?tept I 

Ca-ti mai trag un g\on\ in piept, 

Ori te culc, ori te de$teptl 

Dar podaru sta privea, 

$i se tot cam zabovea ; 

Se facea ca se gindea, 

Poterii voind sa-l dea. 

Jianu iara$i strigind, 

$i zabava Iui vazind, 

Sa mai a$tepte nevrind, 

Dete drept prin Olt zicind: 

— Decit sa mi rog de prost, 
Pin* s-or da podul in rost, 
Fi-voi voinic cum am fost 



$i vol trece 1-adiposh 
De-a$ mai sta si mai adist, 
Ca si adist si-i plitesc, 
La to{i si mi ciciulesc, 
La ce naiba haiducesc ? f ... 
Decit o para la pod, 
Murgu-mi este cam nirod, 
Cind de coama lui mi-nod, 
Tree Oltu ca c-un nivod. 
Hai, murgule, haideti, 
Imi sile$te, murgulet, 
Nu-$i mai face pirul cre{, 
Hai la Slatina-n judej ! 
Mergi, murgule, nu sufla f 
Nu sufla nu te umfla, 
Ci la gazdi-om ajungea, 
$1 odihna om avea. 
Da 9 murgu cind imi sarea, 
Tocmai ca o pisirea, 
Cu norii se mesteca, 
Pe niri scintei arunca. 
Dar la gazdi ajungind, 
A$a auzi tipind, 
Potera gazda legind, 
De Jianu intrebind. 
El atunci fugind spre plai, 
A strigat la murgu : hai I 
Hai murguletule, hai, 
Si fugim de chin ?i vai ! 
$i atunci cind imi fugea, 
Potera mi-1 ajungea, 
Miinile ei infigea, 
Mi-1 ducea la Caragea. 
Sara, cam pe la apus, 
Cind la curte el fu dus, 
Cu tovara$i in rind pus, 
A$a-mi cinta c-un glas sus : 
— Stau in loc §i mi gindesc 
Ce si m-apuc si muncesc, 
Piine si-mi agonisesc, 
Copila$ii si-i hranesc. 
Cind nidejdea mi-a rapuns, 
Si §edeam pe ginduri pus, 



219 



Aminte de cc mi-adus. 
Ma urcai pe deal in sus, 
$i-mi privii in vale-n lunci. 
Vazui oameni, muieri, prune i, 
Cu plugulete la munci, 
Ma-ntristai mai mult atunci ! 
Ca toti imbrazda mereu, 
Numai pluguletul meu 
Sta azvirlit in dudau, 
Vai, rau ursitu de cu, 
Ca doi boi ce-i avusei, 
De vremi rele-i rapusei, 
Far' de hrana raminsei, 
In sapa de lemn ajunsef. 
$i m-am dus $i-am alergat, 
M-am miluit, m-am rugat 
De sarac $i de bogat, 
Ma-n sama nu m-a bagat. 
Cerui boil intr-un ceas, 
Sa-mi dea sa ar vreun pas, 
Foametii sa nu ma las, 
Doar mila i-o fi ramas !... 
Atunci, ma-ntorsei 51 eu 
§i-mi zisei in gindul meu : 
Dare-ar bunul Dumnezeu, 
Sa umble si plugul meu ! 
Pusculita sa-mi fac plug, 
Pistoalele sa le-njug, 
Flinta, iataganul lung, 
Stremurarea sa-i impung. 
Sa pun intr-o parte fes, 
$i la colnice sa ies, 
Sa-mi imbrazdez pe ales ; 
Unde-o fi cringu mai des, 
Sa trag brazda dracului, 
Mai din susul dealulut, 
Pina-n capul satului, 
Drept u$a bogatului. 
Astfel Jianu, Iegat, 
A statut ?i a cintat, 
La voda, drept in palat, 
De potera-mprejurat. 
Dar pravila-1 judeca, 



Munca grea il osindea, 
$i-n ocna mi-1 arunca, 
Soare mindru apunea. 



93 

BUSUIOC HAIDUCUL 

A fost unul Busuioc, 
Ce ardea lumea pe foe, 
Pe negustori mai cu foe. 
Asupra lui s-aridica f 
Sa vezi, Doamne, pot era, 
In frunte cu Manoilea. 
Cu Manoilea eel icleanu, 
Ce tine pisma cu anu, 
$i se uita ca du?manu. 
Vezi Manoilea ce-mi facea, 
Potera mi-o aduna, 
Dupa Busuioc se lua. 
fine ici t tine colea, 
Pe Busuioc mi-1 gonea, 
Busuioc abar n-avea, 
Foaie verde malina, 
Colea-n vale,-ntr-o padina, 
Busuioc cu flinta-n mina, 
Nu stiu goala-i au e plina, 
Baga potera-n padina, 
Nu minca o saptamina. 
Da 9 Busuioc ce-mi fficea? 
Parca naiba-1 invata, 
Gasa un bustean uscat, 
Taman cit omu de-nalt, 
Era uscat ?i pirlit, 
Ca de Busuioc gatit. 
Da f Busuioc ce-mi facea ? 
Joalili le desbraca 
$i pe bustean imbraca, 
Iar Busuioc se ducea, 
Sa ducea in Cladova, 
La „Velika Sirbia", 
Se ducea ?i se cinstea. 



220 



*1i 



Bea la rachiu ?i cafea, 
$i ce-i poate inima. 
Dara Manoilea icleanu, 
Ce tine pisma cu anu, 
$i se uita ca du$manu, 
Dupa Busuioc se lua 9 
Tine ici, $ine colea, 
lama vinturi friguria, 
Bate vintu cu zapada, 
Manoilea pe cimp alearga, 
Busuioc ?ede la gazda. 
Bate vintu, viscole$te, 
Manoilea o$tirea prap&de$te. 
Busuioc sta, se goste$te 
$i de nima nu mare$te. 
Bate vintu frig de moarte, 
Busuioc are de toate, 
Si nu mare§te de moarte. 
Vezi Busuioc se veselea, 
Da 9 Manoilea-1 cauta 
Pin toate padurile 
Si pin toate vaiurile, 
Pin toate pecinili. 
Vezi Manoilea ce-mi facea, 
Ziua y noaptea-1 cauta, 
Si cind dete-ntr-o pecina, 
Busuioc cu flinta-n mina. 
Manoilea imi comanduia : 

— la stati, fratilor, in loc 
Ca am dat de Busuioc ! 
Luati tot! pu$tile la ochi, 
Stati pe loc ?i dati cu foe, 
C-asta este Busuioc** 

Si toti voinicii ca-mi sta, 
Si toti cu pu$tili-mt da. 
De tot praul cheltuia, 
lar Busuioc nu cadea. 
Da f Manoilea de-mi vedea, 
Asa din gura-mi striga: 

— Stati, voinicilor, pe loc, 
Cheltuiram prau tot, 
Si-asta nu e Busuioc! 

$i e un bujtean pirltt, 



Fir-ar el afurisit. 
DupS ce se potolea, 
Dupa Busuioc se lua 9 
Jine ici, tine colea, 
Pe Busuioc mi-1 g&sea. 
Pin ora?, pin Cladova, 
Unie-i zicem noi Craina, 
De cinta cucu vara. 
Cind Manoilea mi-1 vedea f 
Afara ca mi-1 chema, 
Da 9 Busuioc ca zlcea: 

— Mai Manoileo dumneata, 
Mai zabove$te cita. 

Ca nu mi-e flinta-aicea. 
leste flinta-n Cladova, 
Sa-i direaga pedeca. 
lar Manoilea de-auzea, 
Flinta la ochi imi punea 
§i-n Busuioc ca pocnea. 
II lovea-n teaca la cu{it, 
Unde-i pas& la voinic. 
Pe Busuioc omora, 
Vezi Manoilea capitanu, 
Capitanu ?i icleanu, 
Ce tine pisma cu anu, 
$i se uita ca du$manu. 
Toata lumea aduna 
$i la lume le spunea, 
Unii sirbe$te ?tia, 
Care cum intelegea : 

— Ascultati, lume, la mine, 
Ca sa fie de voi bine ; 

$i de voi da ?i de mine, 

Sint piste voi capitan, 

$i-am omorit un du$man, 

Sa ?titi, lume,-adevarat, 

Cine-o zice Busuioc, 

Sa jtiti ca eu ii dau foe * 

S-arda cu copii cu tot 

Da cine-o zice Manoilea iclean 

II iert, vezi, de bir pe-un an. 

Lasa{!-va de haidude 

De vreti *ndu pe Sirbie ! 



'si 

■■■$ 

i.tt 



\ f 



221 



Toatt lumea de-auzea f 

Pe Manoitea-1 pomenea, 

$i de bir ca ne ierta. 

Pe Busuioc mi-1 jelea 

Fir-de-a jtie Manoilea 

Cfi el bine haiducea, 

Pe rumani ii ajuta, 

Doamne, de se pomenea, 

Cit soare pe cerf va fi. 

S-ascultati, lume f la mine, 

Sa nu ginditi, vezi, ca-i glutnfi ; 

Cind oi zice solz de pe$te, 

Ce s-aude, toate este. 

Sa mai daji cite-o para, 

Cite-o para, cite doua, 

Ca sa-mi iau coarda nou£, 

$i va cint miine iar voui. 

Ca slnt lautar sarac, 

§i de cind mi-am invatat, 

Eu cu arcu$u tot trag, 

$i bogat nu ma mai fac. 

94 

RADOIJA 

Cind oi zice trei mastine, 
Ascultati, boieri, la mine ; 
Sa va spun o istorie, 
Dintr-a mea copilarie. 
Sa va spun un cintecel, 
De cind eram mititel. 
Sosit-a $i s-a aflat t 
Colea-n mindru $i mic sat f 
O nevasta tinerea, 
Atari tata de iarna. 
laca vremea a venit 
$i nevasta a nascut, 
Doi copila$i cfi n2?tea, 
De botez ii boteza, 
Unul Radoinea-1 chema, 
Da pe unul Radoita. 
Pe Radoina il lua 



$i de suflet c2 11 da ; 
Pe Radoita-! oprea, 
11 oprea pentru de ea. 
Radoi{a, zo, cre?tea, 
Voinic mare se fficea, 
De-al de-ncinge sabia, 
N-are unde ca $edea, 
In codru verde se ducea. 
N-are lucru ce lucra, 
Cu fata lu-mparat se lua, 
De iubit se satura, 
Imparatul 1-auzea, 
Patru fagara$i mina, 
Pe Radoita-1 prindea, 
La imparatu-I aducea y 
La imparateasa-1 ducea. 
Tmparateasa sta, gr&ia: 

— ImpSrate luminate, 
Faca-ti Domnul multi parte 
De bine, de sanatate, 

Pe Radoita sa-1 luati, 
Frumos bine sa-1 cata|i t 
Imparatul de-auzea 9 
Pe Radoita-1 lua 
§i mi-1 cata-n cap, 
Gasea semnul de impSrat; 
Da'mi-1 cata-ntre spete, 
Gasea strugurelul verde ; 
$i-l cata $i pe sub briu, 
Gasea spiculet de griu ; 
$i-l cata-n subtioarl, 
Gasea semn de sabioarS, 
Sta-mparatuI $1 vorbea : 

— Imparateasa, soata mea, 
Ne ia imparatia ! 
Tmparateasa de-auzea, 

Sta, din gura ?i graia : 

— Ma imparate dumneata, 
O sa ne ia imparatia, 

$i toata avutia, 

S-o ia pe Anghelina noastrS ! 

Pe Radoita si-1 luam 

§i-n apsana sa-1 bagSm. 



222 



Imparatul de-auzea, 
Figira$ii trimetea. 
Pe Ridoi{a il lua 
$i-l dusi la apsina. 
Temniceril de-1 vedea, 
Sta din guri $i griia: 

— Mil Radoita copil mic 9 
§tiu ci n-ai stricat nimic 9 
La apsana ai venit. 
Radoi{a sta vorbea: 

— Temnicerl, vol dumneaVoastri, 
la nu purta{i minte praastt, 

Ok de-ajuti Precesta, 
Eu pe voi, vol sloboza ! 
Temniceril de auzea, 
Sta, din gura ?i griia: 

— Radoi{a dumneata f 

Cum pe noi ne-oi sloboza? 
Radoita a$a zicea: 

— Temniceri, vol, dumneavoastri, 
Cind soarele va apunea t 

Eu pe blana m-oi culca 
§i mort ca m-oi preficea, 
$i sa faci ce va vrea. 
Vreau cu voi m-oi rimi$ea, 
N-oi sufla, nu m-oi umfla, 
Macar cu jar m-o ardea. 
laca soarele apunea, 
Radoita se culca 
?i pe blana adurmea, 
$i mort mi se prefaces 
Clnd zorile se varsa, 
Fagara$ii ci venea, 
De Radoita-ntreba, 
Temniceril sta griia: 

— Mai fagira$i dumneavoastri, 
Ce purtati voi minte proasti? 
Radoita e copil mic f 

De aseara cum a venit, 
Fierea-n el ci a plesnit 
$i pe loc ca a murit! 
Sa-1 luati ?i si-l ingropa{i, 
Ca apsanaua a-mpu^it, 



Nu mai putem de uritt 
Figira$ii de-auzea, 
La-mpiratul alerga 
$i din guri-I sta griia: 

— Att-mp&rate, lttminate, 
Si ai mertic de sanitate, 
RSdoita a murit, 

Ci e pui$oru mic v 
$-apsinaua ne-a impu{it, 
la si-l lua{i, si-l ingropafi t 
Imparatul de-auzea 9 
La Radoita venea 
$i-l scotea din apsina. 
Impir&teasa-l privea 
$i din gura-a$a grSia : 

— Mi-mpirate, luminate, 
Ridoi^i n-a murit, 
Du?manul s-a preficut; 
Pe Ridoiji si-l luati 

$i la furnfi 1-aducefL 
Foe cu vitraiu si luafl 
§i pe burti-i lipidafi. 
O arde carnea $-0 plesni, 
Pu^inel dac-o mi$ca, 
Si-i pierdem noi viafa. 
Ci ne ia impiritia, 
$-0 ia 51 pe Anghelina, 
De se duce pomina. 
Fagira?ii de-auzea, 
Pe Radoita il lua 
$i laJurni-1 aducea; 
Foe cu vitraiul lua, 
$i pe burta ci-1 punea, 
Ardea carnea ?i plesnea, 
Bu?neac de fum se ridica ; 
Radoita nu mi$ca, 
Ci-a$a e rimifagu. 
Imparatul de vedea f 
La figira^i ci striga: 

— Figira^i voi dumneavoastri* 
Pe Radoita si-l luati, 

Si luati voi, si-l ingropa{i, 
Ci el nu s-a preficut, 



11 



■Ji 



223 



Sarmanul, ca a murit. 
Da-mparateasa nu vrea, 
Sta, din gura $i graia : 

— Ma imparate, dumneata, 
Pe Radoita sfi-l luaji, 

La potcovari sa-1 aduce^i, 
Cuie de potcoave luati, 
Pe sub unghii sa-I bateti, 
Unde bate durerea ; 
Putinel de-o mi§ca, 
Sa-i pierdem noi viata. 
Fagara$ii ca mi-1 lua f 
La potcovari ca-I aducea, 
Cuie de potcoave lua f 
Cu ciocanul le batea, 
Pe sub unghii le-a$eza, 
Radoita, 20, rabda 
$i de loc nu se mi$ca ; 
Imparatul ca privea 
$i din gura a§a graia : 

— Fagarasi, voi dumneavoastra, 
la luati-1 sa-I ingropati, 

El sarmanul mi-a murit, 
Da 9 nu s-a mat prefacut, 
C-a prins fata de pamint, 
La obraz a-ngalbenit. 
Imparateasa nu vroia : 

— Pe Radoita sa-1 luati, 
La palat sa-1 aduceti, 

Si luati cai ne-ncalecati, 
In codru va scufundati, 
Mare $erpe sa catati, 
Si-n desagi sa-1 bagati ; 
La Radoita sa veniti, 
$i pe sin sa i-1 puneti. 
$erpele s-o invaluia, 
Cam de tita l-o ciocnea, 
Putinel s-a spaiminta 
$i citva ca o mi§ca, 
Sa-i pierdem noi viata, 
Ca ne ia imparatia ' 
Fagara$ii de-auzea, 
■Lua caii $i pleca, 



$i-n codru se scufunda, 
Mare §erpe ca gasea, 
$i-n desagi ca-1 punea. 
La Radoita ca venea, 
$i pe sin il slobozea ; 
$erpele se-nvaluia, 
Cam de {ita mi-1 ciocnea ; 
Radoita nu mi$ca, 
C-a$a mi-e rama$ala. 
Imparatul de vedea, 
Sta, din gura ?i graia : 

— Imparateasa, dumneata, 
Radoita copil mic, 

El sarmanul mi-a murit 

la sa-1 luam 

Sa-1 ingropam, 

Ca Radoita mi-a murit, 

Da* el nu s-a prefacut ! 

Imparateasa sta, graia : 

— Ma imparate dumneata. 
Cite imparatii avem, 
Imparatii s-astringem, 
Bandagii s-adunam, 
Bandele ca or cinta, 
Mare ora s-o facea, 
Toata lumea s-astringem, 
$i la ora sa jucam. 

Pe Anghelina s-o luam, 
Ora-nainte sa poarte, 
Mindru dant ca va ducea, 
Pe linga Radoita a da 9 
La Anghelina s-o uita 
Ca sa-i pierdem viata ! 
I mparatul de-auzea, 
Toti imparatii aduna, 
Toata lumea se stringea, 
Tabara bande cinta, 
Mindra ora ca juca. 
Imparateasa de colea, 
Pe Anghelina c-o lua, 
Dantu-nainte purta, 
Pe linga Radoita da. 
Radoita se facea ? 



224 



IS 



1 



Numai din geana mi$ca, 
Anghelina mi-I vedea, 
Basma de pe mini lua 
$i pe ochi i-o lapSda 
Sa nu vadfi muma-sa, 
Ca-i pierde lui viaja 
$i le strica dragostea. 
Iaca ora se fir$a, 
Imparatul se ruga: 

— Imparateasa dumneata, 
la st^i, nu-1 mai necaja ! 
La fagara?i eft striga: 

— Fagara$i vol, dumneavoastrS, 
Pe Radoita sa-1 luati 

$i-n pamint sa-1 ingropati ! 
Da-mparateasa nu vofa 
Si din gura-a$a graia : 

— Ma-mparate, Iuminate, 
Pe Radoita sa-1 luam, 

La covaci sa-1 ducem, 
Mindru sandic sa-i facem ; 
Sa-i facem sandic din fier, 
Cu trei cercuri de ofel. 
La vapor sa-1 aducem, 
Dumba-n mare noi sa-i dam, 
Sa-mi ajunga pe nasip, 
Ca-mparatia ne-am Iungit. 
Imparatul de-auzea, 
La covaci mi-1 aducea, 
La covaci le poruncea, 
Lui Radoifa ii facea, 
Ii facea sandic de Her 
Cu trei cercuri de ofel, 
Si-1 aduse la vapor. 
Vaporajul ca mi-1 lua, 
Cu el pe mare pleca. 
La mijlocul marilor, 
Pe Radoita ca-1 lua, 
In fundul marii-1 lapada. 
Cind la nasip ajungea, 
Radoita ca vedea 
Ca este in mare la fund 
Si cu burta la nasip, 



Sarmanul, s-a priceput. 
O data mi se umfla, 
O data mi se zgircea. 
Cind o data sa-ntindea, 
$i sSndicul cS-1 spirgea ; 
Cind o dat& inota, 
Asupra apei ie§ea, 
Nu $tia incotro s-o ia. 
Sus la soare se ulta, 
Dupa soare cS mergea, 
El cu palmele inota. 
Cind la uscat imi ie?ea, 
Sus pe malul marei, 
Radoita ca $edea 
Putinel de odinea. 
Ctnd la de?te se ulta, 
Multe cuie ca vedea, 
EI cu dinfii le tragea 
$i-n poznare le punea ; 
Iaca soarele a scapatat, 
Radoita-a ajuns in sat 
La imparatul se ducea, 
Prin grading c5 ?edea, 
PinS lampile aprindea, 
Imparatul in soba sta. 
Imparateasa sta, grata: 

— Ma imparate, Iuminate, 
Faca-fl Domnul multfi parte 
De mertic, de sanatate, 

Ai la cina sa cinam 
Ca de cine ne-am temut 
$ede pe mare la fund, 
Imparatia ne-am Iungit 
Ce vorbe$te doamna-n casS, 
Radoita la fereastra. 
RSdoita de-auzea, 
La u$a mi se tragea, 
Cu picioru-n u$a da, 
Din titina o scotea 
Si-n seba mi se ducea, 
Da-mparateasa il vedea, 
Tabara de tremura : 

— T l#ne "t ! *» cS^ea, inima, 



i (t 



225 



Sfi nu-{i plesneascfi fierea, 
C-o sS dai de boala rea. 
Sa fii viteaza ca mine, 
Sa traie$ti in dalba lume. 
Radoita de vedea, 
La impar&teasa mergea, 
Ciocanu-n mina ca lua 9 
Numai trei cuie ii batea ; 
$i dete de boala rea, 
Scoase sufletu din ea. 
La imparatu se ducea, 
Un carbune de foe lua v 
La imparatu-n sin punea, 
De loc sufletul ie$ea ; 
$i-u$a ca o-nchidea, 
La Anghelina se ducea 
$i din gura se ruga : 

— Anghelino, soata mea ! 
Sa iai cheile pe min5, 

Sa te duci la magatina, 

Umpli un sacui de parale, 

Ca sint buni de purtare 

$i mai cu spor de schimbare, 

Ce nu mori cu ei de foame. 

Anghelina de-auzea, 

Cheile pe mina lua 9 

Magazinul deschidea 

$i-un sacui de ruble lua t 

La Radoita venea, 

Pe masa ca i-1 punea. 

Radoita sta, privea 

$i din gura a?a-i vorbea : 

— Anghelino, soata mea, 
Ce-mi veni$i cu ruble-ncoa ? 
Ca n-am cai sa potcovesc, 
D-am voinici sa daruiesc. 
Anghelina de-auzea, 

lar pleca la magazina 
$i lua un sacui de poli, 
Ca sint u$or de purtare 
$i mai cu spor de schimbare, 
Ce nu mori cu ei de foame. 
Radoita de vedea, 



Lua sacuia? de poli, 
Se ducea la temniceri, 
Temni{a o deschidea, 
Temnicerii-i daruia, 
Le da drumu din apsana. 
La Anghelina venea, 
Cu Anghelina se vorbea, 
Pe taica-su il ingropa, 
Pe muica-sa iar a?a. 
Mindre bande mai tocmea. 
Mindra nunta c£ facea, 
Facea nunta cit de buna, 
O luna ?i-o saptaminfi, 
Da* n-o facea cit de ra, 
De cind se ivea luna 
§i-mi uidea ca secera. 
Facu nunta-mparateasca 
Pentru ca sa pomeneasc& 
$i din veac pina la vecie, 
Mila Domnului sa fie. 



95 

FATA HAIDUC 

sail 

DOBRIJA FATA MARE 

La vale, vere, la vale, 
La tulpina fagului, 
Naica, $i cu-a bradului, 
La comanda Stanciului, 
$-avea Stanciu, §i-mi avea, 
$-avea Stanciu-o surorea, 
Vezi, Dobrita mi-o chema. 
Toata noaptea nu durmea. 
Ba$ cind ziua se facea, 
La comanda se ducea, 
La comanda Stanciului, 
Stanciului, a fratelui. 
Capu pe pu$ca-mi punea, 
Putin somnu mi-o fura : 
— Iote, naica, ce-mi visai, 



226 



\k 



Visai un pile de cocorf, 
La noi pe stobori. 

— Oi, Dobri{a, sora mca, 
Du-te, naica, te marltS, 
Nu sta cu initna f riptfi I 
Nu e pile, vezi f de cocori, 
E potera banului, 

?i cu-a MSgureanuluI ! 
Da' Dobrita ce-mf facea? 
Mina pe pujea punea, 
Iara-n codru, se-nfunda, 
Toata noaptea aiducea. 
La cemanda ca mergea, 
Capu pe pu$ca-mi punea, 
Pu^in somnu mi-o fura, 
Iote vis ce imi visa: 
Visa un pile de brabetei, 
Naica, vezi, pe gard la ei. 
Da 9 Dobrita s-ardica, 
La nana-su se dueea : 

— Oi, ma nana Stanciule, 
Putin somnu m-a furat, 
Iote vis ce am visat: 
Visai un pile de brabeti, 
Nana, vezi, pe gard la noi. 
Dara Stanciu ca-mi vorbea : 

— Du-te, naica, te marita, 
Nu sta cu inima fripta ! 
Nu e pile de brabetei, 
Naica, vezi, pe gard la noi, 
E potera banului 

Si cu-a Magureanului ! 
Bine vorba n-o fur$a, 
Cind la deal mi se uita, 
Potera mi-i zacopea... 
Atunci Dobrita-mi vorbea : 

— Ad-o, nana, pu$ca ta, 
C-a mea-i grea, pirdalniea, 
Nu pot, nana, da cu ea ! 
Dar Stanciu ca-mi vorbea : 

— Da-i\ naica, eu durda ta, 
Ca i-ai aflat tu seama ; 

Eu sa dau eu pu?ca mea, 



Ca i-am aflat eu seanuu 
Dar Dobrita de-auzea, 
Une pornea de plingea, 
$1 pu$chi{a mi-o umplea. 
Une Stanciu ci tragea, 
Potera mi-i zScopea ; 
Une Dobrita-mi trfigea, 
Potera lom o facea, 
lar Dobrita se ruga: 

— Oi, mai nana Staneiule, 
Ad-o, nanfi, pu$ca ta, 

Ca mi-e grea pirdalniea, 
Nu pot, nana, da cu ea ! 
Dara Stanciu ca-mi vorbea: 

— Dfi-i, naica, cu durda ta, 
Ca i-ai aflat tu sama. 

Da* Dobrita ce-mi facea? 
lar pu^chita mi-o umplea ; 
Nici la ochi ci nu mi-o lua, 
Cind in poteri tragea, 
Potera lom o facea ! 
Unde Stanciu ca-mi tragea, 
Potera mi-1 zacopea. 
Facea Dobrita cum fScea, 
Patruzeci de in^i robea. 
Da' Dobrita ce-mi facea ? 
A$a din gura-mi vorbea: 

— Eu sint cruce femeiasca, 
Eu pe voi, vezi, v-am robit ! 
Inel din de$ti tr5gea, 
Intr-o creaca-1 alina, 
$-a?a Dobrita-mi vorbea : 

— In inel, vezi, si straliti, 
Glontul prin inel o trece, 
Inelu nu s-o mi$ca — 
A$a, frati, ca o\ scapa ! 
Dobrita ce imi facea ? 
Toti pu$tile le umplea, 
$i-n inel ca-mi tragea, 
Inelu, vezi, nu lovea, 
Toate-n vint mi se ducea ! 
Da' Dobrita ce-mi facea? 
Ea pu$chita mi-o umplea* 



227 



Nici la bra( nu mi-o lua, 

Numa la piept mi-o salta ; 

Cind in inel tragea, 

GIon{u prin inel trecea, 

Inelu nu se mi$ca ! 

lar bSie^ii ce-mi facea ? 

far pu$tile le umplea, 

lar in inel cfi-mi tragea, 

Nici unul nu lovea ! 

Da f Dobri{a ce-mi facea ? 

A Vina pe sabie punea 

$i pornea de mi-i taia, 

Pe toti, frate,-i prSpadea !... 

lar la Stanciu se ducea 

$i cu Stanciu mi se lua, 

Pe une Stanciu ca pazea 

Trecea cite cineva ; 

Pe une Dobrita-mi pazea, 

Atari drumuri se parasea, 

Troscotu, vezi, zo, cre^tea... 

A$a Dobrita facea, 

Doamne, de se pomenea ; 

Doamne, $i s-a pomeni, 

Cit soare pe ceri o fi ! 

SoarMe merge $i apune 9 

Dobrita merge din lume in lume. 

La toti fra{i cu bucurie, 

La dumneavoastra cu veselie ; 

$-acu? Domnu sa ne stie 

Cfi traim in veselie. 



96 

BEGU DE LA ADA-KALEH 

Cind zic verde $i-o lalea f 
Da* begu de la Ada 
De la Jaligrad pleca, 
Cu cea mica sacsSna, 
Sa meargfi la Cladova. 
Pin'la Vidin ajungea, 
$apte conace facea. 



In Vidin cind ajungea, 

In conac unde tragea? 

In curte la Ciorocdlina 

La Omer Posmangia. 

Cite agale era, 

Inainte ca^i ie$ea ; 

Unii calu-i sprijinea, 

Altii la begu venea 

$i pe bra{ c & m '*' lu^i 

$i la masa l-a$eza ; 

Unii cafeaua-i facea, 

De-i da lui begu sa bea, 

Sa-$i indreaga inima. 

De-unde vestea se ducea, 

Cadinele auzea, 

Cite-o azima ca facea, 

Cite-o gaina taia, 

In unt bine o frigea 

$i lui begu i-aducea. 

li da lui begu de minca, 

Cadinele ca-i zicea : 

— Beghe, feldam dumneata, 

N-ai auzit, n-ai aflat 

De Stoian Buliba?a, 

Ce stapine$te Craina ? 

De cind s-a buliba$it, 

Turc in Craina n-a trecut 

Cu sabie, cu cutit ; 

De-a trecut vrun turc batrin, 

El 1-a pus de-a mincat fin f 

Parca mi-a fost om nebun ; 

De-a trecut vrun turc cu barba, 

El 1-a pus de-a pascut iarba, 

Parca n-a fost om de treaba. 

De cind s-a buliba$it, 

Curfi albe a pustiit, 

Cadine mi-a vaduvit, 

Copii mici mi-a saracit ; 

Ale cadine-nvelite, 

In pinza neagra-mpodobite, 

De Stoian sint vaduvite ! 

Vezi, copiii ceia mici? 

De Stoian sint saraciti ! 



228 



Ml 

HI 



Atunci begu de-auzea, 
Nici nu bea, nici nu minca f 
Mina la obraz punea 
$i pe ginduri mi se lua* 
Cind zorile se varsa, 
Pe cal mi se-ncaleca 
?i din Vidin cS pleca 
Pe-unde drumu era, 
lote, prin Smirdan trecea. 
De Ginzova se-ndrepta, 
Pin Ginzova ca trecea, 
De Bregova cS pleca, 
La Bregova ajungea. 
In conac unde tragea ? 
Ba$ la Stoian ZagSrea. 
Pe begu cum il vedea, 
Bun prieten cS era, 
In obor de oi sarea, 
Un berbece injunghia 
§i la cuptor 1-aducea, 
Berbecele ca-1 frigea, 
Punea masa $i minca. 
Dupa ce se satura, 
Uite begu ce vorbea: 

— Mai Stoiane dumneata, 
N-ai auzit, n-ai aflat 

De Stoian Buliba$a, 
Ce staplne$te Craina? 
Cum am face $i-am lucra, 
Pe Stoian mina-am punea, 
Noi sa-i pierdem viata? 
Dara Stoian Zagarea, 
El lui begu cS-i zicea: 

— Mai begule dumneata, 
Tu de-aicea oi pleca, 

La Negotin te-oi ducea. 
Oi intreba $i ispitea 
De Stoian Carapancea, 
Na$u lui Stoian era. 
Numat el daca-ar putea, 
Pe Stoian ca sa Ji-1 dea, 
Amintrelea n~oi putea 
Ca sa-i pierdefi viata ! 



Atunci begu d-auzea, 
De la masi se scula, 
Iar pe cal se-nc&leca 
$i-$i lua drumu $i pleca; 
La Timoc de-mi dobora, 
lote Timocul trecea, 
Pin pimniti la BSlii da, 
Suia la Cobi$ni{a ; 
Pin Cobi?nita trecea, 
De Negotin sa-ndrepta. 
In Negotin ajungea, 
Intreba ?i ispitea 
De Stoian Carapancea, 
Nimenea cS nu-i spunea* 
Numai cine se gfisea? 
Numai un unchia? bfitrin, 
Barba albS pina-n briu; 
lote, pe begu mi-1 lua, 
La Stoian mi-1 aducea, 
La Stoian Carapancea. 
Da' Stoian Carapancea, 
Cum pe begu mi-1 vedea, 
Inauntru c2-l chema, 
Calu-n grajd ca i-I bSga, 
Deloc masa i-o punea, 
li da lu 9 begu de minca, 
$i la vorba ca se lua. 
Uite begu ce-mi vorbea : 

— Mai Stoiene dumneata, 
N-ai auzit, n-ai aflat 

De Stoian Buliba?a, 
Ce stapine§te Craina? 
Cum am face ?i-am lucra, 
Noi pe el 1-om prapidea ? 
Eu pe tine ca te-oi lua, 
Buliba$e te-oi facea! 
Da 9 Stoian Carapancea, 
EI lui begu cfi-i spunea : 

— Mai begule dumneata, 
Ji-1 aduc actinia ! 

lute de-acasS pleca, 

La Stoian ca se ducea, 

La Stoian Btdiba$a. 



229 



La poarta cfi ciocfinca 
$i la Stoian ca striga. 
Iote, find-sa ie$a, 
Da' Stoian Carapancea 
Pe finfi-sa o-ntreba 
De Stoian Buliba^a. 
Da* fina-sa ca-i spunea : 
— Mai na$ule dumneata, 
Nu e finu tau aicea, 
E la Zaiceri cu potera, 
Sa-$i aduca verghia, 
$i toata rama^ita. 
Da* Stoian Carapacea, 
Indarat se-ntorcea, 
lar la begu ca venea, 
$i lui begu cd-i spunea 
Ca Stoian nu e acia. 
lar la masa ca $edea. 
Atunci begu ce facea ? 
O cartie ca scria, 
Vro doi gelati ca chema, 
Dupa Stoian ii mina. 
lote, gelatii pleca, 
Pin Vrajogirnati ca da> 
De Zaiceri se-ndrepta ; 
In Zaiceri ca ajungea, 
Pe Stoian ca mi-1 gasea 
Intr-un col{ de cafenea, 
Tocmai cafeaua $i-o bea. 
Uite Stoian ce lucra, 
Pe u$a se zauita 
§i pe gelati ca-i vedea, 
Uite Stoian ca vorbea : 
— Ce vin ai, gavaji, acia, 
Or n-au pupat maciuca ? 
Iote gavaji-ajungea, 
§i scrisoarea o lua, 
Dinainte i-o arunca. 
Stoian scrisoarea o lua 
§i pe ea se zauita, 
De la masa se scula 
§i de-aicea ca pleca, 
De Timoc mi se-ndrepta ; 



Ba ici v mare, ba colea, 
La Timoc ca ajungea. 
Pe margine ca pleca, 
Urma turcului cfita, 
Ca copoiu-amirosa, 
Pina peste urme-i da, 
$i-a?a din gura-i vorbea : 
«Iote urmi{a de turc, 
Iote-1 pe-unde-a trecut !» 
El de-acia ca pleca, 
Mina calu cit putea, 
La Cobi$nita ajungea, 
Se oprea la cafenea, 
La cafegiu ca striga : 
— Mai cafegiu dumneata, 
Da-mi o vadra de vin ro$, 
C-am o masa gaunos ! 
Cafegiu de-auzea, 
O vadra de vin ii da, 
Da" Stoian Buliba$a, 
Vadra-n gura o punea, 
De trei ori din ea tragea, 
Tocmai la fund rasufla 
Si de pa mint o trintea, 
Sootea banii 51-i platea. 
§i acasa ca pleca, 
Pinga nasu-su ca da, 
Rau calu ca-1 dudaia, 
Begu mi se spaiminta 
§i-a$a din gura vorbea : 

— De cind mama m-a facut, 
A$a ala n-am vazut ! 

Da 9 Stoian Buliba$a, 
Acasa ca se ducea, 
Soarele ca scapata ; 
De pe cal descaleca, 
Calu-n grajd ca ?i-l baga, 
In casa ca se ducea, 
Da f nevasta 1-intilnea, 
$i lui Stoian ii zicea : 

— Mai Stoiene, soata mea, 
Veni na§u aicea 

$i de tine ma-ntreba ! 



230 






Nici vorba n-o ispr&vea, 
lar na$u-su imi venea 
$i la poartft cioc&nea, 
$i la Stoian eft striga: 

— Stoiene, fine Stoiene, 
Ma mina begu la tine, 
Sa ma rog, frate, de tine, 
Sa mi-1 duci la Cladova, 
Cu cea mica sftcsftna ; 
Bun bac?i? ca fi-or da, 
$apte oca de cafea 

Sa le bei la Cladova. 
Ca s-ar duce singurel, 
Primavara mi-a venit, 
Lunca mindru-a-mbobocit, 
Multi voinici s-a maldarit 
$i-i e frica de pierit; 
Dar daca ar fi cu tine, 
N-ar avea fricfi pe lume. 
Da' Stoian Buliba?a, 
Lui na$i-su cft-i zicea: 

— Mai na$ule dumneata, 
Pleaca de la casa mea ; 
La femei se striga noaptea, 
La voinici se striga ziua. 
Na$i-su cind auzea, 
Indarat eft se-ntorcea ; 

Da' Stoian Bulibcfa 
Se ducea de se culca, 
Cu nevasta-alftturea. 
lote zor'le se varsa, 
Da* nevasta ca-i vorbea: 

— Of ! Stoiene, soata mea, 
De-asara noi ne-am culcat, 
Uite-as'noapte ce-am visat : 
Un $erpe mare mofat 

Sta la tine dupa cap, 
Oi sa f ie-adevarat ? 
Ala nu e $erpulet, 
$-0 sa fie $trengulet, 
La tine la gitulet ! 
Nu te duce-n Cladova, 
Ifi pierd turcii viata, 



Rftmin copiii sftraci 
$i de lume blfist&matl. 
Nici vorba n-o isprftvea, 
lar na$i-su eft venea 
$i lui Stoian cft-i zicea: 

— Stoiene, fine Stoiene, 
MS mini begu la tine, 
SS mi-1 duci la Cladova, 
Cu cea mic* sftcsftna ; 
Nu {i-ar fi calea geaba, 

Un bun bac$i? eft Ji-ar da! 
Da 9 Stoian Buliba?a, 
Lacom de bac?i$ era, 
Lui na$i-su ca-i zicea: 

— Mai na$ule dumneata, 
Acasft ca te-oi ducea, 

Ca te-ajung eu acuma 1 
Na$i-su ca se-ntorcea, 
Stoian la cal se ducea 
$i din grajd ca ?i-l scotea. 
Da* nevasta se ruga : 

— Of ! Stoiene, soa{a mea, 
Nu te duce-n Cladova, 

Iti pierd turcii via{a, 
I$i rftmin copiii-afa, 
§i dai iar vorba Craina, 
§i te blastama lumea ! 
Dar Stoian cind auzea, 
Pe nevasta o-njura, 
De ce ea vorbe$te-a$a, 
I-a ie$it cu piazft rea I 
Pe cal mi se-ncaleca 
$i pin ora? ca pleca ; 
Mina calu cit putea, 
Scintei din copite-i da* 
Dugftia$ii ca-i zicea: 

— Mai Stoiene dumneata, 
la nu mina calu-a$a ; 

Ca cum sar scinteile, 
$i ne-aprinzi dugftile ! 
Da v Stoian cind auzea, 
Tot mai iut 9 calu mina. 
Calu i se-mpiedeca, 



231 



Drept In cap cfi mi-1 trlntea ! 
Stoian voinic eft era, 
Iar in plcioare sfirea, 
Pe cal mi se-ncfileca 
$i iar cu calu pornea. 
In dreptu tirgului merge a, 
Calu in loc $1-1 oprea 9 
Peste tirg se zfiuita, 
Unde pornea de cinta : 
«Negotine, tirg frumos, 
Care-n lume n-a mai fost ! 
De nu astfizi, de nu miine, 
Acuma-n douft-trei zile, 
Oi sa urle ciinii-n tine, 
Cft pleacft Stoian din tine.* 
Iar cu calu eft pornea, 
La begu eft se ducea. 
Uite begu de-1 vedea, 
Drept la masft eft-1 punea 
$1 lui Stoian ii zicea : 

— Mfii Stoiene dumneata, 
Eu ma rog de tine-a$a, 
Sa mfi duci la Cladova 
Cu cea micft sficsftna, 

Un bun bac$i$ eft ^i-oi da. 
$apte oca de cafea, 
Sft le bei la Cladova. 
Uite, Stoian de-auza, 
Lacom de bac$i$ era ; 
$i cu begu ca pleca 
Sfi-1 ducft la Cladova. 
Mergea calea jumfttate, 
Jumfitate,-a treilea parte. 
C-un arap mi se-ntilnea, 
Veri de cruce se finea. 
Arapu in loc il oprea, 
§i lul Stoian cfi-i zicea : 

— Mfii Stoiene, -asculta-ncoa, 
Nu te duce-n Cladova, 

I^i pierd turcii viata ! 
Cfi {-am auzit vorba, 
Asarft, la cafenea, 
Cum de tine se vorbea 



Ca sfi-Ji piardfi viata ! 
Uite, Stoian d-auzea, 
A$a din gurft vorbea : 

— Sa jtiu c-ar fi a$a, 
Intlf pe na?u l-a$ tfiia. 
Iar inainte pleca, 

La Cladova ajungea. 
Uite begu se ducea, 
Sus in lavrfi se suia. 
Stoian in ora§ venea 
Si-n cafenea se bftga, 
O cafea cfi-$i porincea ; 
Darft begu eft striga, 
Vro doi gela{i ca chema 
$i la Stoian cfi-i mina, 
Vina bac$i$u sfi-i dea* 
Gelatii cind auzea, 
Dupft Stoian eft pleca 
Si pin ora$ cft-1 cftta ; 
Pe Stoian eft ml-1 gftsea 
Intr-al col{ de cafenea. 
Gftvajii la el mergea 
$i lui Stoian cft-i zicea : 

— Mai Stoiene dumneata, 
La begu eft te-oi ducea, 
Tu bacsi§u 1-oi lua. 
Uite Stoian de-auzea, 
Pornea arme de-ncingea. 
Gftvajii cum il vedea, 

Ei lui Stoian cfi-i zicea : 

— Mfii Stoiene, -ascultfi-ncoa, 
Armele nu le-ncingea, 

Cft begu cind te-o vedea, 
De tine s-or spftiminta 
$i bac$i$u nu ^i-or da ! 
Darft Stoian de-auzea, 
Armele le de?cirigea, 

In cafenea le lftsa ; 
$i cu gftvajii pleca, 
Sus la begu se suia. 
Uite begu de-1 vedea, 
Pe Stoian cfi mi-1 chema, 
Lui bac?i$ul sa i-1 dea. 



232 



Nu i-1 d& cum se di, 

$i pe jos il lepSdft, 

Ca pe griu il semSnfi. 

lara S to fan de vedea, 

La bac$i§ se apleca, 

Turcli pe el gr&m&dea.~ 

Stoian silnic ci era, 

data se opintea, 

Cu turcii-n sus se scula 9 

$i pornea se scutura: 

Cum cad perele din pXr, 

Cad ?i turcli dupa el ! 

A$a Stoian de vedea, 

De-un picior ingenunchea, 

Cizma din picior scotea v 

$t pe turci ca t&bSra, 

Cu cizma ca mi-i batea ; 

Pe care bine il lovea, 

Cu duvaru 1-nfrafea, 

Ca pe mu$te ii lipea! 

$i aminte-?i aducea 

La ceal mic de {2c£Ia$: 

De trei zile I-a umplut, 

§i la cizma 1-a-nvirit. 

Jacala$u ca-1 tragea, 

La begu mi se ducea, 

In begu cft-1 intindea, 

De trei ori il tacSnea, 

Ciinile foe nu lua! 

Uite Stoian de vedea, 

De la {avS 1-apuca, 

In begu il repeza, 

$i pe begu mi-1 lovea 

In sprinceana ochiului, 

In fa{a obrazului, 

Cam in zgirciul nasului, 

Sparse cuibu dracului ! 

§i pe fuga se punea, 

Pe scSri in jos imi fugea ; 

Da 9 Vasile arnautu, 

Nu 1-ar mai rSbda pfimintu, 

Fringhia la{ o fficea 

§i pe scara o-a$eza« 



Da* Stoian cum imi fugea, 
Picioru-n la{ il punea ; 
Da 9 Vasile de-1 vedea, 
Numai o datfi zbicea 
$i de picior 1-apuca, 
Drept in nas il lepida. 
Turcii iar il gr&midea, 
Ca pe-o rizfi-1 scutura, 
Sus la begu 1-aducea. 
Atunci begu 1-ntreba: 

— Mfii Stoiene dumneata, 
De-ai fi haiducit ziua, 
Noi ziua te-am spinzura, 
Sfi te vadfi raiaua; 

Noi noaptea te-om spinzura, 
Sfi nu te vada nima ! 
Uite Stoian r&spundea: 

— Eu am haiducit noaptea, 
Sa nu mi vadft nima* 
$i-am Iuat de la cet bogat, 
Da 9 am dat la omu-al s&rac 1 
Atunci begu c2 mi-1 lua 

§i noaptea c8-l spinzura, 
De tiri?i cfi mi-1 trSgea, 
Cu capu pe caldlrmea ; 
La DunSre 1-aducea 
$i pe Dunare ca-1 da, 
ToatS noaptea ca mergea... 
Cind zorile se varsa, 
Putin Co$ava bStea 
§i la margine cS-1 da. 
In margine la Prahova, 
lata pescarii venea, 
Pe la luntrii se ducea, 
Aci pe Stoian il vedea, 
§i nima nu-1 cuno$tea. 
Numai cine-1 cuno$tea? 
Sa vezi, un pescar b&trin, 
Barbft albS pin'la briu. 
Dar pe el mi-1 cuno$tea 
Pe fa{a obrazului 
§i pe zgirciul nasului, 
§i a$a din guri vorbea : 



233 



— Asta-i Stoian Buliba^a ! 
La nevasta lui mina, 
Nevastfi-sa ajungea, 
Copila$ii ca $i~i lua, 

In trasurfi-i suia, 
$i la Stoian cS pleca. 
La Prahova ajungea, 
De Dunare dubara ; 
$i-avea, Doamne, ce vedea, 
Ca Stoian mort imi era ! 
Cu pumnii in cap se batea, 
$i din gura cuvinta : 

— Of, Stoiene, soa(a mea f 
Sa-ti fie rau, da* nu a$a, 
N-ascuIta$i de vorba mea. 
Vorba mea mt-ai napustit. 
Pe tine te-ai prapadit 

$i pe mine-ai vaduvit, 

Copiii ti-ai saracit !... 

Iote pe Stoian ca-1 lua, 

MM ducea de-1 ingropa 

La un par mare rotat, 

Acolo-i locu crapat, 

Pe Stoian mi 1-a-ngropat. 

De-unde vestea se ducea, 

Turcii pe tara-auza, 

Veselie ca facea, 

Beau turcii, mi se-mbata, 

$i a§a le cuvinta : 

— lute pliacica pin mala, 

Ni s-a-ndulcit gaina ! 

Cit fu Stoian aiduc pe tara, 

Ne era gaina-amara ; 

Acu$i Stoian a murit, 

Gaina iar s-a-ndulcit, 

Nu ne frica de pierit ! 

Noi nu-1 mai $tim de-atita. 

Da* care l-o $ti mai bine f 

Sa ma-nvete $i pe mine, 

Miine sa vi-l cint mai bine, 

§i sa nu avem ru$ine. 

Povestind a$a intr-una, 

Voi fi uitat ?i eu vruna. 



Ca popa cu cartea, 
$i el lasa cite una, 
Dara neica cu lauta ! 
Far'de carte dar cu gura, 
Spusu-v-am cintec bStrin, 
Spusu-v-am cintec deplin, 
$i mai am vreo doua-n sin. 
De-ati avea suflete bune, 
$i pe alea vi le-oi spune ; 
I storie rumaneasca, 
Nepotii s-o pomeneasca. 



97 



STOIAN STINGA HAIOUCUL 

Cind oi zice de-o scumpie, 
I-ascultati voi, frati, la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Un cintecel din Sirbie. 
Cind oi zice de-o pastrungS, 
Sa vi-l cint pe Stoian Stinga ! 
Stinga-aici, 
Stinga colea, 
Stinga pin Isicova. 
N-are lucru ce lucra, 
Cind ie§i la cafenea 
Si la vorba ca-mi vorbea, 
laca vine ?i saracu, 
Sa-§i cate el comanacu. 
Da 9 saracu ca saracu, 
Cum i$i cata cominacu, 
Unde sta $i se vorbe$te, 
De necazuri poveste$te. 
De sarac e tot sarac, 
De n-are sotie-n sat. 
Oi, saracu ce-mi vorbe$te, 
Nas de nunta nu-$i gase^te ! 
Dara Stinga-a§a-i vorbe$te : 
— Iti sint ziditor de casa, 
Sa m-aduci de na? in casa ! 
Da* saracu ca saracu, 



234 



Nu-$i mai bfttea de-aci capu; 

Chiar de nuntft sc gfttea, 

Lautarii $i-i tocmea 

Ca si facft el nunta. 

Iote, nunta a venit, 

Da' ?i Stinga s-a gatit ; 

Aduse sftracu-n casft, 

N-are dar cu ce-1 plftteascft. 

Se sculft na$u de la masa 

$i trecu peste Timoc, 

Sus la pa$a de la Dii, 

Patru iepe le fura 

§i le vindu-n Negotin, 

De lua bani destul de buni. 

Iar la masa imi jedea 

$i cu Hnu-a?a vorbea : 

— laca, fine, ce-am fftcut, 

Eu cu mul^i bani am venit, 

Fini$oara-mi dftruiesc 

§i nunta sft o platesc. 

lacS nunta isprftvea, 

Darft Stinga ce fftcea? 

Jos la recft dubftra, 

La umbra de nuc $edea, 

Unde sta $1 se gindea, 

A$a Stinga ca zicea: 

«Lina verde colalie, 

Sa plec eu in haiducie, 

Da' care, taicft, sft-mi fie? 

Sa iau copila$u meu 

$i pe nepotu Dumitru, 

Sa mai tree pe Rom&nie, 

Doru in mine sfi-nvie. 

C-acolo traiesc ciocoi, 

S-adun citiva gftlbiori, 

Sa mai dau $i la saraci, 

Sft-$i cumpere boi ?i vaci.» 

laca Stinga cft-mi pleca, 

Cu-al lui mindru ficiora? 

$i nepot-su Dumitra?. 

Jos la reca imi venea, 

Cind la Timoc ajungea, 

Sta Stinga ?i mai vorbea : 



— Mfti nepoate, tu 9 Dumitre, 
§i tu, copila$u meu f 

Cind ol zice de-o scumpie, 
Plecarftm in haiducie I 
Eu a$a eft am aflat. 
Cine pleacft-n haiducie, 
Nu calcft pe sftmin^ie, 
De vreau bine sft le fie t 
$i copiii l-asculta, 
Tot pe rftzoare trecea ; 
Unde ei eft imi afla 
Cite un om mai bogat, 
Ii lua banii de sub cap. 
Ei Timocul cind trecea, 
Pe la Vftc$ina trecea 
$i da sus, la Socolari, 
Cind ol zice de-o sulfinft, 
I?I lua drum de Albotinft. 
In Albotinft venea, 
La cetatea cea letinft, 
Stau haiducii fftr 9 de vinft. 
Imi sta Sting* cit imi sta, 
§i un bftrbat eft prindea, 
Unde-1 lua de-1 ispitea: 

— De unde e$ti f mii nepoate ? 
Dar barbatu eel fricos 

Ii rftspunse cu folos : 

— Mai module dumneata, 
Fiindcft stfttu$i mft-ntreba$i, 
Eu cu dreptu spune-{i-a$: 
Eu aicea am venit 

Sft tai cifiva suli^ori 
Ca sft-mi fac eu o loitrft, 
C-aici e lemnu de vi^a, 
Da 9 sint bftiat de la Glrtf, 
Venii ba$ in zi de marti. 
Darft Stingft-a$a-i zicea: 

— la sft-mi spui, bftiete, bine, 
Care-i bogat In sat la tine? 

— Bogat e Stoian 
$i cu lovan. 

Doar atita cft-i spunea, 
Stoian Stingft sta zicea: 






215 



— la lasfi-i pe mina mea t 
Doard soar'le-apunea, 
Stoian Stinga dubSra, 
Colea peste-o potecea, 

In margine de sat ie§ea. 
Lui Dumitru ca-i spunea : 

— Mai nepoate, mai Dumitre, 
Ai de streje inainte ! 

Ca pe urma vin $i eu t 
Mi trag la pere^i mereu. 
Pleca Dumitru-nainte, 
$i cum s-a bagat in sat, 
Afla casa 1-al bogat 
$i se facu blastamat. 
Se fficu ca merge tare. 
Da 9 se oprea pe picioare : 
Ca sa-ncalte opinca, 
Stoian mi se prefacea. 
Intra-n casa la bogatu, 
Da 9 bogatu ca bogatu, 
§edea-n soba,-n pat culcat, 
Odinea, cfi-i om bogat. 
Stoian Stinga, ca un ot, 
Ii ceru banii pe to^i. 
Bogatu n-are ce face, 
li dete banii pe pace. 
Stinga banii cS-i lua, 
Indarat ca se-ntorcea. 
Se baga in Albotina, 
La cetatea a letina. 
N-avu piine de mlncare : 
Peste ape ca trecea 
Lina verde poptlnic, 
Lua drumu de Calinic. 
$i-n Calinic se ducea, 
La Dumitru eel frumos, 
ti da mincare cu folos ; 
Dumitru mi-1 arane§te, 
Dara Stinga haiduce$te. 
Sta Dumitru $i-i spunea : 
— Lele, ma nana Stoiene, 
Am auzit $i-am aflat 
Ca-n tara la Calafat 



Este un ciocoi bogat 
Da* StingS cind auzea, 
In vale-n reca dubfira, 
La cetate odinea* 
Pazea sara ca-nsara, 
$i pe linga Gir|i trecea ; 
Lua drumu de Alvagii, 
Sa treaca pe linga Dii. 
Pe vale la Alvagii, 
Mai veneau doi haiducei. 
Pe unu ca mi-1 chema 
Zagarea din Bregova, 
$i cu AH panduru, 
Care-arata la turci turu. 
lara Stinga cum trecea, 
Inaintea lui trecea; 
Ii ie§i ?i ZagSrea, 
Stoian Stinga rfispundea: 

— Care e?ti tu acia, 
Ce §ezf inaintea mea ? 
De-ai fi omul eel mai drept, 
Nu-ti racesc un glont in piept ? 
Sa-ti apuci potecile, 

Pin* $-a bune oasele ; 
Da 9 de-oi fi haiduc, e bine 
Sa vii aicea la mine ! 
Da 9 Zagarea-i raspundea : 

— Eu sint voinicel ca tine, 
Pe tine eu mi te-adast, 

Ca mai am inc-o sotie, 
Mare voinic o sa f ie ; 
11 am pe Ali panduru, 
Cel mai bun arnaut turcu. 
Stoian Stinga-a^a zicea : 

— la veniti la mine-nuntru, 
la, sa facem juramintu ! 
Voi cu mine haiduciti, 

Pe sabii ingenunchiati 
$i-amindoi sa va jurafi 
Pe mine nu ma izda{i, 
La colgii sa nu ma dati, 
Sa stau miine-n tirg in lanf 
Ori de-o creaca spinzurat, 



236 



it 



Ca o troacS alinat 
Zagarea cind auzea, 
DeodatS-ngenunchea 
Cu genunchi pe sSbioarS, 
Sa nu-1 faci de ocarfc. 
De jurat mi se jura 
$i indata se scula, 
De-mi trecura p-ingS Dii f 
La marginea Dunarii. 
lmi gasira o luntrita, 
?i fara pic de caintfi ; 
lmi treceau la Calafat, 
La ciocoiul eel bogat. 
Toata ziua-n balta sta, 
Da 9 tareanu-i aranea; 
Cind soarele apunea v 
S3 scula Stinga, pleca. 
Cind in curtea ciocoiasca, 
Ciocoiul porfile-ncuiasa. 
Da f AH turcu panduru 
Mai facea $i pe nebunu, 
S-atirna de o tarabS, 
Ca le era la oamini grabS ! 
O data s-aridica, 
O data se opintea, 
Taraba-n curte sarea, 
La ciocoi ca se ducea. 
Da* ciocoii imi cina f 
Panduru la u$e-mi sta. 
laca sluga ca-mi Ie?ea, 
La ciini mincare sa dea ; 
Arnautu mi-1 prfndea, 
Mina-n sus if ridica, 
Iote, Stinga mi-1 vedea. 
Arnautu de colea, 
De nimic nu se temea ; 
Mina sluga jos la poarta, 
Ca arnautu nu-1 Iart2! 
Sluga porti imi deschidea. 
Stoian Stinga cind venea, 
La ciocoi a$a-i spunea : 
— Boierule dumneata, 
Ai cazut la mina rea ; 



SS-mi dai ci{iva poli?ori f 
Sa nu te cuprindi fiori. 
Cft sint ujori de pSstrare 
$i mai cu spor de schimbare, 
Ce nu mori cu ei de foame. 
Da f ciocoiul tremurind, 
DinfH-n guri zdrincfinind, 
li pierise mingle, 
L-apucara chinurile. 
Da 9 ciocoaica mai miloasa, 
I-aduse banii din cas&; 
Da 9 ciocoiu-ngenunchea, 
Din gurS a$a-mi griia: 

— Toata blaga voi sfi-mi luaji, 
Numai sa nu ne taia{i ! 

AH panduru e turc f 

Ceru sa-i ia capu de la trup. 

Stoian Stinga a?a-i graia : 

— Nu-i lua capu de la trup f 
Ca-n bucati eu mi te rup ; 
Ca de-oi face vreo minune, 
Nici tu nu scapi de la mine ! 
AH panduru d-auzea t 

Ochii roata se uita, 
Ie$f afara gramada. 
Tare-i striga Stoian Stinga: 

— Stati cu mine, nu pleca{i, 
Pe mine nu va miniati ! 

Ca n-are banii iertare 
§i n-avem nici noi mersoare. 
Cite-un pumn de galbeni luati, 
La ciocoi in poala-i da\L 
Sa ne dea Domnu iertare, 
Pentru-a noastra cutezare, 
Sa avem $i noi mersoare. 
To{i cu pumnu bani lua, 
Ciocoiu poala-ntindea, 
Dar haiducii-i arunca 
Cu pumnuletu parale, 
De dea boieru iertare. 
Boieru banii-i prime$te, 
Cu ciocoaica se vorbe$te : 

— Mai cocoana, mai nevasta, 



237 



Am trecut peste napasti, 

Sa dfim la din$ii iertare, 

S3 aibe ?i ei mersoare ! 

S-aveti noroc de parale, 

De la mine cu fertare. 

Stoian Stinga mul{&mea, 

I?i lua banii §1 pleca, 

La Dunare dubrra ; 

Colea-n vale-n ostrovel, 

C-a$a sa pricepe d. 

Ei luntrea ca mi-o gase§te, 

Pe apS mi-o sloboze$te, 

Cu lopetile-o mina, 

Pina-mi trecu Dunare a. 

lar trecura p-inga Dii f 

Dete pe sub Alvagii, 

I$i lua drumu sus de Girti, 

De-mi mincau ei la miei fripti. 

Se suiau in Albotina, 

Ca acia li-i odina, 

$i se culcau in cetate, 

Ca au banuti $i de toate. 

lar mai sta §i cit mai sta, 

N-are lucru ce lucra, 

Intr-un cer nalt se suia, 

Peste cimp se zauita, 

$i vazu el un barbat, 

Sta in sapa razimat. 

Barbatu cu cea nevasta 

Sapau amindoi pe-o coast *. 

Stoian Stinga se mi lea. 

Din lemn in lenin s: ducca, 

Pin* de ei apropia, 

$i buna ziua le da. 

Barbatu it multamea, 

Stoian Stinga-1 intreba : 

— Ce sapati $i nu arati, 
$i va chinuiti, mai frati ? 

— Mai mosule dumneata, 
laca sap, n-am ce sa fac, 
Daca n-am cu ce plug trag ! 
Ca sint $i eu om same, 
Ffira de pereche-n sat 



Dara StingiS d-auzea, 
El din gurfi a?a-i graia : 

— Vino la mine de vrel, 
Iti dau trei sute de lei 9 
Sa te duci miine la Dii 9 
\\i lei o pereche de boi. 
Sa-ti iei carugean §i plug, 
Poimine te vad arind, 
Adinc cu plugu-mbrazdind. 
Ca de nu m-oi asculta, 
Capu de la trup ti-oi lua ! 
Eu sint Stinga haiducu, 
Traie^te pe unde-i cucu ! 
Barbatalu de-auzea, 

Mina ca i-o saruta, 
Trei sute de lei ii da, 
$i cu ei fuga la Dii, 
De-$i lua boi $i bidivii, 
I$i lua car ?i i?i lua plug, 
Zorile il prinse-n cring. 
Cind veni poimiine zi f 
Saracu in deal ie$L 
Pornea locul imbrazdat, 
Stoian Stinga-I auzea, 
laca la el imi venea, 
La vite mi se zauita. 
Stoian Stinga sta zicea : 

— Mai nepoate, voinicele, 
Cu sprincene frumu$ele, 
la vino la mine-ncoa, 
Sa-ti mai dau cite-o para. 
Stoian Stinga e om bun, 
Scotea banii din zabun, 

Un pumn de galbini daruia. 
Da* voinicu-i multamea. 

— Na, sa-ti cumperi vii, mo$ii, 
C-ai o casa de copii ; 

Pe mine ma pomene^ti 
In cintece rumane^ti ! 
Cind la munca iar venea, 
Cite-o rata-i aducea, 
In frigare i-o frigea. 
Cite trei piini ii cocea. 



238 



Pe Stinga mi-1 aranea, 
Cite-o dat&-l conacea, 
B&rba^alu-mbogatea. 
lote Stinga ici-colea, 
$i mai da ?i prin Craina ; 
El pe unde ca trecea, 
Da pe sus la Bujorita, 
Pe vale la Pirlova^ 
Din Pirlovat in Rabova, 
Tot pe-aici imi haiducea. 
Pe-aci bani multi astringea, 
Se oprea ?i-n Deleina. 
Da 9 la podu lui Chisar, 
Se-ntilni cu al sau var, 
$i-n Bujorna ca-mi venea, 
Mult pe-aicea-mi haiducea, 
In Bujorna la zapisc, 
Unde haiducii se mi$c. 
De mincare cine-i da? 
Goghi^a din Zlocutea. 
Goghita mi-1 arane$te, 
Stoian Stinga il plate$te, 
$i la Dolca conace§te. 
Haiducea cit haiducea, 
Pe la Virf cind se ducea, 
Peste Dunare-mi trecea. 
Pe ciocoi, zo,-i buldu$a, 
Multa blaga aduna, 
L-ai saraci o impartea ! 
Pin sate unde trecea, 
Cite-un om sarac vedea, 
Stinga le lua boi $i vaci f 
Ca-i e mila de-ai saraci. 
Ciocoii pe Rominie 
Dete jalba la Turchie : 
— Turcilor, pagini, agale, 
fine^i-va otir* mai tare ; 
Tineti-va otii-n Turchie, 
Nu-i lasati in Romanie, 
C-o sa facem batalie ! 
Atunci pa$a de la Dii, 
Cata otii cu colgii, 
Si-i cata ?i nu-i gasa ; 



Lui Stoian nici ci-i pisa ! 
Da 9 odatft ce-i venea, 
li venea de con&cea. 
La Dii t la na$i-su Nicolcea. 
El de conac conacea, 
Da* na?i-su il vindea ; 
$i mi-1 luau turcii legat, 
Zo v mi-1 loveau dupa cap* 
Stoian Stinga-a^a vorbea : 

— Oi, Efendi pa$o, bre, 
Pe mine na$u m-a luat, 
MS dete la tin 9 legat f 
Da 9 nimica n-am stricat ! 
Da 9 pa$-al din Dii striga : 

— Stoian Stinga dumneata, 
LasS-te de haiducie, 

Ca te bag in pu$carie, 
$i-fi dau eu {ie domnie, 
Sa-{i fie de pomenire ! 
Amindoi pa$i ca sa fim, 
La Vidin sa st&pinim, 
Asta nu s-a mai vazut 
De cind lumea s-a fScut ! 

— Oi, Efendi, ghiaur ba$i, 
Numai viafa tu sa-mi la$i ; 
Da 9 sa-mi dai o {ir' de domnie, 
Sa traiesc ?i eu mai bine ! 

— lote, Stoene, ce-ti dau, 
Intii sa fii legea mea, 

Pe urma ifi fac vrerea ; 
Sa nu te mai cheme Stoian, 
Da* sa te cheme Asan. 
Pa$a-n Dii ca mi-1 punea, 
Stoian nu mat haiducea ; 
II punea pa$a la rumani, 
La rumani, la toti cre?tini. 
Da 9 turcu uidea la turci, 
Stapin peste ba$buzuct. 
$edea pa?a cit ?edea, 
A$a viata nu-i priia. 
Pa$-al turcesc imi avea, 
Imi avea el un copoi 
Ce nu mergea dupa oi, 



239 



Tot cu z&r, tint I-aranea, 
Sfiracimea-nfometa. 
Dar Stinga-a$a griMa : 

— Bre Efendi pa$o, bre, 
Ai $i tu un copoi, 
Maninea unt de la oi ; 
Sa mi-1 dai citava mie f 
N-am sa-I due in haiducie ! 
Sa-i fac, frate, o plimbare, 
Mince coricove goale ! 

Da* pa$a-i spunea a?a : 

— loc, bre sinco, ioc, 
Bag mina-n foe, 

Nu maninea piine goala, 
Dami-te coricove goale ! 
Maninea fiinca-i copoi, 
Maninea unt de la oi. 
Stoian Stinga a?a zicea : 

— Oi, bre pa$o, dumneata, 
l-asculta la mine-ncoa, 

Mie mi s-a urit $ezind, 
O sa merg sa ma mai plimb. 
O sa merg §i-n iepurit, 
Tare ma simt piictisit ; 
Simt nevoia sa vad cring, 
S-aud pasar'le cintind. 
Da 9 sa-mi dai tu copoias, 
Ca 1-oi putea eu ogoia$ ! 
Pa$a copoiu i-1 da, 
Cetatea se de$chidea ; 
Stoian Stinga cum il lua, 
Pleca la Albotina. 
Tabara de iepurea, 
lepurii-n car punea, 
$i-i trimetea lui pa?a. 
Azi a$a $i miine-a§a, 
lar pleca-n Albotina, 
La cetatea letina, 
Cu copoiu iepurind. 
Da coricove-astringind f 
Traistuta la git umplind. 
$i se duce la cetate, 
Numai haiducii razbate, 



$-acolo iar s-aduna, 

Copoiul legat tinea. 

In vale la iaz dubara, 

Lua copoiul de-1 sealda. 

Cu nuiaua mi-1 b&tea, 

Copoiul schilaunea, 

Mult flamind ca mi-1 tinea. 

$i a$a copoi se-nvata, 

Minca mere padureata, 

N-are pe inimS greats. 

Copoi dupa el tinea, 

De-i da coricova. 

Da' copoiul o minca, 

Cu pofta o imbuca. 

Da' pa?a cind il vedea, 

Mare mirare avea, 

Nu-i venea lui a credea. 

Da* Stinga daca vedea, 

Iar lua copoiul $i-mi pleca, 

$i trecu la Albotina — 

Nu era-n cetate nima. 

Trei zile-n §ir il $inea, 

Copoiul, zo, flaminzea ; 

Iar o bataie-i tragea, 

Si de coada-o tinichea ; 

La pa?a cu po?ta-l mina, 

Da* pe tinichea-i scria : 

«Oi, pa?o, ciric ba$I, 

Nu mai ai ce sa-mi faci ; 

Cind eu la mina {i-am fost, 

Tu cadir ca nu mi-ai fost. 

Da' cind mintea ti-a venit, 

Banutii ti s-a fur?it ! 

Haiduce$te Stinga-n pace, 

Ca n-ai ? pa$a, ce-I mai face !» 

lata Stinga ce mai face, 

C-a$a haiducului place, 

Toamna la cules de vii, 

Sa mai treaca el pin Dii ! 

Dete la nana Cindea, 

Pe la nasi-su Nicolcea ; 

Nicolcea e cm du^man, 

Dara Stinga su' bu$t;an, 



2^0 



9 



Nicolcea e pe bidan. 
Cind se-ntoarce cti spinare, 
Ii rSci un glon\ in $ale, 
§1 gramadfi-1 dubfira. 
La Nicolcea se ducea, 
De turcit el mf-1 turcea, 
Din gura a$a-i zicea: 

— Oi v na$ule dumneata, 
Uita-te la durda mea, 

Cum m-ai turcit tu pe mine, 
Sa te turcesc eu pe tine. 
$i-?i lua drumul ?i pleca 
Pe unde-1 ducea calea, 
La Dumitru-n Calinic, 
Care-avea un copil raic; 
Dumitru-n casa {inind, 
Iaca colgii venind, 
Pin toati casa-1 cata. 
Dumitru daca vedea, 
Sus in pod tar mi-l suia. 
Dumitru ?tie turcefte, 
De agale nu-mi grije$te ; 
Punea masa $i minca, 
Stinga pin pod ricaia. 
Dara turcii intreba: 

— Ai bre, sinco Dimitrie, 
Ce a?a-n pod tot ricSie? 

— Vrun mirtan de pin mala 
Vine pe la mi{a mea! 
Vatrai din vatrS lua 9 

Pe gura podului striga 9 
Stinga pin pod zdupaia. 
Iaca turcii se scula, 
De la masa c5-mi pleca. 
Stoian Stinga cubara, 
lar la masa s-a$eza, 
Unde-mi bea ?i imi minca. 
Lui Dumitru ii platea, 
Si-nainte o pornea. 
Mai dete pe la Arceri, 
Trecu Dunarea-n puteri, 
Si-mi pirli citiva boierL 
$-aduna bani lucitori, 



Nu mai sta pe la strimtori ! 
Dfttea bani pe 1-ai s&raci, 
S8-$i cumpere boi $1 vacL 
Cind trecu pin Alvftgii, 
II vSzu ni?te copii. 
Da' copiii, porci de ciini, 
Mi-l piriri la pSgtnL 
?i pSginiM ocolirS, 
Prin Alvfigii il pindirft; 
11 pindiri ?i-l legarfi, 
$i-l duserft la Vidin 9 
Pa$a-i ciine de pigtnl 
Pe Dumitru cft-1 lua, 
$i cu el mi se ducea 
La Cfipia Hanului, 
De pierzare capului ; 
Da pe Stoian Stinga-1 lua* 
Colea-n vale pe divan, 
In Capia lui Smirdan ; 
$i in la( 1-a atirnat, 
Lafur'le s-au sfftrimat, 
Nu putea la spinzurat 
Da f pa$a se necije$te, 
Cu Stingi se maldare$te. 
Cind oi zice de-un pelin, 
Venea-o baba din Florentin, 
§i baba a$a*mi zicea : 

— Stinga nu-1 spinzurati, 
Guleru camajii de nu-i taiati 1 
Dari StingS-a?a zicea: 

— BatS-te Domnu de baba, 
De urita ?i de slaba, 

A$a vorba ce spuse$i, 
Parca inima-mi rupse$i ! 
Tumte atunci pa$a lua 
Un topor mare-ascutit, 
Sa-i dea lui Stinga la git 
Gelatu toporu lua, 
Pe bu$tean ca mf-1 trintea, 
O data se opintea, 
Capu jos ii riminea, 
Numai gura o cisca ; 
Trupu-n picioare pleca, 



! IA 



.!* 



it 



hi 



ni 



241 



Sabia-n mina-$i lua, 
Dupfi turci cfi-mi alerga ; 
Tot tirgul cfi mi-1 umbla, 
Trupu-n picioare statea. 
Cind fu soarele-n chindie. 
La turci, mare veselie. 
La rom£ni e jele marc, 
Soar* le se intuneca tare. 
€azu trupu-i la pamint, 
Singele bolborosind. 
Din picioare tot batind. 
Cind soarele scapata, 
Nici trupu nu mai mi$ca. 
In poarta de la Vidine, 
Se mai facu o minune ! 
Stinga saraci ajuta, 
Mul{i plugari imbogajea, 
Multa lume-1 pomenea, 
De se cinta $-acuma, 
§i pin \ara a turceasca, 
Dincolo-ntr-a rumaneasca. 
§i-mi pieri far* de mormint. 
De la Timoc bate-un vint, 
Bate-un vint cu lacramioare, 
Pe-a cucului aripioare, 
Inimioara mi se fringe, 
Turtureaua tot mi-1 plinge. 
Istorie rumSneasca, 
Copiii s-o pomeneasca, 
La buni frati ca dumneavoastra 



98 

PATRUJA FRUNTE-IATA 

Cind oi zice trei masline, 
Ascultati, boieri, la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Dintr-a mea copilSrie ; 
Si vfi spun un cintecel, 
De cind eram mititel. 
Cind oi zice foaie latfi, 



Pe Patru|a frunte-lat&, 
Jerpeli tara deodata 
$i Craiova jumatate, 
Bucure$ti a treia parte, 
?i $apte sate din Olt, 
Mi le-a bagat Patru-n foe. 
De-unde naiba-1 auzea, 
Tot voivoda ciinele, 
Rupe-i, Doamne, falcile ! 
Patru fagara$i mina, 
Pe Patruta mi-1 prindea 
$i mi-1 baga-n apsana. 
Intr-o apsana de piatrfi, 
In fund de pamint bagatS ; 
De doi neamti e a$ezata, 
Domnu sfintu sa o bata. 
Pe Patruta mi-1 baga 
In $uietul $erpilor 
$i-n toiul napircilor. 
Zace Patru pe dreptate, 
Noua ani $i jumatate ; 
Zace la voivod in dos, 
Zace Patru eel frumos. 
Cu butuce la picioare, 
Sa nu-I vada vint $i soare ; 
Cu lacat la minf$oare. 
Sufletu lui, fra|ioare ! 
Zace Patru-n apsana, 
Si nima nu mi-1 vedea. 
Cind venea primavara, 
Pornea cucu §i cinta ; 
La fereastra se suia 
$i cinta la zabravea. 
Da* Patruta-1 auzea, 
El din gura-a$a zicea : 
— Bine, cuce, c-ai venit. 
Sa te mai aud cintind. 
Ca de noua ani zicind, 
Pe-al de zece am pornit, 
N-am auzit glas de cue ! 
Dar acu$a mi-ai venit 
Sa te-aud si eu cintind. 
Da 9 §tii, cuce, da 9 nu $tii, 



242 



"^m 



Pini-mi cinti un cintecel, 
Eu si-Ji scriu un r£vi$el, 
Cu mindre slove pe el ! 
Cu de$tiu de la picior 
Sa mai trag o slovi mici ; 
Ca picioru de furnica, 
La inimioara despici. 
Rava§elu-n gheara-oi lua, 
Sa te duci cu el colea, 
Pin'la Margarita mea, 
Unde tasa la argea. 
Te sui, cuce, de-oi cinta, 
Pe-o creaca de mar uscata, 
Sa-i cinti cu inima toata. 
Sa-i cin^i Mirgaritii mele, 
Unde bate briglile 
$i sS {asa pinzile. 
Rava?elu meu oi lua, 
Pe natra l-ol sloboza ; 
Cu braglifa l-o tragea, 
Pe titi 1-oi lepida. 
Rava?elu l-o vedea, 
Rava$elu sa-1 citeasca, 
Inima sa-mi ricoreasca. 
Tabara cucu cinta 9 
Da* Patruta, zo, scria ; 
$i-i mai scrise-un rava?el 
Cu mindre slove pe el, 
Cu de$tiu de la picior, 
Ca-i tragea o slova mica, 
Ca picioru de furnica. 
La inimioara despica. 
Cucu rava$elu lua. 
Din arfpe razbatea, 
La MSrgarita-ajungea. 
lata cucu se suia 
Pe-o creaca de mar uscati, 
Cinta cu inima toata. 
laca cucu se-nalta. 
Rava^elu slobozea. 
Unde schimba itele. 
Si juca ea briglile. 
Da 9 cu brigla cind trlgea, 



Rivi$elu 1-arunca, 
Peste {ifi ° lovea, 
$i ea-n poali-1 prijiunea 
$i tibira de-l citea ; 
Din ochi negri licrima, 
C-a$a-i spunea pravila : 
„N-auzi, MSrgarita mea, 
Vinde viile ?i mobile; 
Sa-mi vinzi t Mirg&rito, casa, 
Sa mi sco{i de la pedeapsa t 
Ci de noui ani de zile, 
De cind ?ed in turmuluc, 
N-am vizut nici boi la plug, 
N-am auzit cue tfntlnd. 
Pe toate le obicesc, 
Numai una nu poftesc, 
O ali de nipirci 
A puiat la mine-n chici. 
Cin' se-ntinde 

mi cuprinde, 
Si zgirce$te, 

mi f ur$e$te . 
Came din mine ciocne$te, 
Ala puii-?i arine^te !..." 
Margarita de-auzea, 
Tabara ea de vindea, 
Vindea viile ?i mobile, 
Vindea Mirgirita casat 
Sa mW scoati din pedeapsa. 
Multi blagi aducea t 
$i la voivod imi venea; 
li da blagi teslim pe masi 9 
Sfi i-1 dea pe Pitru-acasi. 
Da 9 voivoda ciinele, 
Rupe-i, Doamne, zitele, 
El din guri-a$a zicea: 

— Mirgirit-o dumneata, 
Da-mi $i salba de la git, 
Sa te cred c-ai siricit. 

Si mi-o dai teslim pe masi. 
Si ti-1 dau pe Pitru-acasi. 
Mirgirita sta griia: 

— Mil voivoda dumneata, 



II; 

\i 






■I 






2« 



Nu-{i dau salba de la git, 
Sa mi crezi c-am s&rflcit, 
Eu de-o salba mi-am fetit ; 
Socru-meu mi-a dSruit, 
La nunta cind am nuntit, 
N-o dau in mina de turc ! 
Patruta din aps&na, 
De Margarita se ruga : 

— Margarita, soata mca f 
Da-i $i salba de la git, 
Sa creada c-am saradt ; 
Cit mi-o fi Jara in pace, 
Patruta-alta salba facet 
Da 4 Margarita nu vrea, 
Iar Patruta se ruga : 

— Du-te, Margarita, acas&, 
Te pui, neica, $i-oi vindea, 
Ale noufi mori in vint 9 
$-ale noua sub pamint, 
Care-nferiga argint, 

Tot argintu de-al mfirunt, 
Care-n lume e mai scump. 
Margarita se ducea, 
Vindea ale mori in vint, 
$-ale noua sub pamint, 
Care-nferiga argint, 
Tot argintu eel marunt, 
Care-n lume e mai scump. 
Multa blaga astringea, 
La voivoda iar venea, 
$i i-o grarnadea pe mas£, 
Sa i-1 dea pe Patru-acasS. 
Da 1 voivoda iar nu vrea, 
Cerea salba de la git. 
S-o dea in minS de turc 
Da f Margarita zicea : 

— Nu-mi dau salba de la g!t. 
Pentru salba am fetit, 

N-o dau in mina de turc. 

Patruta din apsana, 

O data cS auzea 

$i din gura a$a-i spunea : 

— Margarita, soata mea, 



Rupe salba de la git, 
Sa vada c-ai saracit, 
$-arunca-i-o lui pe mas&, 
Sa-mi dea drumu mie-acasfl. 
Ca daca e {ara-n pace, 
Alta slaba neica-^i face ? 
Margarita de-auzea, 
Pe salba se minia. 
De la git ca o rupea, 
Pe masa i-o lepada. 
Voivoda cind o vedea, 
Cheile pe mina lua, 
La Patruta se ducea 
§i-l scotea din apsana. 
Cind din apsana ie$ea, 
Margarita mi-1 privea, 
Sarmana mi-1 cuno$tea: 
Barba bate genuchit, 
Mustatile, bratele, 
Da* chica, calciile. 
$i-l ducea la barbier, 
De mi-1 tundea ciocoie?te, 
Ii lasa chica-n virvaric. 
Cum ii jade de voinic. 
$i-l facu danac frumos. 
Cum inainte mi-a fost ! 
Pe Margarita o lua, 
Cu Margarita pleca. 
Colea-n deal, prin codru verd^ 
La coveiu drumului, 
Patruta mi se oprea, 
La Margarita spunea : 

— Margarita, soata mea, 
la stai sa dau pe colea, 
La coveiu drumului, 

Pe marginea cimpului. 
Cind oi zice foaie lata, 
Ca mi-e durda mea-ngroapa, 
Durda mea cu tava verde, 
Pe ea nima nu mi-o vede. 
Margarita sta zicea: 

— Mai Petro, sojia mea, 
Lasa-te de rau-asta ! 



244 



Cide blaga-am r&sfirat 
Din apsina te-am scdpat ! 
Da' Patruffi, zo-mi, vorbea: 

— la taci t mindro, acia 9 
Nu-mi ie$ea cu vorba rea ! 
El pe durda lui o lua, 

In vale-n sat cobora, 
$i unde mi se oprea? 
Colea la turcu Daunt, 
De lua prau dc-al m&runt, 
Ce-mi umplea durda curind. 
Cind prin sate abatea, 
El cu durda cfi pocnea, 
Cadinele spaiminta, 
U$ile ca le-nchidea, 
Turcii la poarta ie$ea ; 
§i-l daruia cu parale, 
Sa nu spaiminte copii in cale 
Multa blaga astringea, 
$-0 trasura cumpara. 
Cu Margarita ?edea , 
$i umbla cit mai iimbla, 
lar cu durda lui pocnea 
Pe dealu Peri$ulu! 9 
Cu trasura cind trecea f 
Cine-n cale-1 intilnea? 
Arnautu ceal bogat, 
In cruce nebotezat, 
Ce scotea biru din sat. 
El in cale-l intilnea, 
$i lui Patruf ii spunea : 

— Mai Patruta frunte-Iata, 
Jerpeli$i (ara deodata, 

§i Craiova jumatatc, 
Bucuresti-al treilea parte, 
§i $apte sate din OU 9 
Le baga§i pe toate-n foe ! 
Vreai la lupta sa ne lu&m, 
La flinte sa ne-mpu$cam; 
De-oi sta de te-oi prapadea, 
Sa-ti iau mindruleana ta y 
Ce te porti bine cu ea ! 
Da* Patruta sta zicea: 



— Mii arnfiutul ctl bogat, 
Ce-ai scos biru de prin sat; 
Dfi-i cu buzduganu bine, 
SS nu m&-nt2rit pe tine! 
Arn&utu de-auzea, 
Buzduganu-n mini lua 
$i«n PfitrutS-1 repezea. 

Da 1 Pfitruta ce-mi f&cea? 
Pini buzdugan venea. 
El pe burti se punea, 
Buzduganul petrecea, 
In genunche se scula. 
La arniut a$a-I spunea: 

— MSI arn&ute dumneata, 
Stai sfi-ncerc pe durda mea. 
Pocne$te ori se glumefte, 
Ori ci mi te-nvesele$te 

Pe durdfi la ochi punea, 

DeodatS mi-o sloboza, 

Pe arnaut it lovea 

La foaia z2bunului, 

La casa sufletului, 

Unde-i pasa turcului ! 

Ii lua trasura ?i pleca, 

Multa blagS ca-mi avea 

§i cu-a lui o-mpreuna. 

$i-?i lua viile $i mobile, 

$i-$i lua noua mori in vint, 

Alte noua sub p&mint* 

Care-nferega argint 

§i-mi traia pe fara-n pace, 

Ca n-are turcu ce-i face. 



99 

HAIDUCUL NEAQU 
51 FRATE-SU LUPU 

Verde de-o cicoare, 
La vale, frate, la vale, 
Unde soarele r2sare, 
§i merge Dunare-agale, 



245 



La poalele codrilor, 
In poiana florilor, 
Florilor, miresmelor, 
Unde cinta mierla-n dos f 
De merg ciocoii pe jos, 
La tulpina cerului, 
In umbri{a fagului, 
Unde Dunarea cote$te, 
Pe haiduci ii ocrotejte, 
Mare masa mi-este-ntinsa, 
De mul{i voinici e cuprinsS. 
E cuprinsa in lungi§, 
In lungi$ $i-n curmezi?. 
La masa de piatra seaca, 
In sirma de aur legate, 
§ede Neac$u haiducu, 
Cu frate-su Lupii 
$i cu Patru lui I spas f 
Ce sare vo ?apte pa$i, 
Mor ortacii de necaz, 
Nu da la nima ragaz. 
Haiduceau la Severin, 
Da* treceau $i-n Negotin ; 
Haiduceau mai in tot loc. 
Da* treceau peste Timoc 
De prindeau vrun turc bogat, 
11 luau burduf legat, 
§i-l treceau Dunarea-n {arS, 
$i-i dau de minca papara ; 
Da* de prindeau vrun ciocoi 
11 puneau de pa$tea oi : 
De prindeau un grec cu barba, 
Zo,-l puneau de pa§tea iarba I 
Tremurau ciocoii-n tara, 
Pe turci ii bagau in boala ! 
PoterMe s-aridica, 
Pe Neac$u de-1 cauta, 
Pe Neac$u cu ceala sa, 
Da* lor nici ca te pasa ! 
Stau ortaci, se veselea 
$i de nima nu grijea... 
Imi beau vin de Negotin, 
Goleau cu bocalu pltn. 



De straja cine-mi sta, 
Pe negustori de-i adasta ? 
Sa vezi, Neac$u haiducu 
$i cu frate-su Lupu, 
Cu eel voinic mustacios, 
Cu un cojoc mare lfttos ; 
larna il poarta pe dos 
Ca sa fie san&tos ; 
Da 9 vara pe pielea goalS, 
Sa-i mai {ie de racoarfi, 
Pe cea mindra DunaricS, 
Cucaie Neac$u de picS ; 
C-as-noapte au fost plecafi 
Dupa oameni de-ai bogati. 
Putin timp imi adurmea, 
Uh vis urit imi visa ; 
La frate-su Lupu striga 
§i din gura a$a-i graia : 

— Naica Lupule, naicfi, 
Veseli^i $i nu va pasa, 
Da* du$manii, zo, ne cata 
Pinga margine de sate ! 
Stind in durda rezemat, 
Putintel ca am somnat, 
Urit vis ca mi-am visat : 
De Dunarea s-a varsat, 
Jiul mi s-a-nvolburat, 

Da' Timoc ul a sacat... 

De la vale de Cetate f 

Doua lemne-mpreunate, 

De virfuri bine uscate 

Si cu crengile curate. 

Da* pe lemne-mi croncfinesc, 

Doi corbi in carpin ciocnesc ; 

Da* din carpin curge singe, 

De-1 stringeau tiganii-n blinde ! 

Mai visai o purcea sura, 

Cu un sarpe mare-n gura. 

De la vale de purcea, 

O baba mi se bocea. 

— Nu te teme, frate, teme, 
Ca amu ori mai devreme, 
Ce ne este scris. 



246 



II 

vr 



In frunte ne este pus ! 

Visul tau ce 1-ai visat, 

Este un vis blestemat: 

Ale doua lemne-uscate, 

Cu cele virfurl culcate, 

E spiiizuratoarea, e carpina, 

Ce n-ar mai fi la nima !... 

Cind pe noi ne-o spinzura 9 

Ai doi corbi ori croncanea, 

Aia carnea ne-or minca, 

Soarele $i luna s-or mira... 

Da' purceaua ce e suri 

$i merge c-un ?arpe-n gura, 

Ala nu e §arpe mare, 

Ci este $treangul eel tare ; 

lara baba ce se bocea 

De la vale de purcea, 

E muma ce plinge, se tinguie$te, 

Sub spinzurittoare ne jele$te. 

Corbii carnea ne-or minca, 

Maicuta ne va cinta. 

Da* ala nu e voinic 

Ce se teme de-un nimic, 

Ce-?i da sabia din minfi 

$i pe du?man nu-1 darima, 

Nu-1 darima, nu-1 znope$te f 

Lele, Doamne pazefte ! 

Fratii se intelegea, 

De$tele-n gura punea, 

O data ca-mi $uiera, 

Toti haiducii aduna. 

Se duceau, se-ncirduiau, 

Ceata mare se faceau 

$i-mi intrau la Hinoveni, 

Unde sint voinici vicleni, 

Ce se v2d din Corbova, 

Dincolo de Cladova ! 

In birt cu totfi intrau, 

Birta$iti-i porunceau : 

— Scoate, lele f vln pe masft, 

Nu cata ca e?ti f rumoasi ; 

Las 9 voinicii sa traiascft, 



Pe ciocol s«-i prip&deascft !... 
SS poatfi ?i-ol mlc, 

$I-al sirac 
SS aibe ?iel un lac in sat! 
Ins& Nifa de-auzea, 
Ciobul cu farmece lua, 
In podrum ci imi tuna, 
Vinul de-1 mai indulcea, 
Putinel il fermeca, 
Cu descintece-1 dregea, 
Pe haiduci de-i imb&ta, 
Apoi sta de-i intreba: 

— Haiduc Neac$u dumneata, 
Ffi f te org, pe voia mea ! 
Vinu-mi este-mp2rStesc 

§1 trebuie ca sl-l plltesc; 
Vinul este mermeziu, 
De-omoarS omul de viu. 

— Cind o face plopul pere 
$i rachita mkfunele, 
Vezi de la voinici parale, 
$i luna-n amiaza mare !.- 
Cri^mari^a de-auzea, 

A$a rau se minia, 
Lacat, veriga-arunca 
§i-ncepea se vaicarea : 

— Sari^i, lume f sari^i, {art, 
Iote, ho^ii ma omoara ! 
Sariti cu pari, cu topoara, 
Sarif! cu ce va-nconjoara ! 
Lumea turbata venea, 
Birtul tot imi ocolea. 

Da 9 haiducii de colea, 
Nicidecum nu le p&sa. 
Neac$u, voinic mustacios, 
Cu cojoc mare l&{os, 
Pe co?ul casei se urea. 
Caput afara mi-1 scotea, 
Cutitul in gura purta, 
Din cap o daf c&tina, 
Lumea riu se spiiminta; 
Gardurile, zo,-mi piriia, 



247 



De fried ce mai fugea ! 
Neac$u jos se scobora, 
Un pietroi mare lua, 
L&cat, verigfi-mi fringea, 
Ufa din mini scotea. 
Pe haiduci ii slobozeza. 
Da 9 mul{imea navalea, 
Navalea ?i mi-i prindea ; 
In fringhii grease ii lega, 
La spinzuratoare-i ducea, 
Ciocoii, zo, se veselea ! 
Cind fu soar'le la chindie, 
Haiducii merg la pieire ; 
Cind fu la chindia mica, 
Veni un voinic pe fuga ; 
De$tele-n gura punea, 
Numa-o data-mi $uiera, 
Poteri, lume, zo,-mi fugea, 
Cari pe unde-apuca !... 
Da' voinicul eel istet, 
Ce e din deal de Cerneti, 
Fringhiile ca le taia, 
Pe haiduci ii sloboza. 
Sabiile cS le lua, 
$i-ncepea de ciormanea 
La poteri, 

negustori vicleni, 
De din deal de I no veni. 
Neac$u, zo, mi se lupta, 
Nici Lupu nu se lasa, 
Cu dintii-n ciocoi musca, 
La poteri, zo,-mi impu^ca !... 
Dunarea ca-mi trecea, 
Pe la Dii se mai ducea, 
Pa$a in Dii c3 tremura, 
Agalele-mi dlrdiia ! 
Stapineau pe {ara-n pace, 
N-are ciocoi i ce-i face, 
N-are nici pa$a dincoace. 
Istorie romaneasca, 
La buni frati ca dumneavoastra, 
Pentru ca sa pomeneasca... 



100 

HAIOUCUL NIJA 

Pe valea cu nuci, 
Un* se string haiduci, 
Laturea cu drumu, 
Nu se vede fumu. 
Da' nucu-al bStrin, 
De haiduci stSpin, 
Haiduci se stringea 
?i se numara : 
Unu nu era, 
Nita a lu Felcea ; 
Omu eel batrin, 
Haiducu al mai bun. 
Ei ca se vorbea 
§i se sfatuia, 
Dupa Ni|a mergea, 
De el se ruga : 
— Mai nana Felcea, 
Pe vin $1 pe piine, 
Aide sa juram 
Sa ne adunam, 
De cin s-ascultam ; 
Sa nu ne ferim, 
Mult mai haiducinu 
Foaie verde de-o lalea, 
Sa mergem in Geanova, 
La Iovan eel bogat, 
Multa Maga a adunat. 
Haiduci se vorbea, 
Pe drum imi mergea, 
La eel miez-de-noapte, 
Cu fiori de moarte. 
In sat ajungea, 
Ba? la Geanova. 
?i cum ajungea, 
A$a-mi asculta, 
Prin sat auzea 
Fete urezind, 
Da' baieti cintind, 



248 



In sat sc bea, 
Focuri mart f&cea. 
Ei se tainuia, 
Inainte mergea 
NitS-a lui Felcea, 
Cu-ai doi?pe haiduci, 
Fara de opine L 
La foe ajungea, 
Un eopil prindea, 
De lovan vorbea: 

— Unde e lovan bogatu, 
Ce a saracit el satu? 

Cu ei se ducea, 

La poarta ajungea: 

— Muma, muma mea, 
Faciei eeva de eini, 
Ca go$ti ne vine. 
Muma-sa de-auzea, 
Ochii mi-arunca, 
Avea ce-mi vedea v 
Din gura-mi zieea : 

— Aide eu maiea! 
Da 9 lovan ca-i intreba, 
U$a deschidea, 

lovan tot cetea, 

Da 9 eind se uita, 

Avea, Doamne, ce vedea » 

— Ce-ati venit la mine, 
Ca nu e a bine ! 

Da' Nita-i grata : 

— Ma Iovane t dumneata, 
Scoate banii-neoa ! 

— Mai Nita, o fi pacat, 
Ca te-am ajutat, 
Simbria t*-a m dat t 
Cama$i ti-ara spalat, 
Bucatura \i-am dat. 
Nita bani cerea, 

El nu se-nglumea, 
Da* lovan nu vrea 
Ghita ce lucra, 
Sabia luva, 



Capu-I zbura; 
La nevasti mergea 
?i pe ea o tfiia ; 
La fatfi mergea, 
Fata de-l vedea, 
De el se ruga : 
— Ghit« f nan« Ghita, 
l\\ dau a mea gurita, 
Eu ma rog de tine, 
Lasa-ma pe mine, 
Ca slot logodita, 
Fata ispitita, 
Ca mi-e nunta miine, 
Vreau si ma cunune. 
Nita f -o fi pacat, 
Cama$i t'-ani spalat, 
Bucatura-am dat, 
Joe nu ne-am batut, 
Simbria ti-ai luat. 
Ghita de vedea, 
Lacra mi-o trSgea, 
Cu sabia-mi da, 
Bine n-o lovea, 
Capu ii taia. 
Patru morti fedea, 
Patru perefi era, 
Jele se facea. 
Pin cohere mergea, 
Un sapoi gSsea, 
In soba-mi mergea, 
Sub pat ca sapa, 
Blaga i-o gasea. 
O lua $i pleca, 
Zor 9 !! se varsa, 
De se lumina. 
Ciobanu venea, 
La poarta striga, 
Oili-a scotea, 
Ei nu raspundea, 
Da 9 niei n~auzea, 
Ca la tot! pereti 
Zaee patru morti. 



249 



Da' $1 de-ar r&spunde, 
Dar n-are de unde. 
Ei imi putrezea, 
Lumea-i ingropa. 
Haiduci s-a aflat 
$i s-a condamnat, 
Vezi f la spinzurat. 



101 

OOI FRATI IN TEMNrjA 

Lina verde trei masline, 
I-ascultati, lume, la mine, 
Cind oi zicc otra{el, 
Sa va cint un ctntecel, 
De doi pui de f ration, 
De doi pui de corbiori. 
Lina verde foi de vita, 
In temnita la Iovifa, 
Zace Ghita §i Patruta ; 
Cu butucii la picioare, 
Nevazuti de sfintu soare. 
Dara Ghita imi graia : 

— Mai Patruta dumneata, 
Este oare dimineata ? 

Ca sintem noi sub pamint 
Ca $i mortii in mormint. 
Brat de bra{ noi sa ne luam, 
A$a, frate, ne culcam, 
Sa vedem ce-o sa visam. 
Om visa vun dor din casa, 
Un dor de la muma noastra ; 
§-om visa vo surioara, 
Cu dor de la inimioara. 
Brate la brate se lua, 
$-amindoi ca adurmea. 
Piste noapte se scula, 
Sa vezi Ghita ce-mi zicea : 

— Nana Truta dumneata. 
Da* stit t nana, ce visai, 



Nu $tii cit ma speriai. 
Un $arpe cu paie-n gura, 
$i ne privea toti cu urfi. 
lar Patruta ce-mi vorbea, 
Pe frati-su-l mingiia : 

— Frate Ghi{a dumneata, 
Visul tau ce 1-ai visat, 

O sa fie-adev&rat. 
$erpili cu paiu-n gura 
Si privirea cea cu ura, 
Gidea $treangu pregate$te, 
Pe-amindoi ne prapade?te. 
Pe-amindoi ei ne sugruma, 
Fara dor ?i farS muma. 
Amindoi de brat se lua, 
lar a$a mi se culca. 
Ca e noapte, ca e ziud, 
N-avea de unde sa $tie. 
Peste noapte ei durmea, 
Ghita rau se speria, 
A?a tare-mi fipa, 
Talpa temnitii crapa. 
$i lui fra-su-i povestea, 
A$a din gura-i zicea : 

— Da' $tii, nana, ce visai, 
De-a§a rau ma speriai : 
Doua lemne mari $i-nalte, 
?i de vlrf inciofrigate, 

Da f de crengi sint daramate, 
Numai de-o zi sint gatate. 
Da 9 Patrutfi de-auzea, 
Asa din gura-i grata : 

— Ghita, Ghita, frate-meu, 
Daruit de Dumnezeu, 
Visu tau ce 1-ai visat, 

O sa f ie-adevarat ! 

Doua lemne mari $i-nalte, 

Ce de crengi sint daramate, 

Ale crengi ce-s darimate, 

Alea-s zile raposate. 

$tii, nan5, ce mai visai ? 

Trei viguri de pinza neagrS, 



250 



Zile noastre o s& piardftt 
In negura imi privca f 
Iaca Gidea ci-mi venca, 
$i venea cu ?treangu-n minS, 
Ca sint haiduci f&rS v!nS t 
Pe-amindoi sa mi-I sugrume, 
Far-de lege, far-de tirme. 
$i mi-i scoase, vezi, cam tare, 
S3 faca ceva plimbare, 
Pina la spinzurfitoare, 
Unde voinicii imi moare. 
Fete marl cind ii vedea, 
Floricele le dadea, 
Da v ei florili-mi lepida, 
Doua l&crimi le pica, 
Ca $tia ce-i a$tepta, 
Pe-amlndoi mi-i spinzura, 
$i le cinta presura : 
«Doi voinici, doi fratiori, 
O sa muri^I, voi, in zori ; 
Da f lovifa moara-n noapte, 
Departe de sot ?! f rate ; 
Far-de mill, cu pacate, 
Tot de Gidea-alaturate. 
Pe ei viermii sa-i manince, 
Pamintul sa nu-I astruce; 
Numai vintu o batea, 
Lor neamul li s-o $tergea, 
Ca-i blastam de pasarea !» 
Nici un an ca nu trecea 
§i blestemu sc prindea, 
Amindoi se prapadea. 
Ei nici groapa nu-mi avea, 
Numai soarele-i topea. 
Da* din fratiori-ai doi 
Imi crescura doi bujori ; 
Imbujoresc $i-mbujorea, 
Fete mari ca mi-i rupea 
$i mi-i puneau in cosita, 
Le cinta o golumbita. 
Mi-i punea la inimioari, 
Sa-i poarte de dor o tara. 



102 

CRETU HAIDUCUL 

Verde leana bobului, 
Sus, la malul Oltului, 
Jos, la poala cringului, 
La umbri{a fagului, 
La cerdacul Crejului, 
Crefului haiducului. 
Verde leani $i-o lalea, 
Da 9 pe cine mai avea ? 
Cind oi zice porumb cref, 
Era Iancu din GolenJ; 
Fir-al naibii cu ai mor^i, 
A bagat pe Creju-n foe. 
DarS Cre$u ce-mi zicea ? 
— M£ Iancule dumneata, 
Cind oi zice de-un spanac, 
Un vis rau ca am visat : 
Colea-n vale, intr-un sat, 
Mi-este un ciocoi bogat ; 
Eu, Iancule, 1-am aflat, 
Fi-i-ar crucea cui 1-a fapt. 
Iancule, eu i-am scris, 
Un rava$el i-am trimis ; 
§i cu micul portofel, 
Te duci, Iancule, cu el 
Sa ti-1 umple, vezi, cu poli, 
$i vo citiva galbiori 
Deasupra de portofel, 
Sa se bucure $i el. 
Nu numara la cine are, 
§i numara la cine n-are 9 
Sa-i dea Cre$u cui nu-i are, 
I-mpartim pi la saraci, 
Sa-?i cumpere boi ?i vaci ; 
Cind oi zice usturoi, 
Sa mai are la ciocoi ! 
Dara Iancu ce-mi facea? 
El pe cal incaleca, 
Pe drum el o apuca, 
Colea-n vale, intr-un sat, 



■li- 

•if 



I 



251 



Unde e ciocoi bogat. 
Drept in curte se oprea, 
Ciocoiul cind il vedea, 
Drept in braje-l prijunea, 
Darfi lancu ce-i spunea : 

— Buna ziua 9 m&i cocoane ! 

— Multamescu-ti dumitale ! 

— Cind oi zice de-un spanac, 
Pe min* Creju m-a minat, 
Mi-a mai dat un rava$el, 

$i cu micul port of el ; 
Ca sfi-1 umpli, vezi, cu poll, 
$i vo citiva galbiori. 
N-a minat la cine n-are, 
$i-a minat la cine are, 
Sfi-i dea Cretu cui nu-i are ; 
I-mpartim pe la saraci, 
Sa-$i cumpere boi $i vaci ; 
Cind 01 zice usturoi, 
Sa mai are la ciocoi ! 
Ciocoiul cind auzea, 
Chiar in lada ca-mi baga, 
Cite para I e mi-avea, 
Cu maturica le da ; 
Portofelul il umplea 
§i lui lancu ca mi-1 da. 
El pe cal incaleca 
$i la cerdac imi pleca. 
Dara Cretu mi-1 vedea. 
lancu vesel cum venea, 
Cind la Cretu ajungea, 
Multe parale ii da f 
DarS Cretu ce-mi fScea? 
El din gur£-a$a graia : 

— Ma lancule dumneata, 
Eu f frate, ca m-am culcat, 
Altu vis ca mi-am visat : 
Colea-n vale,-n al sat f 
Mi-este un ciocoi bogat, 
Eu, lancule, 1-am aflat. 
Fi-i-ar crucea cui 1-a fapt ! 
Ifi mai dau un ravage), 

$i cu micul portofel. 



Te duci 9 lancule, cu el ; 
Nu minim la cine n-are, 
$i minam la cine are, 
Sa-i dea Cre{u cui nu-i are ; 
Impartim pe la saraci, 
Sa-$i cumpere boi §i vaci. 
Dara lancu ce-mi facea ? 
El pe cal incaleca, 
Piste cimp o apuca. 
Intr-o sinta dumineca, 
Vedea pluguri ca-mi ara, 
Drept la ele se ducea ; 
Buna ziua ca le da, 
Da' plugarii-i mul{amea. 

— Ce ara^i dumineca, 
Nu iubiji biserica ? 

Dar plugarii-i raspundea : 

— Nu aram, frate, la noi, 
$i arSm, zau, la ciocoi ! 
Daca nu ne crezi pe noi, 
Du-te-n capu locului 

$i vezi spaima dracului, 
Arenda$u satului ! 
Dara lancu ce facea? 
In capul locului mergea, 
Logofatu ca-mi durmea, 
Cu grapa umbra- ji facea. 
Dara lancu ce lucra ? 
Grapa pe el dubara, 
?i pe grapa se urea, 
Pina de subt ea ie$ea, 
Stii, ce dracu se rupea ! 
La bataie el il lua. 

— Ce arati dumineca, 
Or n-aveti de nima frici ? 

— Nu aram, frate, la noi, 
Si aram, zau, la ciocoi ! 
Atunci lancu ce facea ? 
Drept in sat ca s-apuca, 
Lele f -n curte ca-mi intra, 
$i ciocoiul intilnea. 

— Buna ziua, mai cocoane !... 

— Vezi de drum, mii capitane ! 



252 



— Mii cocoanc dumneata, 
De {i-e scumpi via{a, 
Cind oi rice de-un spanac, 
Pe min 9 Cre^u m-a minat; 
§i mi-a dat un rivi?el 

$i cu micul portofel. 

N-a minat la cine n-are, 

$i-a minat la cine are, 

Sa-i dea Crefu cut nu-i are ; 

Impar^im pe la siraci, 

Sa-$i cumpere boi $1 vaci ; 

Cind oi zice usturoi, 

Sa mai are la clocoi! 

Dar ciocoiul de-auzea, 

Rava$elul ca M lua 9 

Lele, frate, i-I rupea, 

Da* portofelul oprea f 

Din gura a$a-i spunea: 

— Fi-i-ar mortii ingropa{i, 
Da' $j pe cei argati, 

Sa nu umble cu minciuna, 
Sa nu-i mai spun eu vruna ! 
S5 puie mina pe sapi, 
Care cu sacaua ap5 ; 
Baiete, de vrea paraua 
Sa care el cu sacaua ! 
Dara lancu de vedea, 
Inapoi mi se-ntorcea, 
Nici o para nu-mi avea, 
Intristat el se-ntorcea, 
De cerdac s-apropia, 
Lele, Cretu mi-1 vedea, 
lancu trist cum imi venea, 
Nici o para el n-avea. 
Jos din cerdac dubara, 
Lele, lancu ii spunea: 

— Mai Cretule dumneata, 
Nici o para nu mi-a dat f 
Da* ne-a minat la sapat! 
?i daca dore$ti paraua, 
Cica sa impingi sacaua ! 
Dara Cretu ce-mi ficea? 
El lui lancu ce-i spunea? 



— Mi lancule dumneata, 
Tu la grajdi si mi te duel, 
Patru cat afar 9 ii scoff, 

Iar trfisura s-o desgropi. 
Numai aur ?i argint, 
Da fulgere pe pimint 
Pini lancu injuga, 
Cre{u la frizer mergea, 
Frumos mi se birbierea ; 
Alte aine imbrica, 
Ca boieru se ficea, 
Nici dracu nu-1 cuno?tea, 
Da v ?i lancu iar a?a. 
In trisuri se urea, 
Da* Cre{u ce mai ficea? 
Cifi haiduci el imi avea, 
Pe tofi, frate,-! aducea, 
Douizeci de in?i avea, 
Pe toft frate,-i inarma, 
$i lor, frate, le spunea: 

— Dupi mine si veniti, 
Zece in$i sa-mi ajunge{i, 
Peste-o ori si intrafi, 
Inci zece-ml ajungefi, 
Peste alti ori-mi venitL 
Dara Cre{u ce-mi ficea? 
In trisuri se urea, 
lancu vizitiu $edea, 
Drept in sat ci o-apuca, 
Drept in curte se oprea. 
Boieru cind if vedea, 
Drept in brate-i prijunea, 
Drept in casi mi-i biga, 
Unde masa ci-mi punea, 
$i de vorba s-apuca, 

Iar ciocoiul se plingea: 

— Mai cocoane dumneata, 
Vezi la mine c-ai venit, 
Am multe de tiinuit 

Sa vezi, lancu a venit, 
Pe el Cretu 1-a trimls 
Dupi parale pe-ales. 
EI la mine 1-a minat, 



253 



$i un riva$el mi-a dat f 
$i cu micul portofel, 
Alituri de ravi§el, 
Ca si i-I umplu cu poll 
§i cu mindri gilbiori. 
N-a minat la cine n-arc f 
D-a minat la cine are, 
Si-i dea Cretu cui nu-i are. 

— MSi cocoa ne dumneata, 
Nu te teme de asta ! 

Cind oi zice de-un spanac, 
Iar pe Cre{u eu mi-1 cat. 
Fi-i-ar crucea cui 1-a fapt ! 
Zece in?i cfi mai venea, 
Drept in curte ca-mi intra, 
Dara Cre{u ce zicea ? 

— Mil cocoa ne dumneata, 
la stringe gavajii tai, 

Sa-i minim, vezi, cu ai mei f 
Dupi Cretu si mi-1 cate, 
C-a fficut multe picate ! 
Dar ciocoiu ce-mi facea ? 
Citi gavaji pin curte-avea, 
Pe to^i, frate f -i aduna, 
Cu-ai lui Crefu-mpreuna ; 
Piste-o ori ajungea, 
Alfii zece imi venea, 
Ocol la curte ca-i da ; 
Darfi Cretu ce lucra ? 
De la masS se scula, 
Multe arme ci-mi vedea, 
Care pline, care goale, 
Ce costau multe parale. 
Pe toate mi le-aduna v 
La ofele le cita ; 
Da' ciocoiul se mira 9 
A$a din guri-i grfiia : 

— Mfii boiere dumneata, 
Da 9 de ce le ca{i a$a ? 

— Mi le cat eu f mai filiate, 
Si nu fie firimate ; 

Cre|u este-un blastimat, 
Fara nidi de pacat ! 



De la masa se scula, 
Drept de git il apuca, 
Numa-o data fluiera, 
Toti haiducil s-aduna, 
Pe ciocoi ca mi-1 lega. 
Cite parale mi-avea, 
Pe toate i le lua, 
§i-n trasura le punea, 
Iar ei, frate, imi pleca, 
Minau, frate f cit putea. 
Ochii-napoi aruncau, 
Aveau, frate, ce vedeau ! 
Mare potera-mi venea, 
Dupa Cretu alerga, 
Dara Cretu ce lucra ? 
Jos din trasura sirea 
$i lui Iancu ii spunea : 

— La cerdac, Iancule, te duci, 
Pe poteaci sus apuci, 
Trasura tu si o-ngropi 

$i cu frunza o cutropi, 
Banii bine sa-i ascunzi 
$i in codrii si-mi ajungi. 
Dara Cretu ce-mi facea? 
Alte aine imbraca, 
Ca cer$etor se facea. 
O iapa chioari prindea, 
La o caruta-o punea, 
Si-ntr-un namol o baga. 
laca potera-ajungea, 
Buna ziua lui ca-i da, 
Da 9 $i el le multamea, 

— Da f pe unde-oi fi trecut, 
Omule, poate-ai vizut 

Pe Cretu pe-aici trecind, 
Catre codrii apucind ? 

— Cind oi zice de-un spanac, 
$i eu pe Cretu-1 cat ; 
Fi-i-ar crucea cui 1-a fapt, 

Ci mi-a luat un cal legat 
Da' ciocoiul de vedea, 
Inapoi se intorcea ; 
Cretu din namol ie$ea, 



254 



m* 



11: 



Altu cat incaleca, 
$i se suia la ceardac, 
De haiduci e a$teptat 
Socoteala le-o facea 9 
Pe to|i banii-l imparfea, 
Ca sa-i impart! 1-ai saraci 
Sa-$i cumpere boi $i vaci 9 
Frunza vcrdc usturoi, 
Sa le are la ciocoi. 
C-a§a spune dipla mea, 
Sa mai dati cite-o para. 



103 

HAKDUCUL VaCU 

Lina vcrdc iasomie, 

Cint un cintcc din Sirbic; 

Lina vcrdc siminoc, 

Cintecu dc pc Timoc. 

Lina verdc de-un pelin, 

Pe Haiduc Velcu din Negotin ; 

Ce-a luptat cu turci piglni 

Sa apere pc cre$tinL 

Haiduc Velcu e sarac* 

La turci cioban s-a bagat; 

Nici acia nu-i pl£cea 9 

Alt stapin imi cauta; 

El intra la Stan Gl&va$ 9 

Ce stapinca pe-un ima?. 

Cu stapinu haiducea, 

La turcime imi taia 

Si haznale-mi descarca. 

Dincolo-n Sirbia, 

Ca sa scoata saracia ; 

Pc-ai saraci imbogafea, 

Ca sa scape de belea. 

lata vrcmea cind venea, 

Trecca din Sirbia-ncoa, 

C-auzea ca-n Timoc, 

Turcu a facut potop. 

Sute dc vlahi aduna, 



Da 9 $1 sirbi vo cit&va. 

Dc din vale de Podgor^i 

Omori el turcii to^i ; 

Mult! blagS aduna, 

Pe haiduci bine arma 9 

$i-ajuns& la Bregova. 

La popa Ghifa venea, 

De pisar el il lua 

$i apoi ii cuvinta: 

— LasS 9 parinte, popia v 

Te-a?teapta buliba^ia ! 

$i-n loc de cruce-mi lua 

Popa Ghi^a, sabia ! 

Craina ei o stfipineau, 

Sama la turc nu dSdeau ; 

Banii barabar primeau 

§i la oaste impar^eau. 

Pe turci, Doamne, zo 9 -i bateau, 

Peste Timoc ei fugeau. 

Atunci turcii ce f&ceau? 

Scoteau potcoave la cai 

$i le vindeau pe malai ; 

I$i vindeau $i fesur'le, 

Ca sa-$i scape zilele ! 

Lina verde siminoc, 

Trecu rusu in Timoc 

Ca s-ajute pe cre$tini 

§i sa-mi scape de pagini. 

Ghinarar Kamenschi-n frunte, 

Trecea Dunarea-nainte ; 

Rumanii ii a$tepta, 

Cu ei alaturi lupta ; 

Cu Haiduc Velcu-nainte, 

Ca un tinerel cuminte. 

Foaie verde trei smicele, 

In Negotin la cafenele, 

Zece lautari cintau, 

Pe Haiduc Velcu pomeneau* 

Ru$ii f zo 9 mi se mirau, 

Pe Velcu mi-1 daruiau 

Cu sSbii ?i cu pistoale, 

Cu tunuri ?i cu patroane* 

Nu sa pomenea 9 badie, 



'ill 



J; 



255 



De-alta luptt in Sirbie ! 
Nima nu era mal mare 9 
Decit Velcu cc! mai tare, 
Toatfi lumea il cinta, 
Caragheorghe se nec&ja, 
CSci el nu se-n{elegea, 
FiindcS sirbii $i rum&nii 
La Velcu luptau cu pSginii. 
In luptfi la Cladova 
II bfitea pe Regep din Ada, 
$i pe domnul Caragea. 
Patroane nu mai avea, 
Din c2delni{e facea ; 
Din clopote $i din aringuri, 
Sft nu stea prea mult pe ginduri. 
Ru$id-pa$a de-mi vedea, 
Multe-agale trimitea, 
Lui Kapitan-pa?a,-n Dii, 
Sa prinda creftini de vfi. 
$i-aduna vo cin?pe mil, 
Tofi voinici pe bldivii ; 
Spre Bregova o pornea, 
Pamint sub copite gemea * 
$i-mi treceau ei Timocul, 
C-a$a-mi avura norocul ; 
D-aia Velcu, de-mi vedea, 
Cu Ghitfi se sfatuia, 
Multa armie-aduna. 
Aduna el vo patru mii, 
Ii puse-n Bucopcea-n vii v 
Alti-n Ostrovul Mare, 
SS-i prinda pe turci cStare ; 
Mai putin la Prahova, 
$t citiva prin Geanova. 
Foaie verde ghiocea, 
Pe cimpia din Bucopcea 
Rinduia el rumanime, 
Da 9 ?i citava sirbime ; 
Da-n $anturi catre turci, 
A$eza $i topgii ru$i. 
Da f frate-su-i zicea : 
— Ma Velcule dumneata, 
la te uiti la dreapta 



Turcii sint ca iarba I 

Ori tu nu-|i mai ?tii treaba ? 

— Frate, nu te spaiminta, 
Stai de-o parte $i-oi vedea 
Cum pe turci oi pr&padea ; 
Nici unul n-o uidea, 

Pe toti eu i-oi c&s&pea ! 
Haiduc Velcu cerceta 
$antur'le citeva ; 
Pe-un tunar rfiu il gSsea, 
$i-o palmfi c&-i plesnea. 
Cazacu se minia, 
Noaptea el la turc fugea. 
Dar nevasta-sa Stana, 
A$a din gur&-i spunea : 

— Haiduc Velcu dumneata, 
Mai intii ai cugeta, 

Apoi in soldat ai da, 
Ca soldatu te-a trfida ; 
Cind oi zice trei m&sfine, 
Ramine Craina de tine!... 

— Nu te teme, Stana mea f 
Nu se vinde omu-a$a ; 
Cap oi da f 

Dar Craina ba ! 

Pe toti turci i-oi matura, 

Capu de la trup le-oi lua. 

Da* mirzacu prostdnacu, 

Trecu la turc cu capu i 

Turci lor apoi graia 

$i pe Velcu mi-1 vindea : 

— Pe Haiduc Velcu il pSzifi ; 
Cu durbinu sa-1 zariti ; 

Cind a fi soar'Ie-n $ase, 
Haiduc Velcu o sa iasS ; 
Atunci cu tunu pocniti, 
Capu de la trup trintiti. 
Da f cind fu soarele-n zori, 
Miine pe la cintatori, 
Ie$i Velcu prin tunari, 
Sa vada de-s tunuri tari. 
Turcii durbinul punea, 
Pe Velcu-I cuno$tea ; 



256 



Atunci cu tunu tragea, 
Capu de la trup ii lua. 
Da* Stoian al luf Abra$, 
Cu Ghita alatura?, 
Pe Stana mi-o imbraca, 
Haiduc Velcu mi-o facea 
Cu ainele lui t 
Ca sa vada c3-s destui. 
In trei armia o-mpfrfea 
Si pe turci ca mi-i izbea. 
Pe turci, frate, i-a lovft, 
Din trei parji i-a incoltit. 
$i treceau ca o furtuna, 
Ce trece peste-o gradina, 
De-i scutura florile, 
Florile cu roadele. 
Popa Ghita Bregoveanu 
Le afla la turci planu ; 
Nu mi-i taie cum se taie, 
Mi-i taie ?i mi-i chiteste, 
Cu sabia-i spovedejte. 
Abra$ cu Stana-nainte, 
1 i bat pe turci cogeamite ! 
Dar Kamenschi-n Cladova, 
Si Markov de asemenea, 
Care comanda armata, 
Pe Velcu mult mi-1 plingea, 
C-asa viteaz nu era 
Dincolo-n Sirbia toata, 
Pe pa mint cit oi da roata ! 
Turcii aici iar raminea, 
Raminea de stapinea ; 
Ca vezi\ sirbu nu putea 
Peste munti de a-mi trecea. 
Din Vidin la Negotin, 
\umai jale de rum an, 
Ca n-are cin 1 sa-i pazeasca, 
D? pa gin sa-i ocroteasca ! 
Haiduc Velcu m?-a pierit, 
Cratna-ntreaga t-a jelit ; 
Timocenii 1-au cintat, 
Horile s-au scuturat. 
Si cit lumea va fi lume. 



Haiduc Velcu tot se spane 1 

11 cintim la sirbitori f 

Ci ne-a fost liberator!. 

Istorie rumaneasca, 

Domnul sa mi-1 pomeneascS ; 

Legea noastra s-o p&zeascft, 

La buni fra{i ca dumneavoastrfi. 



i ( . 



IV. PASTORI 

$1 HOJOMANI 



104 

C1NTECUL STRlNUtUI 

Verde trestioara, 
Doboara, coboara, 
Tot din deal in vale, 
Pe eel crac de munte, 
Turme de oi multe t 
Tot vite marunte ; 
Multe de-ale §ute f 
Ce sint la muls blinde, 
Da* sint $i cornute ; 
Alea nu sint blinde, 
Au coarnele mari, 
$i cind linge sare, 
Pe-aralte le bate, 
Ca n-au coarne-nalte. 
Coboara mergind 
Turmele de oi, 
Tot cu ciini de-ai rai f 
Cu-ai noua ciobani, 
Si cu strinu zece, 
ni pe toti intrece : 
\re oi mai multe, 
Toate-s mai blinde ! 
D-ai noua ciobani 
Ii sint mari du$mani, 
Ei cind a vazut 



1 4 



257 



Ca strinu-a fficut 
Turme de of multe, 
$i toate-s blinde, 
Ei cfi s-au vorbit, 
Tot s-au tainuit 
Pe strinu-1 omoare y 
f N scfipfitat de soare, 
Pe la cina mare ; 
Turma sa i-o sparga, 
Noua pSrti s-o fac3, 
Ca frati s-o imparta. 
Pin f ei s-au vorbit, 
Strinu n-a $tiut. 
Cine-a priceput ? 
Mica mioricfi, 
La linfi mfiruntfi, 
La linfi plfivitfi, 
In gura cu cornea, 
La Una modura, 
Cu corni^a-n gura, 
Ea mi-a priceput 
?i s-a nfidait, 
D-ai nou3 ciobani, 
Ce sint mari du?mani. 
Ea mi-a priceput, 
La urma-a uidit. 
Nici n-a mat pascut, 
Ea zbiera pe cimp ; 
Strinu de-a vazut, 
El ca i-a vorbit : 
— Mica miorica, 
De trei zile-ncoace, 
Oura nu-ti mai tace, 
Mine area nu-ti place. 
Spune-mi, frate, mie, 
Da* ce-ti este \ie ? 
Ca eu te-am crescut, 
De tine-am vazut, 
larna-n jur de foe, 
fn petec de cojoc. 
Micd mioricfi, 
La Una mfiruntfi, 
Din gura zicea : 



— Mai strinule 

?i staplnule, 
De ce m-am-ntristat ? 
C2 eu am aflat 
C-ai noua ciobanl 
Sint ai tai du$mani 1 
Ei ca s-au vorbit 
$i s-au tfiinuit 
Pe tin* sfi te-omoare 
tn scfipatat de soare 9 
Ba$ la cina mare ; 
Turma sa {i-o sparg8, 
Noua par$i s-o fac** 
Ca frafii s-o-mparta !~. 
Strinu de-auzit, 
Din gura-a vorbit : 
— Mica miorica, 
La Una marunta, 
Daca-i treaba-a$a, 
Pleaca, nu mai sta t 
In tara nem{easca, 
La cur tea boiereasca, 
Drept la muica. 
La ea cind oi fi, 
La muica sa-i spui 
Ca sa faca bine 
Sa vie la mine. 
Aici de-o veni, 
La muica sa-i spui, 
Mort de m-o gasi, 
Ori ca zi f ori noapte, 
Sa lase pe toate, 
Pe min 9 sa ma-ngroape 
Tot in dosul stinii, 
Unde latra ciinii, 
Ca oile s-or stringe, 
Pe mine m-or plinge 
Cu lacrfimi de singe !... 
Sa-i spui 1-a mea rnumi, 
Ea la cap sfi-mi puna 
Fluierel de os 
Ce cinta frumos f 
Dulce ?i milos, 



258 



ii: 



Cu dopu de sirrai, 
Inima f&rim&! 
$i iar i-ol spunea 
Tot la maica mea, 
Si-mi cate blaga* 
In tirla oilor, 
In jocul mieilor, 
Este un ulei 
?i e plin de lei — 
Banii-ai de pe miel. 
Este-o ladi plini, 
Banii-af de pe 11n&; 
Este o lidita 
Plinfi de leifa — 
Banii-ai de pe mtyS, 
9 la a mea muichita. 
Cum el a-nv&fat, 
Ea fuga-a plecat 
In fara nem^eascft, 
La curtea boiereascft, 
Drept la maica noastri, 
Veste cfi i-a dat 
Ea-n fuga-a plecat, 
Pe drum, prin paduri, 
S-ajunga la copll, 
C-a$a-i dor de muma, 
Inima-i farima? 
La strinu-a venit, 
Ea mort 1-a gisit, 
C-ai noua ciobani, 
Tot ai lui du$mani, 
Ei cind a-ns&rat, 
Tof noua-au plecat, 
Pe strinu-au tabirit 
$i I-au omorit 
MuicS-sa a venit, 
Ea mort 1-a gisit!... 
$i ea mi 1-a luat 
$i mi 1-a-ngropat 
Tot in dosu stinii, 
Unde latri dinii. 
La cap ii punea, 
Fripti, muic&-sa. 



Fluierel de os 

Ce cintft frames, 

Dulce $i milos, 

Cu dopu de sirmi 9 

Inima f&rim&l 

Banii I-a citat, 

$1 de ban! a dat: 

Gfisa-o lad* plini, 

Banii-ai de pe lini; 

Cisa un ukl, 

Banii-ai de pe miel; 

Gisa-o lid!**, 

Plini de leit&, 

Banii-ai de pe mi{i. 

§i ea mi s-a dus f 

Sus 9 in {ara nemfeasc*, 

Ca pentru at pomeneasci! 



106 

STRINU 

Doboari, coboari, 
Oi din deal in vale, 
Noui clobinei, 
C-o turmi de oi, 
Cu ni?te ciini rii. 
Ai noui ciobani, 
Feciori de mocani, 
$i cu strinu zece, 
Care-i $i intrece. 
Ei toti coborind 
Pe-ale livezi verzi, 
Pe-ale ape reel, 
Colea-n vale,-n reel* 
Ciobani cum merger 
Ei cum se vorbea, 
Pe strinu-! diamine*, 
Ci are strinu, are 
Capre mai Uptoase 
$i oi mai tinoase; 
Caii birsinei 



■*'i 



• Ii 



259 



$i ciinli mai rftl. 

$i are strinu, are, 

Cea lui miorica, 

Mai buna sorica. 

La bot e modura, 

Cu cornita-n gura, 

Cu lini poleite, 

Unghiile canite. 

Ciobani se vorbea 

Pe strinu sa-1 omoare 

Pe jo! dimineafd, 

Cam la prinzul-al mare, 

Ori-n-amneaz de sari, 

La chindm mare, 

Colea-n vale,-n reci, 

Intr-ale ape reci. 

Acela vrlnceanu, 

Ciinile, du$manu, 

Cu baciu ciobanu, 

Gruia capitanu, 

Turcul Nazareanu 

Cu-acela olteanu, 

$i cu moldoveanu. 

§i mi se vorbira 

Pe strin sa-1 omoare, 

Turrna sa o-mparta, 

Noua parti s-o faca. 

Pe-a lui miorica, 

Cea buna sorica, 

Ciobanii s-o faca 

Sacagiu de apa : 

Ea le-o eara 

Berea §i mincarea !... 

A lui miorica, 

Strinu cind venea, 

Turmele pornea 

De mi le pastea, 

Pe urma uidea f 

Schioapa se facea 

Si tot imi zbiera, 

Strinu sta grata • 

— A mea miorica, 

Mai buna soricS. 



Pe urma-ai uidit, 
$chioapa te-ai facut ' 
De trei zile-ncoace 
Gurita nu-ti tace. 
Sa dea Dumnezeu, 
Turcii sa te fure ; 
Lupii te manince, 
Mai bine n-a? zice f 
D-a lui miorica 
Din gura graia: 

— Stapine, stapine, 
Ba§ stapin ca tine 
Nu se aflS-n lume ! 
la nu te grabea, 
Nu ma blastama ; 
De trei zile-ncoace f 
Gurita nu-mi tace ; 
La urma-am uidit, 
$chioapa m-am facut. 
Eu am auzit 
Ciobanii vorbind 

Si fagaduind 
Pe tin' sa te omoare 
Miine-n prinzul mare, 
Ori-n-amneaz de sara, 
La chindia mare, 
C-un pistolas mic, 
Mic $i ruginit, 
De trei ai umplut 
Cu aur $i argint, 
De tine gatit... 
Eu am auzit 
Ciobanii vorbind, 
lata ca ti-am spus, 
Ca limba mi-a negrit, 
Pe tine cautind. 
Strinu de-atizea, 
Tabara plingea, 
Din ijura-i spunea : 

— A mea miorica, 
Cea buna sorica, 

Pe mine m-o omora, 
Colea-n valc.-n reci. 



26Q 



Intr-ale ape reel; 
Tu te-oi infuri$a, 
Din turme-oi ie$ea, 
Chiar $i mi-oi pleca, 
Pe Dunare in jos f 
La Craiova mica, 
L-a mea muichillfS. 
Sa-i spui muichii mele 
Ca m-am insurat, 
$i mireasa-am luat 
Pistola$u-al mic, 
Mic ?i ruginit, 
De trei ai umplut 
Cu-aur ?i argint, 
Nunta mi-am facut !•.. 
Lautari am avut, 
Pasari, lautari, 
Preoti, muntii-ai mari ; 
Soarele $i I una 
Mi-au tinut cununa ! 
Sa-i spui muichii mele f 
Pe mine m-o lua, 
$i m-o aducea 
La tirla batrina ; 
In adapost de vint 
Sa-mi faca mormint 
Chiar cind m-o-ngropa, 
La cap mi-o punea 
Fluiera? de os f 
Sa cinte milos ! 
La brlu mi-o punea 
Fluierel de corn, 
Sa cinte de dor! 
larS la picioare, 
Fluierel de salca, 
Inimioara-i saca ! 
Sa-i spui muichii mele, 
Sapa ca mi-o lua, 
Cu ea o sapa ; 
In tirla batrina, 
Este-o stoma plina, 
Banii de pe HnS ; 
$i-n tirla la miei 



Mi-este un ulei, 
Banii de pe miei ; 
In obor la proptiji 
Este o stomni{a 
Plini cu lei{i f 
Banii de pe miji. 
Ciobanii mergind, 
$i ei coborind 
Colea,-n vale,-n reel, 
Intr-ale ape reci ; 
El imi fluiera, 
Oile apfi bea. 
Da 9 cela vrinceanu, 
Ciinele, du$manu» 
Pistola? trSgea, 
In strinu-ndrepta, 
O datii pocnea, 
Pe strinu lovea 
In capul pieptului, 
La casa sufletului !... 
Strinu, zo,-mi cfidea, 
Colea-n vale,-n reel, 
Pe-ale livezi verzi... 
Ciobani alerga, 
Turma i-o impar^ea. 
A lui miorica, 
Mai buna soricS, 
Ea se furi$a, 
Din turme ie$ea, 
$-apoi, zo, fugea, 
Pe Dunare jos, 
La Craiova mica, 
La-a lui muichiliti. 
Ea cum ajungea, 
La u$e zbiera ; 
A Iu strinu mumft, 
Cum ie$ia-ntr-o fugl ! 
Miorica lui 
Zise mumii lui : 
— Cea muma bStrinS, 
Lu strinu e$ti mumit 
Aide sa mergem, 
Strinu s-a-nsurat, 



2*1 



Mireasfi $I-a luat 
Pistola$u-al mlc, 
Mic ?i ruginit, 
De trel ai umplut 
Cu-aur §i argint, 
Nunt& ?!-a fScut... 
L&utari avut 9 
P&s&ri, ISutarl, 
Preoji, muntli-ai mari ; 
Soarele $1 luna 
I-au Jinut cununa ! 
Baba de auzea, 
La strinu-mi venea, 
Pe strinu-1 gasea, 
Colea-n ape reef, 
Pe-ale livezl verzf. 
Mioara cl-i spunea : 

— Cea maica batrinS, 
E$ti ltd strinu muma I 
Strinu a porincit, 

Pe strinul si-1 lu&m, 
No! si-1 ingropam 
La tirla bStrinfi, 
In adfipost de vint ; 
La cap sa-i punem 
Fluierel de trestle, 
D& la lume veste ! 
La briu ii punem 
Fluierel de corn, 
SS cinte de dor ! 
La picioare ii punem 
Fluierel de salc&, 
Inimioara-mi saca ! 
$1 iar ii spunea : 

— St&pini, stSpina, 
Sapa-n mini-oi lua 9 
Mum&, $i-oi s2pa; 
In tirla bStrfni 
Este o stomfi plin2, 
Banii de pe lini ; 
$i-n toru la miei 
Mi-este un ulei, 
$-ala plin de lei, 



Banii de pe miei ; 

In obor la proptijfi 

Este o stomni{& 

PllnS cu leija, 

Banii de pe ml^fi, 

Baba de-mi s&pa, 

Banii-aridica, 

La sud se ducea, 

In judecata ii da ; 

Sudu-i judeca, 

$i-i baga la pu$carie, 

Ii baga pentru vecie I 

Baba de colea, 

Miorica-?i lua 

$-acasa-mi venea ; 

Miorica, zo, prasa, 

$-alta turma ca facea, 

$i intra iar la Craiova, 

Jos in Jara Rom&neascS, 

Ca pentru sfi pomeneascfi ! 



106 

MIORIJA 

Pe eel crac de munte, 
Merg oili-n frunte, 
Fi-va vro cinci sute, 
Ba cS-s mat multe. 
Vro fi vo cinci mie, 
Cine le va $tie ! 
Da 9 ciini le pazea, 
§i le cuprindea. 
Da-i noua ciobani 
De doui surori, 
Ei mi s-a vorbit 
$i s-a tSinuit 
Stapin si omoare, 
Catra insarare, 
Vitili sa-mparta, 
Noui p&rti sfi faci. 
O oaie-auzea, 
In urma uidea. 



262 



I 



— Oi{& plftvit&, 
Cu $apte corni{ft 9 
Sau mi-ai ologit, 
De-n tirlft-ai uidit? 
Oaia de-auzea. 
Din gurft zicea: 

— Nici n-am ologit, 
Nici n-am pirlogit, 
Eu am auzit 

Noua ciobftnei, 
De douft surori, 
$i ei s-a vorbit 
$i s-a tftinuit 
Stapin sft-mi omoare, 
Vitili sfi-mpartft 9 
Noua parfi s-o facft. 
Stapin de-auzea, 
Din gurft zicea : 

— Oi{a plftvi{ft 9 
Cu noua corni{ft, 
Tu ca sa le sptri, 
De m-or omori, 

Pe mine mft-ngroape 
Dindarfttul tirlii, 
Unie latrft dnii; 
Vintu mi-o bfttea, 
Cinii mi-o alfttra, 
Si cinii m-or plinge 
Cu lacrimi de singe. 



107 

COSTEA $1 FULGA 

Pe cimpul Tirhiniei, 
$i pe-al Tirhenului, 
Scoate Costea oile, 
$i umple grindurile, 
§i toate vftkelele. 
Scoate Costea mielujele 
Ctt in lume viorele, 
$i mi-a$eazft sflnfle 
Pe toate mftgurile, 



In toate grindurile; 

La mftgura retezatft, 

Unde a mai fort o data . 

§i mi-avea Costea, mi-avea 

Patruzeci de ciini b&trlnl, 

Care pftzea pe la stini ; 

$i o sutft de copircei, 

Care umblft dupft ol; 

Mai avea $i pe Guda 9 

Pe Guda, cftfa bfttrinft, 

Fir* nici un dinte-n gurft. 

Astftzi luni ?i miine marfi, 

Pleacft Costea la Gala{i 9 

Cu catirii-mpovftra^i 

De argint ?i de sfan{i 9 

$i de galbeni fereca{i 9 

Sft ia sare oilor 

$i fin berbecilor 9 

$i opinci ciobanilor, 

C&pestre cirlanilor v 

Tftri{ft minza^ilor. 

El dar cind pleca, 

El pe Fulga mi-I lua v 

Lui Fulga-i d&ruia 

Un berbecel de frigare 

$i-o mioarft de cfildare, 

$i-un ca? bun din perpeleac, 

cSft-mi pftzi{i turma cu drag!* 

Darft Fulga ce fftcea? 

Adftsta pinft-nsftra 9 

Cu ceata lui se vorbea, 

Pe to\U frate, i-aduna 

$i din gurft le zicea: 

— Ai la mftgura bfttrinft, 

Cu mu$chii de-tin lat de mini; 

Unii sft urlaji Iupe?te t 

Alfii sft Ifttrat* ciine$te. 

Ciinii lui Costea-o auzea, 

Repede va venea 

$i-n turmft or intra. 

$-avea Costea, mai avea, 

Mai avea $-un mielu^el, 

Mielujel oche$el, 



263 



Nu era-n turma ca el ! 
Cu patru perechi de coarne, 
§i coada de patru palme. 
$i-n virful cornitelor 
Avea pietre nastSmate, 
De la Dumnezeu lasate. 
lara Fulga ce facea, 
Ii lua ?i mioara, 
Se ducea-n valea rea f 
linde nima nu $tia, 
$i-apoi el poruncea, 
Doisprezece junghia, 
Doisprezece ca frigea, 
$i le-nvirtea-n belciuge, 
Sa le fie carnea dulce. 
Dupa ce mi le frigea, 
In teancuri mi le-a$eza. 
Astazi Iuni ?i miine mar{i, 
Veni Costea din GalatL 
Toate oile chema, 
Sa le dea de socotealS ; 
Jumatate nu ie?ea, 
I se rupe inima ! 
Nu vine lapte la masura, 
De-o pal ma $i-un lat de mina, 
Nici ca? la incheietura, 
Doar nu e masura, 
Care-i rupse inima. 
Toti ciobanii mi-i ctiema, 
§i cu ciinii-alaturea, 
$i-ncepea de tntreba* 
$i nimtca nu $tia. 
Dar vezi, Costea ce facea ? 
O data ca fluiera, 
Guda cind il auzea, 
Drept la Costea ca venea ; 
Cum venea Guda, venea ? 
Venea cu capu-n pamint, 
Din ochi lacrami cazind. 
Dara Costea ce facea ? 
O data ca mt-o lovea, 
Numai doua ca-i mai da, 
Da 9 Guda, zo t mai rabda : 



— C-am si u jit la tatfi-tau, 
La tata tatina-tau, 
Aoleo, vai de mine, 
Acuma slujesc la tine f 

$i nu-{i pare rau de mine 1 
Un vint de sus a burat, 
In dosul tufelor m-a dus, 
At unci Fulga oita-a luat. 
Patru cupe cu lapte-i da 
$i Guda ca le minca, 
§1 din gura ca zicea : 

— la-o, Costeo, dupa mine, 
Ca $tiu calea lunei bine ! 
Si mergea pe-o poteca, 
Cobora-n valea rea ; 
Acolo Fulga porne$te, 
Inde vara musca trece. 
Cobora in valea rea, 
Unde Fulga odinea, — 
Numai Guda mi-l stia ; 
La virlacul eel adinc, 
Numai de Fulga $tiut. 
Cind acolo ajungea 

$i pe Fulga mi-l vedea. 
Care $edea pe-o crengea, 
Si fuma dintr-o lulea, 
De-al dracului ce era. 
Lui Costea se arata. 
lara Costea ce zicea : 

— Gudo, Gudo dumneata, 
O sa fact cum oi putea, 
Sa pui gura pe Fulga ! 
Facea Guda ce facea 

De Fulga s-apropia, 
Cind pe burta, 
Cind pe spate, 
Pina-1 apuca de spate. 
Trage Guda haiduce$te, 
Stapinu pacurareste. 
lata Costea c-ajungea... 
Cind o data-n Fulga da, 
Cu pamint l-amesteca ; 
De tarina-1 scutura, 



264 



S-apoi sta de-1 judeca: 
— Aoleu, Fulga, hof Wttrin, 
Cine te-a inva^at si furi ? 
Ca ce Ji-am fagaduit, 
On" de ce ai fost dorit: 
Un bcrbece de frigare 
Si mioara de caldare, 
Si cas bun din strecuratoare ; 
Si altu ca? din perpeleag, 
Sa-mi paze$ti turma cu drag ! 
Apoi n-ai fost mulfumit 
Pe ce eu te-am daruit; 
Mi-ai furat fruntea oilor, 
Fala negustorilor. 
De-aceea nu te-oi ierta, 
Mi-ai luat $i mioara, 
Mioara de la Cimpu-al-lung, 
Cu ffna pina-n pamint ! 
Mioara tu sa mi-o dai, 
Ca a cum o sa te tai ! 
Si pe Fulga 1-a taiat. 
In valcele 1-aruncat, 
De l-a mincat fiarele, 
Fiarele $i vulturii, 
C-a§a i-a fost minfale. 

108 

STANUJA DIN CRA1NA 

Foaie verde de-un zamalt, 
Astazi luni, dar miine marti, 
Poimine mS ivii in GalatI, 
Cu cincisprece cai furati 
?i cu zece cumpara^i, 
Zo f ma plimbam pin pia$* ! 
Taman caii mi-i vindut, 
Si banii cind mi-i primii, 
Taman sa le bem cSpara 
Paguba$u imi cadea 
5" din gura a$a-mi vorbea : 
— Bre Stanuta din Craina, 
Cu caciula de-astragan 



$i cu cheba de vulpan, 
Dai ce caii mi-i furati, 
Sarac dumneata mft lisa$i, 
$i-acuma sint paguba?? 
Adu caii-n mina mea f 
C-ai met sint caii a$tia !... 
Foaie verde de-o lalea. 
Da' Stftnut&-a$a-ml vorbea: 
— Nu tot mfi faceare^i o{, 
C-o sa da|i mina cu-ai mor{i. 
Caii sint de la Timoc, 
Se cunosc pe bot, pe port ! 
Paguba$u ce-mi fficea? 
Mina pe cai imi punea, 
La primarie-l ivea 
$i pe Stamina mi-l lua f 
La-nchisoare mi-l bfiga. 
Tot la temni^a de piatra, 
De-un corn in p&mint bSgata, 
De doi nem{i mi-e a$ezata, 
Bat-o Dumnezeu s-o bati ! 
Foaie verde de-o lalea, 
laca noaptea-mi inopta f 
Zorile mi se varsa. 
Foaie verde pelinufa, 
La vale de Ruevita, 
Venea maica lui Stanuta 
Cu cinsprece bivoliti ; 
Zo,-mi alerga la temnitS 
Sa mi-l scoata pe Stanuta. 
Bivolitele le da, 
Pe Stanuta nu~l vedea, 
lar la temnita uidea. 
Dar muica-sa ce-mi facea? 
Zo f -mi chiraia, se vaita, 
Indarat mi se-ntorcea. 
Lina verde samulastra, 
Intr-ailalta dimineata, 
La vale de Ruevi{a, 
Vine taica lui Stanuta. 
Cind oi zice foi de flori, 
Cu cinsprece de cirlaiorL 
Zo,-mi alerga la temniji 



Ca sfi-1 scoatfi pe Stfnuf*. 
Dar cirlfiiorii mi-I da 9 
Pe St&nuta nu-l vedea f 
Ind&rat se intorcea f 
Tot plingind $i suspinind, 
$i din inima offtind. 
Lina verde ismS crea{2, 
A de treilea dimineafa, 
Venea mindra !ui StfinufS, 
Cu patru cai la caru{2 ; 
Zo,-mi alerga la temnija 
Sa mi-1 scoati pe Stdnu{2. 
Caii f cdru{a mi-i da, 
Pe Stanut& nu-l vedea. 
Zo f -mi plingea, se vaic&rea, 
Cu pumnii-n cap se batea ; 
Salba de la git dete deodata, 
Pe Stanuta sa mi-1 scoata ; 
$i dete doi cu coroanS, 
Ie$i cu Stanutfi de mina. 
Dar Stanutfi a$a-mi vorbea, 
Cind din temnita ie$ea : 
— Frunzuli{a foi de nuc t 
Asta-vara-am fost aiduc, 
§i la vara Jar ma due. 
Nu ma due de saracie, 
$i ma due din dusmanie ; 
Ca du^manii s-au vorbit 
§i ei drumu mi-a-ngradit, 
Nici cu pari, nici cu nuiele, 
Numai cu vorbite rele. 



109 

STAN DIN PERSACANI 

Am zis verde iasomie, 
Sa va spun o istorie, 
Dintr-a mea copilarie ; 
Sa va spun un cintecel, 
Mult mi-e scurt $i frumu$el. 
Cind oi zice ntfghiran, 
Au pe Stan din Persficani, 



Nepotu lui Tfighiran. 
Foaie verde ?i-o lalea f 
Dari Stan ce-mi avea ? 
Tot o mica vie a sa, 
§i la vie se ducea, 
Tot pe burta se punea 9 
Sta Stan piersaci de pazea. 
Dar pe burtd el tot stind, 
§i piersicile p&zind, 
Cind peste plai a privit, 
Doi cirlaiori mi-a vfizut ; 
Peste cimp iarba pfi$teau 
$i spre vie-ncet veneau. 
Foaie verde $i-o lalea, 
Sta Stan $i mi se gfndea, 
Cum ar face $i-ar dregea, 
Cirliiorii i-ar prindea. 
Stan a$a acas' pleca, 
Nac&jit precum era. 
El in casfi se baga, 
Scaunul-al verde mi-1 lua. 
In batStura imi ie$ea, 
Sta Stan §i mi se gindea. 
Iaca muic2-sa-l vedea 
$i din gura a$a-i vorbea : 

— Cind oi zice bobolane, 
Ai ma muica, muicS Stane, 
Ce, muicfi, te-ai intristat, 
$i ce dor te-a apucat? 
Or cS banii ai fur?it, 

Or cl haine-ai ponosit, 

Ori cineva te-a batut, 

De aia-mi $ezi tu, muic&, trist? 

Foaie verde floricea, 

Dar2 Stan a$a-mi vorbea: 

— Muicft, muiculi{a mea, 
I-asculta la mine-ncoa, 
Eu banii nu am fur§it, 

Eu haina n-am ponosit, 

$i nima nu m-a bfitut: 

De alta-mi $ed eu, muicft, trist ! 

La vie tot mi ducind 

$i pe burti tot $ezind. 



266 



1? 



I 



Si plersici eu pizind, 
Eu peste plal am privit, 
Doi drliiori am vizut, 
Peste cimp iarbi piacind 
Si-ncet spre vie venind. 
Muici, muiculita mea, 
Cum as face si-as dregea, 
Cirlaiorii as prindea, 
Cfi mi doare inima ! 
Dar muici-sa-asa vorbea: 
- Alii Stanufa, fata mea, 
Nu purta si grija aia ! 
Muici, dumneata oi lua 
Tot in mini foarfeca, 
In subfioari tristioara, 
Si cu foarfeca oi pleca, 
La padure te-oi ducea, 
Multe capre oi tundea, 
Si cu pint oi venea, 
Si la^uri oi impletea; 
Cu la^uri oi pleca, 
Peste cimp oi privea, 
Tot la mica de cesmea, 
Unde ciobani api bea. 
La^ur'le oi aseza, 
Si tu mi-tc-l pitula. 
Soarele-n amiaz o venea, 
Si cirlani deasemenea, 
La a mica de cesmea, 
Api rece si mai bea. 
Cind in ia^uri or cika, 
Din copite-or virdiia, 
Si-n laturi s-or incurca, 
Asa pe ei oi prindea. 
Foaie verde si-o lalea, 
Dar Standi de-auzea, 
Lua-n mini foarfeca. 
La sutyioarl triistioari. 
La pidure se ducea, 
Multe capre el tundea, 
Si acasi se-ntorcea, 
Si b^ur'le le-mpletea: 
Cu lafuT'le-m pleca, 



SI peste cimp el privea ; 

Pe cirlani el a vizut, 

Peste cimp iarba-au piscut 

Cu la<ur*le-mi pleca. 

Tot la-a mici de cesmea, 

Unde cirlanii api bea, 

Cum i-a spus lui muici-sa. 

Soarele la amlaz-ajungea, 

El latur'le le intindea, 

SJ Stan mi se pitula. 
Qnd cirlanli-mi venea 
La cea mici de cesmea, 

Api rece ei si bea, 

Ei in laturi imi cilca; 

Din copite virdiia, 

Si-n laturi mi se-ncurca. 

Dar cirlanii ce-mi ficea ? 
Din pfcloare-mi bitea. 
Stan latur'le-ml trigea, 
Latur'le mi se*rupea 
Si cirlanii-mi scipa, 
§i la fugi ml se da, 
Dari Stan, zo,-ml privea. 
El acasi se duces 
Si in casi se biga, 
lari scaunu-al verde lua. 
In bitituri iar iesea, 
lar sta Stan si se gindea. 
Dar muici-sa mi-1 vedea, 
Si din guri asa-mi vorbea: 

— Lini verde trel ciftilane, 
Ai mai Stane, muki Stane, 
Ce, muici. te-ai Intristat, 
Ori cirlanii {i-au scipat ? 
Foaie verde si-o lalea. 

Dari Stan asa-mi vorbea: 

— Muici, minculita mea, 
Am dat de pagubi rea, 
Cu latur'le am pkcat 

Si peste cimp m-am uitat 
Eu cirlanii am vizut, 
Peste cimp iarbi pascind : 
Cu latur'le ci m-am dus, 



267 



$i la ce$mea le-am intins : 
Cind cirlanii ca-mi venea, 
La cea mica do cc$mea. 
Din copite virdaiau 
$i-n la{uri mi se-ncurcau, 
Cind laturile le tragea, 
Cu picioarele imi b&tea, 
£>i latur'Ie le rupea, 
§\ cirlanii imi fugea. 
Dar muica-sa a$a-mi vorbea : 
— Asculta, Stanuta,-ncoa, 
Cu latur'Ie te-i ducea, 
Peste cimp ca oi privet. 
Tot o salca oi vedea f 
Lina verde lemn domnesc, 
Unde cirlani se umbresc ; 
Tu la{ur'le le-oi intindea, 
$i-n salca mi te-oi suta : 
Cind cirlanii or venea. 
Tot la umbra or ?ede#, 
$i-n laturi or calca ' 
Tu laturMe oi tragea, 

\$a cirlani-oi prindea. 
Dara Stan de-mi auzea. 
Cu laturMe ca-mi pleca, 
$i la salca sa ducea. 
El laturMe le-a?eza. 
Cind cirlanii-mi venea, 

Ei in laturi imi calca. 
Din copite virdaia, 
Cu picioarele-mi batea, 
$i-n laturi mi se-ncurca ; 
Stan din salca t rage a. 
El cirlanii mi-i prindea, 

Drept pe ei incaleca* 
Unde Stan mi se ducea ? 
Lina verde de mar cra|, 
Sa ducea-n lubucovaj, 
Unde se vind cirlani cu pret. 
In lubucovaj cum ajungea, 

\egustori mi-1 ocolea ; 
Stan prin tirg mM tot plimba, 

Negustori mi-1 intreba : 



— Lina verde salba moale 9 
Ai bre Stane* naicS Stane ; 
J-or fi cirlanii de vinzare, 
Ca sa-ti dam pe ei parale ? 
Da' de ti-or fi de sc him bare 
Sa-{i dam tot pe-unu doi, 
Sfi pleci bogat de la noi ! 
Dara Stan a$a-mi vorbea : 

— Negustori, priviti-ncoa ! 
Cind oi zice de lamii, 
A$tea-s pui de bidivii 

De umbia negustori pe ei ; 
Va cer zece mii de lei ! 
Dara ei nu mai vorbea, 
De loc banii num£ra. 
Stan banii ca ?i-i primea, 
$i-ndarat mi se-ntorcea ; 
lar la vie se ducea t 
Si pe burta se punea, 
lar sta piersaci-mi pazea. 
Da 9 unchi-su cum lucra, 
Tot de cirlani ispitea, 
Ca s-a pierdut cirlanii iia. 
Tot a-ntrebat $i-a ispitit, 
Ca cirlanii §i-a pierdut. 
Si la Stan ca mi -a venit, 
$i pe Stan mi 1-a-ntrebat, 
Din gura a cuvintat : 

— Lina verde maracine, 
Ai bre Stane, bre copile, 
Tu pe burta-aci tot stind, 

§i piersacile tot pazind, 
$i peste cimp tot privind, 
Cirlanii mei n-oi fi vazind 
Peste cimp iarba pascind ? 
Ca cirlanii i-am pierdut. 
Si nu mai $tiu unde sint ! 
Dara Stan a$a-mi vorbea : 

— Bre unchiule dumneata, 
Sa-mi dai pe Galbina, 
Sa-f i aduc cirlanii-a$a ; 

Pe Galbina-a$ incalica, 
$i cirlanii-a? cauta. 



26S 



1 



Dar unchi-su-a$a-mi vorbea.* 

— Una verde frunza moale, 
Ai bre Stane, taica Stane, 
Vina, ia pe Galbina, 

De-mi cata cirlanii aia. 
Dara Stan ce-mi fScea ? 
El acasa se ducea, 
Pe Galbina-ncaleca, 
Cu Galbina el pleca. 
Unde Stan mi se ducea ? 
El trecu in Iubucovat, 
Unde-a vindut cirlani cu pref. 
Iar prin sat cind trecea, 
Galbina, zo,-mi rincheza, 
Colea-n deal la o ce$mea : 
Taman cirlani a pa -mi bea, 
O fetita-i ad2pa. 
Si cirlanii apa bea, 
Tot pe muma-sa-auzind, 
Pe Galbina rinchezind, 
Ei fetita a calcat, 
Si spre muma-sa au plecat; 
Stan cirlanii $i i-a luat, 
§i la fuga mi s-a dat. 
Cind Dunarea a trecut, 
Drept la Galati mi s-a dus f 
Cind in piata mi-a venit, 
Negustori 1-au ocolit, 
Dara Stan, zo-f ISuda, 
Tot din gura-a$a zicea : 

— Cind oi zice bob de mei, 
Astea-s pui de bidivii, 

De umbla negustori pe el, 

Va cer zece mii de lei. 

Da* ncgustorii ce-mi facea ? 

Cu el nici nu ma? vorbea, 

De loc la bani numara. 

Bfdivii cumpara : 

Stan banii s-a luat 

Pe Galbina-a-ncalicat, 

Si prln piata s-a ptimbat. 

Negustori i se' tinea 

Pe Galbina ca sa ia. 



Dart Stan, zo, te vorbea: 

— Negustorit priviti-ncoa, 
Nu cSiri-ti paraua, 
Asta este Galbina t 
Muma e la bidivii, 

Vi cer zece mii* de lei 
Dara Stan ce ml-a ficut 
Cind pe Galbina a vindut ? 
El Dunarea a trecut v 
Iar acasd a venit ; 
De acasa a plecat, 
Iar la vie-a apucat; 
El la vie se ducea, 
Iar pe bttrta sa pttnea. 
Dart Stan ce lucra ?... 
Cind pe unchiu el vedea 
Ca-ncotro e\ imi venea, 
El bolnav mi se fScea, 
Ca mi-1 doare inima ; 
Dar unchiu-su mi-1 intreba, 
Tot de iapa Galbina. 
Dara Stan a$a-mi vorbea. 
Da' cu mina se |inea 
Ca mi-1 doare inima, 
A$a din gura graia : 

— Una verde un spanat, 
Unchiule, cind am mincat, 
Ji-a fost iapa de f unit ; 
Cind in piata am venit, 
Tot cirlanii sa caut, 
Jrganii m-a ocolit, 

Dar tiganii ce-a facut? 
Ei iapa $i-a cunoscut, 
De pe ea ma descalecara, 
La bataie ma luara. 
O suta de lei le dedei. 
De-abia scapai de la ei ! 
Dar unchiu-su a$a vorbea : 

— Bre Stanuta, fata mea. 
Nu purta inima rea ! 
Mina-n buzunar baga. 
Trei sute de lef scotea 
$i lui Stanuta-i da: 



269 



— Du-te bea-n cafenea, 
Nu purta inimi rea ! 
Stan de la vie-mi pleca, 
Tot in sat el cobora 9 
$i de treab& el vedea* 
Cind unchi-su murea, 
Stan tot rindu ficea, 
Pe unchi-su-1 ingropa* 
Cum fficea toata lumea. 
Cind ziua ceea venea, 
Buna pomani-i punea, 
Doi liutari ci-mi tocmea, 
§i-n cintec mi se punea. 
I*iutarii au cintat, 
$i eu ci i-am ascultat ; 
1-auzii pe ei cintind, 
$i eu vi spusei pe rind. 



110 

CAUN DIN BUCOVAT 

Intr-o sfinta dumineca, 
Vizi, Calin ce imi ffieea? 
Cu tati-su se vorbea, 
Foaie verde colalie, 
Si plece-n negustorie. 
Cilin sluga o chema, 
A$a din gura-i vorbea : 
— Mii tu Ioane, sluga mea. 
In grajdi de piatra te-oi baga, 
S-o {isili pe Galbitta ; 
Galbina beligradeanca, 
Tare-i hoata padureanca. 
Sluga-n grajdi mi se ducea f 
Pe Galbina o rostea, 
li da de minca ovisc, 
Ca si-i $adi pirul eref, 
§eaua pe ea ci punea, 
$i Cilin se-ncileca, 
lar cu sluga imi pleca. 
Sus la munte, la Jirnalca, 
$1 de-acolo cumpara 



Doui sute de miori 9 

Ce le catft negustori ; 

Tot miori de-ale bilane, 

Se cauti la vinzare. 

$i de-acolo ci pleca, 

Sus la Mircoi se ducea ; 

$i de-acolo cumpira 

Doua sute de berbeci 9 

$i oi tot de-ai belci, 

Cu coarnili mari crescute 9 

Crescute, vezi, la munte, 

Nici de soare nu-s vazufi, 

Numai pe mun^i is piscu|L 

$i de-acolo ci pleca, 

Jos la Reca cobora 

$i de-acolo cumpira 

O suti de oi batrine 9 

Le despir^ea, vezi 9 de stine. 

Toata turma mi-o-aduna 

§i-o pornea de Cladova, 

La Grabovi{a-nsira, 

Aci oile oprea 9 

$i de cini ci punea, 

Cu sluga vezi imi cina, 

A$a din gura-i vorbea: 

— Mai tu Ioane, sluga mea, 
la sa iei tu boata-n mini, 

De pazi$te oili 9 
Pin* se virsa zozrili. 
Toata noaptea nu-mi durmea, 
Nici Calin, da 9 nici sluga* 
De la mijloccl de noapte, 
Cu fiorii cei de moarte, 
laci lupii mi-i lovea, 
Turma-n trii ci o spirgea* 
Da f cind ziua se facea, 
La numirat o pornea, 
$i la numir nu-i ie$ea ; 
Dara sluga se-ntrista, 
De frici nu mai putea 9 
Ci-i opre§te simbria* 
Da f Cilin a$a-i vorbea : 

— Mii tu Ioane 9 sluga mea* 



270 



1 



Nu purta inimi rca, 
C-a$a-i negustoria. 
Eu nu-fi opresc simbria, 
CS prea 1-asculfi pe naica. 
$i cind ziui se ficea, 
Toata turma o pornea, 
O pornea de Cladova. 
Cind la Cladova-ajungea, 
Se tragea ba$ in hara ; 
Mai zibovea citiva, 
laca negustori venea, 
Negustori din Ru$ava, 
$i la tocmi s-apuca, 
Din doua vorbe ficea. 
Toata lumea o pornea, 
O pornea la Techia 
Ca si treaci Dunirea. 
Cind ajungea la Techia, 
Toata lumea o preda, 
Banii toji ci mi-i priraea 
$i se baga-n cafenea. 
Aiinca $i se veselea. 
Cu sluga aliturea ; 
Multa lume ca venea, 
Calin pe toti ii cinstea. 
La cafegita-mi striga: 
— Cafegito dumneata, 
la sa-ntrebi lumea asta, 
Pe to|i care cum bea, 
Ori ca vin ori ci rachiu, 
Ori ci vin de-al mirmeziu, 
Lum?a sa ma pomeneasci, 
Cu mine benchetuiasci, 
Sint Calin din lubucovit, 
Ce-am vindut turma cu pre{, 
?i mi-am primit banii tofi. 
Ba$ varu mi-1 auzea, 
Varu-su din Techia, 
Ca ei doi mi se gisea, 
$i bine ci se pregitea, 
Inainte pe drum pleca, 
Sa-i tina lui Cilin calea. 
CSlin dupi ce minca. 



La slug! a$a-i spuneat 

— Mil tu loane, sluga mea, 
Tu si te culci aicea ; 

Ok tu 9 veri, mergi pe picfoare. 

Eu mi due ci sint cilare. 

Mergea Calin tot pe drum. 

Da 9 du$manii peste cimp. 

Mergea el cit mai mergea, 

De ajunsi-n Cladova, 

$i du$manii iar a$a. 

Da-n Cladova al{i du?manl, 

Cum stiteau, se tiinuiau 

Pe Cilin cum si-1 omoare, 

Dincolo pe calea mare ; 

Tofi du$manii ci pleca, 

Si fie lui OUin calea. 

Da 9 ?i C41in ce ficea? 

O {iri de vin ci bea, 

lari pe drum ci pleca. 

Calin mergea tot pe drum. 

Da 9 duftnanii peste cimp; 

Cu ochii dupi Cilin, 

Si nu-l piardi de pe drum. 

Vezi du$manii ce ficea, 

Inainte ci-i ie$ea, 

Ba? la pod la Birloaga. 

Galbina se spiiminta 

$i ocol la cimp ci-i da, 

§i Iar pe drum el o pornea, 

Ajungea la Grabovija. 

$i acia se oprea, 

Pe cafegiu mi-1 striga, 

Vin de-al bun lui ca si-i dea ; 

De cilare el ci-mi bea, 

$i iar calea o apuca. 

Ajungea la Palanca 

$i iar din drum ci striga: 

— Mii cafegiu dumneata, 
la adu o chili de vin, 
Ca si beau eu de drum; 
Ca am cale depirtati, 
Nu se jtie ce m-afteaptit 
Cilin de cilare-mi bea. 



271 



Da* cafegiu-i zicea : 

— Mai Caline dumneata, 
Odihnc$te-te-aicea v 

Nu te duce-acu$ noaptea ; 
T* se-ntimpia, vezl f ceva, 
$i-ti rapunc viaja ! 
Da' Calin ii raspundea : 

— N-am fricS cu Galbina, 
Dau fuga cit oi putea, 
PirTIa moara la X^ na : 
Acea moara ce-i a mea. 

Odihnesc cum eu oi vrea. 
Din Palanca far pleca, 
Da 9 du§manii-nainta, 
Du$manii calea-i tinea, 
Ba$ la pod la Slatina ; 
lar nimic nu folosa, 
Cialbina se spaiminta. 
$i piste cimp o luva, 
Da* du$manii ramtnea ; 
Calin, Doamne. zo, fugea, 
Pin'la moara la Jena, 
Cind la moara ajungea, 
Bas muma-sa se brodea, 
U$a lui ii deschidea, 
Pe (ialbina-n grajdi baga, 
Calin in moara intra 
$i la foe se aseza, 
Cu muma-sa tainuia. 
Nici taina n-o ispruvea, 
laca du$manii ajungea, 
$i la u§e ca striija. 
Varu-su din Teehia, 
Asa la u$e striga : 
— Mai tu vere dumneata, 
Deschide tu moara ta, 
Macin cu cita taina. 
Co sa fac. vai de mine ! 
-- Mai tu vere dumneata. 
Eii u$a n-oi deschidea. 
C-acus este noaptea. 
Si vazui ceva colon. 
Mi se strica inima ! 



Dar varu-su iar zfcea : 

— Mai tu vere, mai CSline, 
Nu-fi e mila, vezi, de mine, 
Nu mai pot afara sta, 

Rau ma ptoaie ploaia ; 
Ca vezi ploaia rau ma ploaie, 
Si boabili mi se moaie ; 
Ca stri$ina rau imi pica, 
Si bucatili imi strica ! 

— Mai tu vere dumneata, 
\u sta degeaba acta, 

Ca u?a n-oi deschidea, 
Tie bucatele s-o strica ; 
Cind ziua se va varsa, 
Alte bucate ti-oi da, 
Da* u§a n-oi deschidea ! 
Da* dusmanii de-auzea, 
Buni pirgheti ca imi taia, 
Si la u$e-mi opintea, 
Ei u$a ca mi-o spargea, 
Piste Calin ca intra ; 
Da' Calin se pitula, 
Dupa pietre se fcrea. 
Pe Calin bine-1 pindea, 
Cot la cot ei il lega, 
Da* Calin mi se ruga : 

— Mai lasati-ma citava, 
Va dau bani? ce-oti cerea ! 
Da' varu-al din Techia, 
Asa din gura-i graia : 

— Eu, vere, mi te-a? lasa, 
Da* nu ma lasa inima, 
Ca tu e$ti, vere, bogat, 
Si nu mares ti de sarac ! 

Stii tu. vere, cind venisi. 

Si tot griul capari§i, 

Eu daca sint om sarac, 

Eu la bani m-am bucurat, 

Si tu tot ca I-ai luat, 

Eu piine nu mi-am gustat ! 

Si nici asa nu-I lasa. 

Pe Calin il omora, 

Pe muma-sa iar asa, 



272 



Focuri mari ci imi ficea, 
Intrc focuri H punea; 
§i ardeau de se stoc$eau, 
Ca purceii se frigeau. 
Du$manii banii mi-i lua t 
Pe-alti cale o pornea. 
Da 9 du$mani care era, 
Foaie verde trii masline, 
O sa vi-i spun ba$ pe nurae: 
Al dintii care era, ■ 
Ba$ Sucea din Grabovt'ta, 
Negrei din Vele$nl(a, 
Jaranu din Birloagi, 
Cu Rujan din Viiuga 
Si Jici din Corbova, 
Foaie verde trei migdale, 
Bereci din Virbifa Mare, 
Foaie verde de-o sipica, 
Silai din Virbifa Mici, 
$i din Costol, pistol gol v 
Bucatariu din ora$, 
Ce-a lost haiduc, minca-1-aj, 
Flocome( din Gegera{i 
De-I ardea pin'la fica|L 
§i varu-su din Techia, 
Bati-i Mafca Precista. 
Da 9 cind ziua se virsa, 
laci un mo? ci venea, 
C-o mici de tigircioari, 
Doboara-n vale la moari. 
Cind la moari cind venea, 
Friptura, zo t -i mtrosa, 
Cind sama bine o luva, 
Pe Cilin mi-1 cunoftea, 
Intre focuri se frigea, 
Cilin §i cu mumi-sa. 
Dara mo$u de vedea, 
Fuga-n sat mi se ducea, 
Tot la tata ltd Cilin, 
iar pe ta-su-l intreha, 
E dus Cilin undeva? 
Da* tati-su-i raspundea : 
— Foaie verde coUIie v 



Cilin e-n negustorie. 
Iar mo?u ci-mi zicea: 
— la aida-n vale la moari, 
Mai aproape de izvoari, 
Si-1 vezi pe Cilin al till. 
Cum 1-a bitut Dumnesiul 
Da 9 tati-su de-auzea, 
Caii fuga injuga, 
La ciru{i mi-i punea 
§i la moari si ducea* 
Avea, frate, ce-ml vedea: 
Pe Cilin ft mumi-sa, 
Fripfl intre focuri imi >edea. 
Oasele ci le-aduna. 
In ciru(i le punea, 
Multi lume s-aduna, 
Pe el mindru-l Ingropa, 
Mare piatri le punea; 
Doamne, de se pomenea, 
Ca la ei la nimenea. 



V. DESPRE CURTEA 

FEUDALA 



111 

NEGRU-VODA $1 MANOLEA 

Pe Arge? in jos, 
Pe un mal frumos, 
Negru-vodi trece 
Cu tovarifi zecei 
Noui me^teri mari 
De la Poenari, 
Calfe ?i zidarL 
Cu Manolea, zece, 
Care-i ?i intrece. 
Merg ei tofi pe cale, 
Ca s-aleagi-n vale 
Loc de ministire, 



273 



Loc de pomenire. 
larfi cum mergea, 
Ei ci sS-ntilnea 
Cu un clobfina?, 
Din fluier doina?. 
§i cum il vedea, 
Domnu-1 intreba : 

— Mindre ciobana? 
Din fluier doina?, 
Pe unde-ai umblat, 
De ochi nu fi-a dat, 
Pe Arge? in sus, 
Cu turma te-ai dus f 
Pe Arge? in jos 

Cu turma ai fost? 
Nu cumva-ai vSzut, 
Pe unde-ai trecut, 
Vrun zld parSsit 
$i neispravit? 

— Ba, doamne,-am vazut, 
Ieri cind mi-am trecut, 
Un zid parasit, 

Rfiu e namolit 
§i neispravit ! 
Cinii, cum il vfid f 
La el sa reped, 
§i latrS-a mor{iu, 
$i-mi urla-a pustiu. 
Colea la grind!?, 
In vale-n aluni? f 
Domnul 1-auza, 
Mult se-nveselea 
$i curind pleca, 
Spre zid se-ndrepta 
Cu noua zidari, 
NouS me$teri mari, 
$i Manolea, zece, 
Care-i $i intrece. 

— lote zidu meu, 
Care-1 aleg eu ! 

Zid de mln&stire, 
Pentru pomenire ! 
lar voi, me$teri mari 9 



Calfe de zidari, 
Zi y noapte, silty, 
Lucrul de-I porni{i 
Ca s2-mi ridicafi, 
Amu sa-mi zidi|i 
Manastire-naltfi, 
Cum n-a mat fost altfi; 
Ca v-oi da averi, 
V-oi face boieri, 
lar de nu, apoi 
V-oi zidea pe voi, 
V-oi zidea de vii f 
Chiar in temelii ! 
Zidu meu s2 creasca 
$i s& tot sporeascfi, 
Si nu z&boveasc& t 
Me$terii grabea, 
Sforile-ntindea 
$i mereu lucra. 
Ziua ce-mi zidea, 
Noaptea surupa ! 
Trei zile lucra, 
Zidu nu sporea ; 
Lucrau in zadar, 
Cu vai $i amarl 
Domnu se mira, 
Apoi mi-i mustra 
Sfi-i puie de vii 
Ba? la temelii! 
lar bietii zidari, 
NouS me?teri mari, 
Tremura lucrind, 
Lucrau tremurind, 
Zi mare de vari, 
Ziua pini-n searS. 
lar Manolea sta, 
Nici nu mai lucra 
Sforile-astilngea, 
Nici nu mai zidea. 
Apoi se culca, 
Adinc adurmea. 
La el ci-mi venea 
O $oapta de sus, 



274 



fi 



Acvea i-a spus: 

— Zldu n-o spori t 
Pinfi n-oti zfdi 
Dintii sorioara, 
Dintii so^ioarS, 
Care s-a ivi 
Miine-n zori de zi, 
Aducind bucate 

La so{ sau 1& ^ate > 
Apoi se scula 
$-a$a cuvinta: 

— Noufi me$teri marl, 
$ti{i vol ce-am visat 
De cind m-am culcat? 
O $oapta de sus, 

In vis cS mi-a spus: 
Oricit am lucra, 
Noaptea s-o surpa, 
Pin5 n-om zidi 
Surioara noastra, 
Cea dintii nevasta, 
Care s-a ivi, 
Miine-n zori de zi 
Aducind bucate 
La sot «* ** fratet 
Voi daci voiti 
Ca sa ispr5vifi 
Sfinta m3nistire 
Pentru pomenire, 
Ai ca sa jurSm 
$i sa ne legfim, 
Taina s-o pastrSm. 
Orice surioar*, 
Orice so{ioara, 
Miine or veni, 
Jertffi s-or jertfi.- 
$i-n zid s-o zidim, 
Visu sa-mplinim. 
laca-n zori de zi f 
Manolea se sui 
Pe gard de nuiele, 
$1 mai sus pe Scheie; 
Pe cimp se uita f 



Cine cft-mi venea?... 
Sofioara lui f 
Floarea cimpului... 
Ea s-apropia, 
Manolea plingea, 
Inima-i fringea, 
$-a$a-ngenunchea 
$i mi se-nchina, 
Cu foe se ruga: 

— Da-i, Doamne, in lume, 
O ploale cu spume, 

Sa fac2 pirate, 
Apele sft creascit 
Mindra si-mi opreasc*; 
S-o opreasca-n cale f 
Sa-I verse mlncare f 
Domnul se-ndura, 
Ruga-i asculta, 
Norii-i aduna, 
Cer-ntuneca, 
$1 cura deodatft 
Ploaie-nspumegata, 
$i-mi curse-n ?uvoale, 
$i~mt mearsa-n pirate* 
Dar cu cit plota, 
Pe mindra n-o oprea 
$i ea tot venea, 
Apele-mi trecea 
$i s-apropia, 
Manolea o vedea, 
Inima-i plingea, 
$i iar se-nchina f 
§i iar se ruga: 

— Di, Doamne, un vint, 
Un vint pe p&raint, 

Un vint de-al turbat 
Cum n-a mal lost alt, 
Mun{ii sa-i rastoarne, 
Paltinii sa-ndoaie, 
Brazil sa-i despoale, 
Pe mindra s-o-ntoarca; 
Sa se zaboveaaca, 
Via|a sa-ji lungeasca I 



275 



Domnul se-ndura, 
Ruga-i asculta 
$i-mi sufla un vint, 
Un vint pe pfimint, 
Care vijiia, 
Brazil indola, 
Munjii surupa, 
Apele oprea. 
Da* mindra sporea, 
Tot s-apropia, 
Iat-o c-ajungea, 
Mult se-nveselea... 
lar cci me$teri mari, 
Cei noua zidari, 
Ei cum mi-o vedea 9 
Tofi se-nveselea, 
lar Manolea 
Mindra-?i saruta, 
In brafe o lua 9 
Scheie arunca 
$i-n zid o zidea, 
A$a-i tot zicea : 

— Stai tu, mindra mea t 
Nu te speria, 

CS vreau sa glumim 
$i sa te zidim ! 
Mindra nu-i credea, 
Vesela ridea, 
far Manolea 
Ofta ?! lucra, 
Zidu de zidit. 
Visu de-mplinit. 
Zidu se suia, 
$i mi-o cuprindea, 
Pin'Ia glezni$oare, 
Pin'la pu!pi$oare, 
lar ea, vai de ea, 
Nici nu mai ridea, 
Ci se speria, 
$i mereu zicea : 

— Zid&ra? Manole, 
Me$tere Manole ! 
Zidu r&u mi stringe. 



Trupujoru-mj fringe, 
TiU$oara-mi curge t 
Copila? u-mi plinge ! 
Cft eu m-am sculat, 
De noapte-am plecat, 
$-acas' mi-am lasat 
Copil nescaldat ! 
Zidu se suia, 
Trupu-i cuprindea 
PinMa glezni$oare, 
Pin'Ia pulpi?oare, 
Pin'Ia costi$oare, 
PinMa |i(i^oare 9 
lar ea, vai de ea, 
Nici nu mai ridea, 
Ci mereu plinge a, 
$-a$a mi-1 ruga : 

— Zidara? Manole, 
Me?tere Manole I 
Copila$u-mi plinge, 
Titi$oara-mi stringe, 
Trupu$oru-mi fringe ! 

Manolea tacea 
$i mereu zidea, 
Zidu se suia 
$i mi-o cuprindea 
Pin f la costi$oara, 
Pin'Ia (t{i$oare, 
Pin'Ia ochi?ori, 
Pin'Ia pernor, 

Incit, vai de ea, 
Nu se mai vedea ; 

§i se auzea 
Din zid ca zicea : 

— Zidara? Manole, 
Me$tere Manole ! 
Zidu rSu mi stringe, 
Via(a mi se stinge, 
Trupu^oru-mi fringe, 
JHi?oara-mi curge, 
Copila$u-mi plinge 
Cu lacrimi de singe ! 
Manolea -mi zidea. 



276 



Lacrimi ii pica, 
Mesteri nivilea, 
Cu arsini pe ea. 
Zidu tot crestea, 
Da'ea imi gemea... 
...Pe Arges in sus t 
Pe un mat frumos, 
Negru-vodi tnce, 
La inimi e rece. 
Vine si se-nchlne, 
Falnici zidire, 
Manistire-naltf, 
Cum n-a maf fost altiL 
Domnul imi sosea 
Si la ea-mi privea, 
Mult se-nveselea, 
Astfel le graia: 

— Vol, nresteri zldari, 
Zece mesteri mart, 
Si-mi spuneti vol drept, 
Cu mina la piept, 
De-avefi mesterie, 

Ca si-mi facefi mie 
Alta ministire 
Pentru pomenire, 
Mult mai luminoasa 
Si mult mai frumoasi ! 
lari cei zidari, 
Zece mesteri mari, 
Cum stau pe grindis, 
Sus pe-acoperis, 
Veseli se mindrea 
Si astfel vorbea: 

— Ca noi mesteri marl, 
Altii nici ca sint 

Aici pe pimint! 
Afla ca no! stim, 
Stim ca si zidfan 
Alta ministire 
Pentru pomenire, 
Mult mai luminoasa, 
Cu mult mai frumoasi ! 
Domnu-i asculta 



Si pe ginduri sta, 
Apoi ci ridea, 
S-apoi porincea 
Schelele se strice, 
Scara s-o ridice, 
Si pe cei zidari, 
Zece mesteri marl. 
Si mi-i piriseasci 
Colo, pe grindis, 
Sus, pe-acoperis. 
lari cei zidari, 
Zece mesteri mari, 
Ei sus riminea 
Si se sfituia, 
S-apoi isi fficea 
Aripi zburitoare 
De sindrili usoare, 
S-apoi le prindea, 
Si-n vizdtui zbura, 
Da' pe loc cidea, 
Si unde cidea, 
Piatri se ficea U 
lari Manolea, 
Zidiras Manolea, 
Tocmai cind sirea 
Inci-mi auzea 
Din zid ci iesea 
Un glas nibusit. 
In suflet infipt. 
Care imi gemea 
Si-asa imi griia: 
— Manole, Manole, 
Zidiras Manole I 
Zidu riu mi strfnge, 
Trupusoru-mi fringe, 
Titisoara-mi curge, 
Via(a mi se stinge, 
Copilul imi pHnge 
Cu lacrimi de singe f 
Manolea-o-auzea, 
Minnie-si pierdea, 
Ochii-si invelea, 
Lumea se-ntorcea, 



I, 



277 



Norii se-nvirtea, 
$i de pc grindi?, 
De pe-acoperi?, 
Jos el imi cadea ! 
Oase sfarima, 
Sufletu-i ie$ea. 
Din trup se fficea 
O mindri ce$mea, 
O fintinfi bund, 
Cu apa pu{in&. 

112 

$TEFAN-VODA 

$tefan-vod&-n Bucure$ti, 
L-ale case marl domne$ti, 
Ei la masa sta §i bea f 
Tot! boierii (Srlei 
§i cu-ai Craiovltiei, 
Al treilea Moldoviei. 
Ei to^i bea $i minca Y 
$i de nima nu grija. 
Aci-n boieri c£ era 
$-un cine de capitan, 
$-un fiu de moldovean, 
Nici nu bea, nici nu minca, 
Numai ce sta de pira : 
— $tefan-voda dumneata, 
Unde, mare, s-a vazut 
Doi stapini pe un pamint ? 
$tefan-voda-n Bucure$ti, 
Dobri$an in Stoien^ti ! 
Da 9 sa-i vezi oile lui, 
Ca ceriu, ca stelele. 
Da 9 sa-i vezi magarii lui, 
Nu mi-i poarta magare§te, 
CI mi-i poarta boiere$te, 
Cu ciultane de argint, 
Atirnate pe la git, 
Varsi raze pe pimint. 
$tefan-voda de-auzea, 
Nici nu bea, nici nu minca. 



Burta pe astal punea, 
Mindru ferman cfi scria, 
In>lica mi-o chema, 
Fermanu-n mini ii da. 
Iri$lica ferman lua 
$i-n Stoienejti ci-mi a jungea ; 
La Dobri?an ci-mi intra, 
Pe Dobri^an mi-1 gftsa, 
El la masa ca-mi $edea 
Cu boieri al&turea. 
Ei cu to^ii ca imi bea 9 
$i de nima nu grija. 
lri$tica ce-mi f&cea? 
Fermanu-n mini ii da. 
Dobri^an cind mi-1 vedea, 
Pornea de mi-1 cetea, 
Lacrimile-1 podidea, 
$i la boieri le spunea: 
— Domnilor, boierilor, 
Lua^i de beaji $i de minca(i v 
Ca mie ca mi-a trimes 
$tefan-voda sa ma due, 
SS-i arat ce-am facut, 
Cu tot agarlicu meu ; 
Pin 9 coco?ii n-o cinta ; 
Judecata mi-e ficutfi ! 
Doua furci $i-o cumpeioara, 
$-0 subtire fringhioara. 
Boierii de-auzea, 
Cu to{{ si cutremura, 
Pe u$a-af ara ie$ea ; 
Dar Dobri^an iar a$a, 
Nici nu bea, nici nu minca. 
El afarfi ca-mi ie$ea, 
Mi-ncirduia oile, 
$i tot agarlicu lui. 
Mi-era fruntea-n Bucure$ti, 
Dara coada-n Stoiene$ti. 
Cum bate clopotele, 
Ca $i cind trag aringur'le ! 
La Bucure$ti ajungea, 
lri$lica ce-mi facea? 
Ea la magari se ducea, 



278 



f 



Ciultanele i le lua 
Si la curte se ducea ; 
La fereasti le-atirna 9 
Toata curtea lumina. 
$tefan-voda se scula, 
$-avea 9 mSre 9 ce vedea: 
Prtn sobS se lumina, 
Gindea ziua se ficea, 
A$a din guri vorbea: 

— Cata-I, fi-ar mama sa, 
$i ziua s-a $i fficut, 

Nici o treabi n-a fur?it ! 
Iri$Iica a$a-i vorbea: 

— MS rog, domnul $tefan-vodi 9 
la stai nu mi in jura, 

Nici ziua nu s-a facut, 
Nici coco?ii n-au cintat, 
Da 9 §tfi eu ce am lucrat? 
Eu la mSgari c5 m-aifi dus t 
$i ciultanele le-am luat, 
Toata curtea-a luminat! 
§tefan-vodi de-aozea, 
Et de drag nu mat putea. 
lara-n pat mi se culca, 
lote ziua se ficea; 
Pe ochi negri se spila 
Si afara ci-mi ie$ea ; 
El tigarea-$i aprindea 
§i sta de se mai gindea. 
Pe Dobri$an mi-1 lua, 
Intr-o ciruta-1 punea, 
Din ora? afar 9 ie?ea, 
La spinzurat mi-1 ducea. 
Cind tigarea mi-aprindea, 
Si la vale ci-mi privea f 
Avea, mire, ce-mi vedea : 
O butci neagri-alergi 9 
C-o cearna cilugareasci, 
Aia muma lor era; 
La §tefan-voda mergea, 
Palma bici c2 mi-o ficea, 
Peste ocH ci mi-1 fovea, 
$~a$a din guri-i vorbea: 



— §tefan-vodi 9 cu muica, - 
Unde, muici, s-a vizut 
Pe eel negru de pimint, 
Voi 9 do! fra{i vi pripidiji? 
Vol rizbel ci a{i avut, 
Pe turc mi 1-afi pripidit 
Eu cu vol ci am fugit, 
$i tu v muici, mi-ai uidit. 
Mi-ai uidit in Bucure?ti, 
Dobri^an in Stoiene$ti. 
Pe un cornijor de pimint, 
§i p&mintu mi-e bogat, 
§-arine$te $i-un sirac. 
Da 9 $tii, muici 9 da 9 nu ?t«, 
Mici 9 voi 9 maici, cind erafi, 
De la fcoali cind venea^i, 
Bine, muici, vol prinzafi, 
§i afari cind ie$ea{i, 
U sibii vi fnvirteatL 
Nu ?tiu 9 muici, cum ficu?i, 
Pe Dobri^an il rini?i. 
Cu vtrful sibiei 9 
In cre?tetul capului, 
Unde-i greu s&rmanului. 
DacS, maici 9 tu nu crezi 9 
la ia-i chivara din cap, 
Sa-i vezi semnu sibiat. 
Tumte atuncea imi credea, 
$1 ei frat* m ^ ** ^sea; 
Iar la curte se ducea, 
Trei zile se veselea. 
Cind trei zile se-mplinea, 
Uite f muma-sa pleca, 
$i Dobri$an iar a$a ; 
9 Mi-ncirduia ofle, 
$i tot agarlicu ltd — 
Mi-era coada-n Bucure$tf, 
Dari fruntea-n Stoiene^ti. 
Doamne 9 cum bat clopotele, 
Ca ?i cum bat arfngurle. 
Dobri$ami ce ficea? 
La Stoiene?ti mi-ajungea, 
9 Mi-nchidea oile, 



279 



i 



11 

ij 

I 



!■ 



$i tot agarlku lui. 
far boierii mi-i chema 
$i ia masS cfi-mi $edea, 
Trei zile se ves&lea, 
CS i-a scipat viafa, 
Lina verde de-o la lea, 
Mare, de se pomenea ! 



113 

RADUCAN 

Pe valea Peri$ului 
§i pe a !ui Peri$an t 
Tare fuge un radvan, 
Dar radvanu cine-1 trage, 
Patru pui de bidivii 
Ci sint negri ca $i corbii, 
Dar tragaci ca $i $oimii. 
Da la goana cin v gonea, 
Tot finu-siu Vladtita. 
El goana mi-i gone$te 
Cit e vara ziua mare, 
Cam din zi $i pina-n sara, 
$i mi-i gonea ptn'la prinz 
$tii de goana cam cu plins ; 
$i-i gonea pina-n nameaz, 
$tii ce goana cu nacaz ; 
li gonea pinla chindioara 
Pina pusa caii pari. 
Colea-n deal de la Pen>, 
Puse caii curmezi$. 
At unci Raducan striga : 

— Ai mii fine dumneata, 
De ce ma gone$ti a$a? 
Nu ti-am stricat nimica ! 
Dara fin-su Vladuta, 

El a$a ca-m' zicea : 

— MSi na$ule dumneata, 
Cum n-ai stricat nimica? 
La nunta mea ma-nsurai, 
Cu liutarii te luai 9 

f N capu mesii te-a$ezai. 



Dupi ce te siturafi, 
De la nuntfi te sculafi, 
Mindru danf, na$ule, lua?i, 
Pingi vatr* te didifi, 
Focu cu vitrei lua$l, 
Mle-n cizmi ci-ml turna$i. 
Tu jucai de dragostea, 
Eu jucam ci mi ardea. 
La nunta fritinu-meu 
lar cu liutari te luai, 
In capu mesii te-a$ezai. 
Dupi ce te situra$i, 
Pe cumnati-mea o luaji, 
Cu ea-n dan) ci juca$i, 
Pin cohere te biga?i 
$i cu ea mi te juca$L 
Numa atita ci-i spunea, 
Capu de la trup ii Iua t 
Pe Vliduja-al mic lisa 
$i iar se mai gindea, 
Bati-I Maica Precesta, 
I-asta e de vi{a rea. 
Face miine $i alta, 
Da* mai bine o fi a$a. 
Cind ascufi sac urea bine, 
$i mi te duci la pidure 
$i mi-o tai de la tulpini, 
Neam de creaci nu ramini. 
Doar atita ca zicea 
?i pe VIiduti-1 tiia f 
La Peri$ ca-f ingropa 
$i radvan i le lua. 
In vale-n sat dubara, 
Alfu na? ci-$i capita 
Cu radvanu-1 diruia, 
Mare, de se pomenea. 

114 

DOMNU 5TEFANIJA 

Colea sus la Ia$i, 

$i la Figira$, 

La masa de piatri, 



2t0 



Cu margin! de os 9 
Zo,-i $edea frumos! 
La ea cine-mi $ede? 
Domnul $tefini{i, 
Lumea ltd drigufi, 
Cu-ai lui doi dia*l, 
$-ai din Figiraf, 
La masi-mi $edea, 
Bea, se-nvesilea. 
D-ai lui doi dia?i, 
Cu-ai din Figiraf, 
Toti ciinii de sitenl, 
$-ai din Oroveni, 
Ei mi se vorbiri 
Sa mi-1 otriveasci 9 
Sa nu mai triiasci; 
Lu domnu si-i ia 
Cea a lui domnie, 
§-al cal porumbac, 
Ce-1 purta cu drag. 
In paru de apfi 
Sa-i puni otravi ; 
$i-n paru-al de vin 
Sa-i puna venin, 
Sa-I inventneasci, 
Sa mi-1 otriveasci. 
Domnul $tefim'ti, 
Lumea lui dragufi 9 
Domnu ci cerea 
De la-ai doi dia$i 
Un paru^ de vin. 
D-ai iui doi dia§i. 
In paru de vin 
Puseri venin. 
Domnu iar cerea, 
Si-n paruf de api 
P user a otravi; 
Sa mi-I otriveasci, 
Sa nu mai triiasci. 
Lui domnu si-i ia 
Acea lui domnie 
Sa lui boierie ; 
$-al cal porumbac, 



Ce-1 purta cu drag. 
Domnu cind vedea, 
Otrivit era, 
Acas' se ducea 
$i el Imi spunea: 
— Mumi, muica mea t 
Ce mi rog de tine, 
Mumi, mi-ai scria 
Riva? pe pimint, 
Cuvinte, cuvint, 
Si vini curind ; 
Mum£,-oi trimetea. 
La Filip vraciu, 
Si mi vriciuiascft, 
Si mi lecuiasci ; 
Ci sint otrivlt 
De-ai mei doi dlaci v 
$-ai din Figira? !... 
Muma-sa-auzea, 
Tibira scria t 
Riva? pe pimintt 
Cuvinte, cuvint, 
Si vini curind, 
Iaci-mi trimetea 
La Filip vraciu, 
In Jara Ungureasci 
$i-ntr-a Hirviteasci. 
La Filip vraciu, 
Baba-a$a scria : 
w Mii Filipe, muici, 
Tu 9 muici 9 t-oi lua 
Toate mefteriile, 
Toate doftoriile, 
Maici 9 $i si vii 
Colea sus la Ia$i 
$i la Figira?. 
Ci domnu $tefini{* 
E bolnav de muM 9 
Sti nelecuit. 
Cuvinte, cuvint, 
Sa vii mai curind, 
Ci e otrivit 
Si mi-1 lecuie?ti. 
Si mM doftore? «.• 






Ml 



Oa* Filip vraciu, 
Cartea-mi primea ; 
El cum o cetea, 
Chlar Filip cfi-$i lua 
Toate me$teriile, 
Toate doftoriile ; 
Cuvinte, cuvint, 
$i veni curind. 
La domnu venea, 
Linga domnu sta 
$i-l apipia, 
Otravit era. 
Din gura zicea: 

— Batrinfi, bfttrin2 t 
Cu cine -a beut f 

Ei l-a otravit, 
Fica{ii i-a rupt ; 
Nu e de crezut 
Sa mi-1 lecuiesc, 
Sa mi-1 doftoricesc t 
Pe domnul paziji, 
Soarle-o sc2p&ta, 
Sufletu-o ie$ea. 
Dor atit zicea, 
Soar'le scapata ; 
Pina nu murea, 
Domnu-a^a vorbea : 

— Doamne sfintule 
$i puternicule, 

A mea boierie 
$-a mea cea domnie 
Ramase pustie. 
Pe cum sa ramiie ? 
Cine mi-a poftit-o, 
Ce nu mi-a cerut-o ? 
I-a$ f i daruit-o ! 
$i iar i-a? fi dat 
Ceal cal porumbac, 
Sa-1 poarte cu drag, 
Chiar si ma fi IS sat, 
In lume si traiesc, 
Vac sa vacuiesc !.*. 
Dor atit zicea. 



Sufletu-i ie?ea... 

Care-I otravea, 

Aia-1 ingropa. 

$i lui domnu-i lua 

A lui boierie 

$-a lui cea domnie. 

§i iar lui domnu-i lua 

Calu porumbac, 

De-1 purta cu drag; 

Colea sus in Ia?i, 

$i la Fagara$, 

In Jara Romaneascfi, 

Ca sa pomeneascd ! 



115 

MOCO? VOINICUL 



Sus la munte, sus, 
In virf in aluni?, 
La umbra de ?apte brazi, 
Und'se umbresc $apte fra£, 
§apte brazi dintr-o tulpina, 
$apte frati ca dintr-o muma. 
La umbra de $apte brazi, 
Se umbresc ai $apte fraji, 
Toti ai lui Mogo? cumnatL 
Mindra masa este-ntinsa, 
De-ai $apte fra|i e cuprinsa ; 
?apte frati ca $apte brazi, 
Ei bea si se veselea, 
O mica carte scria, 
Lui Mogo? i-o trimetea : 
«Mai Mogo$e dumneata v 
Da f cum ne-a fost vorbija? 
Cind ai luat pe sora noastra. 
C-a fost buna, n-a fost proastf, 
Ca tu noua sa ne-o aduci, 
De pin lunci, din vii adinci. 
Si vezi, vara de trei ori, 
Iar iarna de dotift ori. 



282 



Ca e vara cJUduroasa, 
Dara iarna e geroasa, 
Doamne, ?i raai spulberoasa, 
$i tu nouft si ne-aduci, 
Sa ne-aduci pe sora noastri, 
Ca de ani de cind adasta, 
Sa vedem noi cum traiejte, 
Ca doru ne pridide?te» 
Sa ne vadS, s-o vedem, 
De-o f i goaia, s-o-mbricam ; 
Deo fi descullat-nciltam, 
De cheltuiaia noi sfi-i damj» 
Cartea facea $i-o scria, 
$i lui Mogo? triraetea. 
Da* cind Mogo? o primea, 
El aminte-$i aducea 
De legamint ce avea. 
Fuga caii $J-I luva, 
La cocie mi-i punea, 
Tot doi hoji de vinataci, 
Costa japte mil de francL 
Erau frumo?i amindoi 
De-^i dai inima pe ei. 
Parca-s pui de bidivii, 
Omoara omu de vii. 
Da 9 ?i ce fel de cocie, 
Pe din luntru zugravita, 
Dinafara-i poleita; 
Cu aur ?i cu argint, 
Varsa raze pe pamint, 
De n-am vazut de cind sint, 
De cind maica m-a fScut. 
Pe cine-a luat cocia$, 
Un copila? de (igana?, 
Cum 1-a luat de la ora$. 
Sa vezi Mogo? ce-mi facea, 
El pe Stanca, 
Mogo^eanca 
In cocie mi-o punea, 
La frafii ei imi pleca. 
Sa vezi Mogo? ce-mi lucra, 
Pe Stanca-n urmi-o lasa, 
Mogoj Negru-ncaleca, 



Inainte ci-mi pleca. 
Veste la cumnati sft dea 
Ca le vine soru-sa. 
S& vezi Stanca Mogo$eanca 9 
A?a din gurft-i zicea : 

— AUi Mogo?, sofioru meu 9 
D&ruit de Dumnezeu, 
Asculta de vorba jnea 9 

Ca e buni, nu e rea. 
Stai, nu te du inainte, 
Stai sft mergem amindoi 9 
C4 fratli mei tofi sint r&i 
$i poate s-o nftc&ja, 
Ca ?tii cum v-a fost vorba. 
De cind pe mine m-ai luat, 
Pe la ei noi n-am mai dat. 
Noui ani $i jumfttate 9 
Far'de pic de direptate, 
Ca vezi frafii mei sint r&i, 
Lasa^i de suflet ei ; 
Pe mine ei m-au batut, 
De trei ori m-au vfiduvit 
Dara Afogo$ n-asculta, 
N-asculta el de Stanca. 
Inainte se ducea, 
Pare* naiba-1 invi|a; 
Cind inainte ajungea, 
BunS ziua el le da : 

— BunS ziua, $apte fraji, 
To|i ai lui Mogo$ cumna{i ! 
Nici unu nu-i mul^mea, 
Dar ei a$a-i vorbea : 

— Unie este sora noastra, 
Sa nu fie vo nftpastai 
Noua ani ?i jumatate, 
N-avusaram de ea parte ; 
Juramintul ti-ai caicat, 
Parca capu ti-ai mincat 
Dara Afogo? raspundea 

§i a$a lor le grata: 

— laca vine-ntr-o caru^a, 
Htrbuita fi urita, 
Caru^a nespHuiti, 



213 



Precum si neobiditi 
Numai din toper gititi, 
De gain! e giinati, 
Cu rogojinl astrucati, 
Ce n-ati vizut niclodati I 
El vorbea sj se glumea, 
Si tot una se ridea. 
Sapte frafi de-! auzea, 
Tot! In plcfoare-mi sirea 
La palose-mi repezea, 
Dupi Mogos Imf fugea, 
Da* nic! unu nu-1 lovea. 
Dara fratili-al mai mic. 
Da' de snagi mai voinic. 
Cum da mi-1 dobora 
Si asa ml-1 omora. 
In pidure-l pitula, 
Cu frunzi-1 acoperea. 
Si mai trecea cftiva, 
laci sora lor venea, 
Si vezi Stanca 
Mogoseanca. 

Iar cind fra{H mi-o vedea 
Imbricati cum era, 
Ce cocie imi avea, 
Pe dinuntru-i jugrSviti, 
Din afari-i poleiti, 
Cu aur si cu argint, 
Varsi raze pe pamint. 
Si vezi Stanca ce-mi ficea. 
Din cocie imi sarea, 
Un pic de singe-mi vedea, 
Vedea unu, vedea doui, 
Si vedea si pin*la nouS. 
Ea cum singele-mi vedea, 
Inca-ti strica inima, 
La ei cind imi ajungea. 
Bund ziua cfi le da : 
— Buna ziua. sapie fratf. 
To{i ai lui Mogos cumnati ! 
Darl fra^ii de-auzea. 
De ta masl se scula, 
Si tott ci ii multamea. 



To(i parili de vin cl-mf lua : 

— J'ne, dada, vin de bea, 
Nu purta inima rea ! 
Dara* Stana le spunea: 

— Nu pot, daica, vin a bea, 
Ca vfizui ceva colea, 

Mi se strica inima; 

Si vizui un pic de singe. 

La inima mi stripunge. 

Vizui unu, vizui doui, 

Si vizui si pin*la noui. 

Si pe singe l-aducea, 

Pina peste el ci da. 

Da' Stanca de mi-1 vedea, 

Pe el, mire, zo,-mi plingea, 

MM siruta in tiieturi, 

Parci mi-1 saruta-n guri. 

In brate Stanca mi-1 luva. 

In cocie mi-1 punea. 

Si de loc Stanca-mi pleca. 

Si vezi Stanca ce-mi ficea. 

Ea acasi nu-mi mergea, 

La-mpiratu se ducea, 

Cu Mogos mort cum era. 

Da-mpiratu cind vedea, 

Incepea de mi-1 plingea, 

Plingea si se jeluia ; 

— Ma rog domnule-mpiratc, 
Cum le stii pe lume toate 

Si cum judeci lumea toati, 
Fa-mi si mie o judecati. 
Fratii mei ce mi-a facut, 
Pe Mogos 1-au omorit, 
Pe mine m-a viduvit 
Ci daci sint fratii mei, 
Mai bine pe ei si-i pel; 
De trei ori m-a viduvit 
Si iar singuri-am uidit» 
Da-mpiratu de-auzea, 
Pe un pasi mi-1 chema : 

— Spune. pasi dumneata. 
Cum le-oi face facerea ? 
Ia-ti ostire cit oi vrea 



284 



Si apoi si mi te duel, 
lar hi mie si-mi aduci 
Sapte frati ce se umbresc, 
Ei de nima nu grijesc, 
Ce-sl fac singuri direptate 
Si judeci sapte sate. 
L-al sapte brazi dintr-o tulpmi, 
Sapte fra|I t vezi, dintr-o mumi. 
Cum oi stia si-i aduci, 
Pe drumuri rele s-apuci, 
Dumnezeu si-i fi bitut, 
Multe rele mi-au facut ! 
lar pasa se ridica, 
Mare ostire imi lua, 
Drept la munte-apuca, 
Se ducea 1-ai sapte brazi, 
Mi-i prlndea pe-ai sapte frati. 
Cind la-mpiratu venea, 
Imparatu ei mi-i lua 
Si pe-ai sase-I inchidea; 
Da' pe-al mic mi-1 spinzura, 
De se ducea pomina ; 
Ca la ei la nimenea, 
Doamne, de se pomenea. 



116 

IENEA VAMES-MAKE 

Foaie verde de-un spanac, 

Ridicat, s-a ridicat, 

Trel mosneni ci a plecat, 

Trei mosneni, mosneni bitrini, 

Ce nu sint din cei pigini, 

La-mpiratu mi-a plecat 

Ei ca si se jelbuiasci, 

Ci nu poate si triiasci. 

Si din guri-asa zfcea : 

— Ati-mpirate, luminate, 

la sama cu direptate! 

Venirim ne jeluim, 

Nu ma{ putem si triim ! 



Da' stii.-mpirate, nu stii, 
Unu la noi ne-a venit, 
Unu lenea vames-mare, 
Care-n lume so| nlci n-are. 
Cu vama ne vamuieste, 
Da* cu gloaba ne globeste. 
Stli, imparate, nu stii 
Ci ne ia mioarili, 
Fala negustorilor, 
Insiri cadlnili, 
Ne lovesc pimnitili, 
Ne probeste vinur'lf, 
Une-i vinu al mai bun, 
Tot la lenea-i in podrum. 
La citane poruncea, 
Cercurill reteza, 
Drumul la vinuri ci da. 
Da' stii, imparate, nu stii, 
Pe becheri-i-nsiruia ( 
Ne lovea uli|dli, 
Ne lua nurorili. 
Tot nurori de la ficiori 
Si le da pe la beeheri. 
De-aia noi ci am venit: 
Noi ca si ne jeluim, 
Ci nu mai putem triim. 
Da-mpiratu de-auzea, 
De loc clopotu bitea, 
Doi gendari de toe venea, 
Si-mpiratu le spunea: 

— Din sat in sat si umbla^i. 
Si pe lenea si-1 cita^i, 

Nici o palmi si nu-i dati, 
Numai mie si mW dati. 
Da' gendarii de-auzea. 
Din sat in sat ci umbla, 
Da' in sat, in Obrosita, 
Bas cu lenea se-ntilnea, 
Jendarii ci-1 intreba: 

— Mil voinice dumneata, 
Nu stii casa lui lenea? 
Da* si lenea le spunea : 

— Jendaiilor dumneavoastri. 



Aidcji pln'la casa mea, 
Putinel cfi \e\l prinza, 
Ci pe lenea l-a|i gisit, 
$i n-am gindu de fugit ! 
Da 9 jendarii de-auza, 
Cu lenea pe-aici pleca, 
$i acasfi se ducea. 
Da* $i lenea ce-mi zicea, 
La nevasta-i porincea : 

— La ciobani tu porince$te 
Si-mi aleagfi doi berbeci, 
Pe fugi, vezi, ca sft-i frigi 
Dim, vezi, la gendarl de prinz. 
Vin de-al dulce mi-aducea, 

Cu ei mindru om mine a, 
$i ne-o scfipa de belea ! 
Da 9 nevasta de-auzea. 
La ciobani le poruncea, 
Doi berbeci imi alegea, 
Pe-a fuga ml-i cfipuia 
§i de prinz cfi mi-i gitea, 
Vin de-al bun cfi imi scotea. 
Beau gendarii, se-mbata, 
Pe masa ci-mi adurmea f 
Dari lenea ce-mi fficea? 
Pini gendarii durmia, 
Vame$ lenea ce-mi fficea ? 
Pin cuiungii se plimba 9 
Da* el, Doamne, ce-mi ficea ? 
Avea o c!o(S de-argin{il, 
Cu puii de aurel, 
$i-un cSrut de aurel, 
Cu protapu dupfi el. 
$i acasi cind venea, 
La gendari, vezi, se ducea, 
Cu picioru-i pomenea, 
Galbini in poznare lua, 
$i cu gendaril-mi pleca. 
Cind pin strajuri imi trecea, 
Mina in poznari bSga v 
$1 prin strejuri arunca. 
Da 9 din gurft a$a-mi griia : 

— Vol, strejuri, cu tof! si $titi, 



De vreji si mi pomeni{i, 

Eu pe voi vi diruiesc, 

De judecati mi gitesc. 

$i si-mi facet! mie parte 

Si ma scoatefi de la moarte t 

La-mparatu mi-ajungga. 

Copiii-mpiratului, 

Pe la poarti si juca; 

Da* $i lenea de-i vedea, 

Carutu ca mi-1 scotea, 

La copii il diruia. 

Mergea la-mpiriteasa, 

Clota de aur scotea 

§i pe ea mi-o diruia, 

Da 9 din guri-a$a~i griia i 

— Eu pe tin te diruiesc, 
Ca nu vreau mi osindesc. 
Da* de-o fi la judecati 
Jine,-mpiriteasi, parte, - 

Sa ma scoti t vezi, de la moarte ! 
Numa-atita ci-mi vorbea, 
La-mpiratu se ducea, 
Da-mpiratu de-1 vedea, 
Re$enia I-o scotea, 
De spinzurat cfi era. 
Impirateasa cind venea, 
§i din guri a$a-mi zicea : 

— Mi-mparate, luminate, 
Ce le ?tH pe lume toate, 
la sama cu direplate, 

Nu e lenea vinovat, 
$i nu e de spinzurat, 
Cind pe Ienea-oi spinzura, 
Singurea m-oi juptiia. 
Nu-ti aduce {ara toati, 
Cit aduce Ienea-o date. 
Da-mpiratu de-auza, 
Pe lenea mi-1 sloboza. 
§i din guri-i spunea : 

— Du*te v lenea, sinitos, 
Ca un trandafir framos, 
Unde, frate, s-a vizut 
Si-mpungi al $ut 



286 



Cu-al cornut? 
$i a?a lenea-mi sc&pa, 
Multe biruri mat punea 9 
lar pe lume mi-o globea, 
De trftia ca vat de ea f 
C-a$a era vremea aia. 



VI. FAM ILI ALE 
117 

BRUMAREL 

Foaie verde pelini{S, 
Intr-un colt de gr&dini{i 
Gasii pe mindra culcati. 
Far* de-a fi sfirutatt. 
Saruta-o-a? de culcati, 
Ma tem c2 se de?teapt& ; 
Stringea-o-a? de mijloc, 
Ma s&rutfi ma! cu foe. 
Da 9 mindra a$a-i zfcea: 

— Mai hiiete, Wienie, 
Nu-ti face pacate grele; 
Tine-ti drumu, bate-fi cale, 
Eu sint floare de pe mare, 
Cine mi iube$te moare, 

Ii r&rain numai oscioare! 

— §1 eu sint brumariu-al mare, 
Ce cad sara pe r&coare, 

Da 9 ma scol in prinzu-al mare, 

Pling fetele de s-omoarel 

Cite flori pe mare-n jos t 

Le iubesc eu cu folos; 

Pe toate le ofilesc v 

Nu plec pin 9 nu le iubesc. 

Trecui asarS cilare, 

Pe la poarta dumitale; 

MS uitai pintre stobori, 

Vazui ochii negrijori. 

Fi-ti-ar ochii vinzltori, 



CA $i eu sint negustori, 
De numSri bftnifori 
$1 cumpfiri multtyon 
Foaie verde ca nfiutu, 
De s-ar vinde ?I lubitu, 
Cum se cumpXri p&mintu, 
Mi-a? vinde pin 9 ?i cu{Itu, 
Dar a? cumpfira iubitu. 
Cft lubitu-i lucru mare, 
Nu-ti di stare la mincare ; 
Trup^orel odini n-are, 
$i te-ndeanmi la plecare. 
Cine-n lume nu iube^te, 
Mi mir ce se spovede?te? 
Eu in lume tot Iubesc, 
Da 9 nici nu mS spovedesc ; 
CI iubesc tot ce-i frumos 
§i-n cale Domnu mi-a scos. 



118 

HAIOUCUL VALEANU 

Frunzi verde magheran, 
Pin p&tile la Miidan 
Mi-este un frumos voink, 
Haiducul Vileanu numit 
Multe plaiuri colinda, 
Prin codri se dezmierda ; 
Mai trecea ?i-n Or?ova, 
De umplea cite-o chesa ; 
Pe-ai bogaji ii jupttia, 
Pe-ai sfiracl ii d&ruia. 
Intr-o sintt dumincca. 
Fat* albft i$i sp&la, 
P&rul galbin piept&na, 
Pe roibu il {isila ; 
$i pe el cft-ncileca, 
Pe drum lung ci imi pleca* 
Merge Vileanu cintind, 
Pingft mindre fluierind ; 
Doboarft pe coasta-n vale* 
Ii ies mindreie In cale: 



287 



— Mai Vilene, und' te duel, 
Par-eft ai fug! de turci? 

Te faci c* nu ne cunofti, 
Vad ca nu ne mai iube$ti... 
Haiducul i?i tinea calea 
§i la mindra lui grftbea ; 
LegS calul la porti{a, 
§1 mindra-i dete gurit*. 
Sta la mas& cu mindra, 
De-mpreunft se gostea ; 
Toata noaptea-mi petrecea, 
Pe Valean mi-1 otr&vea !... 
Cind fu la mijloc de noapte, 
L-apuca florl de moarte ; 
Cind fu in varsat de zori, 
Valean ii ocollt cu florid- 
Fete mari, zo, cinta, 
Lumea rau se friminta ; 
Aluma lui Valean plingea, 
Lui Valean a$a-i graia : 

— Vilene, muica, Vilene, 
De mindre tu mi te teme ; 
De mindre $i de boga{i, 

€2 n-au suflet, nu-s curaji... 
Cinta cucul pe fintina, 
Pe Valean trage tarin& ; 
Cinta cucu sus pe brad, 
A murit Valean de-un an. 



119 

MIRCEA CIOtANA$ 

Colea, mare, colea, vere, 
Intre lunci, in vfti adinci, 
La cimpu cu coiaiie, 
Unde fir de iarba nu e, 
Numai dalbi cold lie, 
Pe cimpu cu florile, 
Pa$tea Mircea oile ; 
Le pa$tea $i le-adapa, 
§i la umbra le culca. 
Intr-un timp de primivara. 
El scotea mieii pe-afari ; 



Mieii pe unde juca, 
Mindru mal il surupa ; 
Nu $tiu ce se surupa, 
Ca pamintu-ngaibinea... 
Atunci Mircea Ciobana?, 
Dupa miei cum alerga, 
Bani de-ai galbini ii vedea, 
Tabara $i-i astringea, 
Mindre foale ca umplea ; 
Jos la tirla alerga, 
$-un balaure g&sea. 
Cu copra la -1 otinjea, 
Balaur'Ie-1 omora 
§i de piele-1 jupuia. 
Pielea cu bani o umplea, 
lar la oife alerga, 
§i la umbrl se culca. 
Pufinel ca adurmea, 
$i din nou cind se treza, 
Pu{inel cind se gindea, 
El sta singur $i vorbea : 

— Lele, Doamne, ce-o sa fac ! 
O sa mai fac o minune, 
S-asculte lumea la mine ! 
Foale de $erpe le lua, 

$i in sin ca le bfiga, 
Capu pe sin il scotea, 
$i tabara de zbiera. 
Zbiera tare,-n gura mare, 
VaiurMe ca risuna, 
$i cine mi-1 auza ? 
Cind oi zice de-un ariu, 
Mi-I auzea taica-sau. 
Taica-su cind 1-auzea, 
Drept la Mircea alerga 
?i din guriM intreba : 

— Mirce-al taichti ciobana?. 
Din fluier mindru doina?, 
A$a tare ce zbiera?!, 
Vaiurle imi rasuna$i, 

Braji marunfi ii IegSna$i ; 
Ape rect imi turburafi, 
Pe taica il spihninta?! ! 



288 



Spune-mi, taic&,-adevftrat 

Or oitele-ai pierdut, 

Or {oalele-ai ponosit. 

Or banii i-al cheltuit, 

Or opincile ai rupt, 

Ibomnica tc-a urit ?... 

Dara Mircea ciobina?, 

El din guri a$a gr&ia: 

— TatS, t&icuH{fi-aI meu, 

Sa-^i ajute Dumnezeu! 

Eu foale n-am panositt 

Nici otye n-am pierdut, 

Da 9 mai multe le-am prasit ; 

Nici banii n-am cheltuit, 

Tot mat mulfi am dobindit ; 

Ibomnica nu m-a urit 

Iaca t tat&t ce-am fftcut: 

Eu oile le-am p&sciit, 

Le-am pascut, le-am adapat, 

§i la umbra le-am culcat 

Subt al par mare rotat, 

De mindre flori incarcaL 

Vint de varfi a burat t 

Floricele-a scuturat; 

Pin ele s-a mestecat 

Mititel balaurel, 

Cu coada de argin{el ; 

La gura cu laca{el, 

Cu cheita de o{eL 

De trei ori cfi m-a cuprins, 

Capu pe sin el 1-a scos ; 

Cum ?-ascute limbile, 

Ca si-mi piarda zilele !.- 

$-a$a, ce ma rog de tine, 

Leaga-ti mina c-o marama, 

Baga mina-n sin la mine, 

Scoate pui bSliurel ; 

De pamint cind 1-oi trintea, 

Pamint ncgru o-ngfttbenea, 

Sa mi scapi de la belea. 

Dara taici-su-mi zicea: 

— Mircea 9 -al taichii ciob*na$, 

Decit f taici, far'de-o mint, 



Tot mai bine firl tine. 
CI dad mi-e {ara-n pace, 
Talca altu Mirce face ! 
laci taici-su-mi pleca, 
Tftb&ra Mircea zbiera, 
$i cine mi-l auzea? 
MM auzea mumi-sa. 
Iaci maicft-sa-mi venea, 
$i ea, zo, mi-l intreba: 

— Mirceo,-at maichH ciobina?, 
A$a tare ce zbieraf i, 
V&iur'le ci r&suna?i, 

Braji mfirun{l H leginayi ! 
Ape reel le turbura$i, 
Pe maica mi-o sp&imintafi I 
Spune t maic£,-adevftrat, 
Mindre oije-ai pierdut. 
Or toatele-ai ponosit, 
Or banii i-ai cheltuit, 
Or ibomnica te-a urit?... 
Dar4 Mircea a$a-mi vorbea: 

— Mumft, muiculita mea, 
Ibomnica nu m-a urit, 
Nici oile n-am pierdut. 

Tot mat multe le-am prisit 
Da' $tii, maic&, ce-am facut: 
Eu oifele-am p&scut, 
Le-am pascut, le-am adipat 
$i la umbrfi le-am culcat 
La p2ru-al mare rotat, 
De mindre flori inc&cat, 
Vint de varfi a buret, 
Floricele-a scuturat; 
Pin ele s-a mestecat 
Mititel bSlaurel, 
Cu coada de argin{el ; 
La gura cu lacifel, 
Cu cheifa de ofeL 
$i-n sin la mine a tunat, 
Capu pe sin mi 1-a scos; 
Rftu Httcute limbile, 
Ca si-mi piardi zilele t 
$-a$a, ce mi rog de tine. 



LeagS-|i mina c-o marami, 
Bag& mina-n sin la mine, 
Scoate pui de b&12urel ; 
De pfimint tu 1-oi trintea, 
Pfimint negru-o-ng2lbenea. 
Da 9 maica-sa-a$a zicea : 

— Mircea, -al maichii ciobana?, 
Decit maica f&r'de-o min2, 
Tot mai bine ffiri de tine. 

Ca dacS mi-e {ara-n pace, 
Muica altu Mirce-$i face ! 
Dor atita cfi zicea 
$i pe Mircea mi-l lasa, 
Fuga-acasa ea ca da. 
Dara Mircea iar striga, 
Striga tare-n gura mare. 
Pe el cine-1 auzea ? 
L-auzea $i soru-sa, 
$i ea la nan-su venea, 
$i-l intreba iar a$a ; 
Da* $ i Mircea, zo,-i spunea 
Cum i-a spus $i muma-sa. 
Da f soru-sa, fata mare, 
Grija de naicfi-su n-are, 
Tot a$a ca-i mai spunea : 

— Las' sa-tt fie rau nu-a$a, 
Ca daca mi-e tara-n pace, 
Muma altu Mirce-$i face * 
De linga el ca pleca, 
$-apoi Mircea iar zbiera. 
Pe el cine-l auzea ? 
L-auzea ibomnica. 
Unde-mi tasa la argea, 
Glasu lui cind l-auzea, 
Suveichea-n natra lasa 

$i pe fuga se punea ; 
Cum la Mircea ajungea, 
Ea de loc cS-1 intreba: 

— Mircea-I daichit ciobana?, 
A$a tare ce zbiera$i, 

Din razboi ma sp£iminta$i ! 
Spune-mi, daic2,-adev2rat, 
Cu tine ce s-a-ntimplat ? 



Darfi Mircea adevftra: 

— Lino, ibomnica mea f 
lote, fata ce-am f&cut, 
Mindre oita-am p&scut. 
Le-am pascut, le-am ad&pat, 
$i la umbrS le-am culcat. 
Su* pfiru-Sl mare rotat t 

De mindre flori incarcat, 
Vint de vara a burat, 
Floricele-a scuturat, 
Pin ele s-a mestecat 
Mititel balaurel, 
Cu coada de argin$el, 
La gura cu Iacfitel. 
De trei ori cfi m-a cuprins 9 
Capu pe sin mi 1-a scos ; 
Cum $-ascute limbfle, 
Ca sa-mi piarda zilele !... 
§i ma rog, mindro, de tine, 
Leaga-ti mina c-o marama, 
Baga mina-n sin la mine, 
Scoate pui balaurel ; 
De pa mint tu 1-oi trintea, 
Pamintu mi-o-ngalbinea. 
Da 9 mindra cind auzea, 
Nici mina n-o mai lega, 
$erpe de cap apuca 
Si de pa mint il trintea, 
Pamintu ca-ngalbinea. 
Cind tabara de astringea, 
Ad una Mircea sapte mie, 
Da* ibomnica nu se §tie ! 
Foalele ca le umplea, 
Jos la tirla se ducea, 
Cu ibomnica vorbea : 

— laca, fata, vine toamna, 
lntare$te-ti miinile, 

la de tasa pinzele ; 
Ca-ntr-un timp de iarna goala, 
Sa ne facem nunta mare ! 
laca pinzele tesea, 
Mindra iarnfi cind venea, 
$i ei amindoi se lua, 



290 



$i de nunti s~apuca. 
$i ficuri-o nunti buni, 
Cind fu timp de primivari, 
Mai ficu $i o ca^tioari. 
Ca$tiorica o fScea, 
De bogat se-mbogifea, 
La taici-su nu-mi privea. 
Da 9 taici-su se ruga: 

— Al tneu Mircea ciobina? 9 
Tu parale capata$i, 

La mine nu te uita?L 
A$a ca ma rog de tine, 
Da-mi $i mie o pirticea 
Sa triiesc ?i eu cu ea. 

— Ba, tata t ci te-am rugat, 
Da' de mine dos ai dat, 

$i la ?erpe m-ai lasat ! 
la traie$ti cum oi putea, 
N-ai la mine ce cerea ! 
lac a taici-su-mi pleca f 
$i muma-sa ca venea. 
$i ea de el se ruga: 

— Mircea,-al maichii ciobana? 9 
De ce, maici, ma uita?i? 

la da-mi citeva parale, 
N-am $i eu de iarna sare. 
Dara Mircea-adevara : 

— Taci, muma, nu te ruga, 
Banii la mini |-a lost, 

Da 1 tu cidiri n-ai fost. 
Eu de tine m-am rugat, 
Da 9 tu nu m-ai ascultat, 
Dor atita ci-mi spunea, 
$i-mi pleca $i muma-sa ; 
$i venea §i soru-sa, 
De mai se ruga ?i ea. 
§i ei far a$a-i spunea. 
Cu nevasta lui uidea f 
Mare ciocoi se ficea y 
La Craiova riminea, 
De traie$te-n $ari-n pace, 
Colea-n Tara Rum&neasci, 
Ca pentru sa pomeneasca ! 



120 

MO$NEAG BATRIN 

Barba-I bate brazil 
?i pirul cilciile, 
Mustitili, briili. 
Mi-avea un flu tinerel, 
Pleca in petit cu el. 
Vinerea mi-1 impe{ea 9 
Simbita mi-1 logodea, 
Duminica-1 cununa 
Cum face toati lumea. 
Venea sara la chindie, 
Si meargi la milijie. 
Ordin de la-mpirajie, 
Si dea fiu-n soldi{ie. 
Si slujeasci, nu glumeasci, 
Caput lui si $1-1 p&zeasci. 
Da' biiatu ce ficea, 
Ordinu ci mi-1 cetea 
$i vedea el ce-mi scria, 
$i pleca 9 -ncepea plingea f 
La tati-su se ducea 
$i din guri a$a-l griia: 

— Taici, di-mi mina ta 9 
Ca s&~\l sarut eu mina. 
Ci ti-oi fi gre?it ceva 9 
Si vezi tu de noru-ta, 
Pin-o venea niicu^a. 
C-are naica si slujeasci 
I*a poarta cea-mpiriteasci, 
Noui ani ?i noui zile 9 
Nu se ?tie de-oi mai vine. 
Apoi de-aci ci-mi pleca, 
Mindralitii ii vorbea: 

— O data te-oi siruta, 
O data pe pieptu gol 9 
De trei ori piste sovon 9 

Si mi cundfti ci-{i sint onu 
Tu pe mine-ai si m-a$tep{i 
Noui ant ?i noui zile. 
De-oi vedea ci n-of venea. 
Si faci o vatri de foe 



291 



$i sft semenl busuioc. 
De-o iefi verde stufos, 
Sft $tii eft sint sftnfttos ; 
De-o ie?i galbin pftlit f 
Sft $tii eft m-am prftpftdit ! 
Numa-atita eft-i vorbea, 
I$i lua drumu $i-mi pleca. 
Da* mindruta ee ffteea f 
Nouft ani mi-1 a$tepta, 
Nouft zile imi uidea, 
§i-ml pleca, se mftrita. 
Da f mo$neagu de vedea, 
Sftpoiu pe umeri lua 
$i la vie se ducea, 
Ca sft sape el via. 
§i n-o sapfi cum se sapft f 
?i-o sapft din vinft-n vinft t 
Mi-o scoate din rftdftcinft. 
§i-o aruncft piste grftdlni, 
Cft n-are cui sft rftminft. 
Sftpa mo?u ce sftpa, 
Ochli la vale-arunca. 
Cam la vale, cfttre soare, 
Dincotro soare rftsare, 
Vine voinicel cftlare. 
Calu e albu de spumft, 
Voinicel negru de ginduri. 
Voinicelul ce-mi fftcea 9 
Drumu-acasft-$i luva, 
La mo$u cind mi-ajungea, 
Bun lucru la moju-i da 
§i pe mo? ml-l intretja: 

— Mai module dumneata, 
De ce sapi tu via ta, 

$i n-o sapi tu cum se sapft, 
§i o sapi tu din vinft-n vinft, 
§i-o arunci piste grftdinft? 

— Eu o sap din vinft-n vinft* 
$i-o arunc piste grftdinft, 
Cft n-are cui sft rftminft ; 
C-am avut o nurorea, 
Astftzi ii este nunta. 
D-am avut un ficiorel. 



$i mi 1-a luat soldfttel 9 
Nu se aude de el • 
Voinicelul de-auzea, 
El din gurft-a$a-mi vorbea : 

— Mfti module dumneata, 
Lasft-te, nu mai sftpa, 
Aide sft vedem nunta, 

Cft mare bac?i$ fi-oi da ! 
I?i lua drumu $i pleca, 
Pe la poarta lui trecea, 
Calu de poartft-1 lega, 
$i-n casft se abatea. 
El la masft s-a$eza, 
Nerugat $i nechemat, 
Da* nici cina n-a cinat, 
Cft s-au apucat . la sfat. 
Darft na$u de-mi vedea, 
A$a din gurft-mi zicea: 

— Cind oi zice arjftra?, 
Da 9 n-auzifi vol, nunta$i, 
la vede{i de-al strftina?i ! 
Dar voinicu a$a-mi zicea: 

— Mfti na?ule, dumneata, 
Ce mft rog de dumneata, 
Pe tinftrft oi ducea 
Sa-mi sarute minima 

Cft mare bac$i$ i-oi da, 

De s-o duce pomina 

$i de mine $i de ea ! 

Darft na$u de-auza 9 

Pe tinftrft i-o ducea, 

Mina lui i-o sftruta, 

Inelu-n de$ti cuno$tea, 

I net di la cununie, 

Ce-a schimbat popa sft fie ! 

Da mireasa a$a zicea : 

— Da n-auztti voi mmta$i, 
Luati de beti $i de mincati, 
$i de drum sft vft cftta{i, 
Cft pe cine 1-am dorit, 

A dat Domnu ?i-a venit. 
Da nuntafii de-auza f 
De minca, de nu minca, 



292 



Care incotro pleca. 

D-acia cine-mi uidea? 

Voinicel cu tinerea* 

$i pleca de judeca, 

De cum le-a fost lor vorba. 

$i scoasi el sabia, 

Capu gata a-l tfiia. 

Dari na$u de colea, 

A$a din guri-i vorbea: 

— lart-o, taici, de nu da, 

C-a$a sint fimeili, 

Poale lungi ?i minte scurti f 

Fimeie nepriceputiL 

Cind muierea zice ziu, 

Atuncea minte mai riu, 

Unie culege muierea, 

Sa-i poarte legitoarea. 



121 

IENCJU BOIERIU 

Plimbi-mi-si, 

Poarti-mi-s& ; 

Pin ora? f pin Jiligrad, 

Mi si plimbi Ienciu beat 

Cu siina-nfipti-n briu, 

Cu murgulefu de friu. 

Cite fete-n filigrad, 

EI cu toate s-a jucat, 

Pe papuce le-a cikat; 

Cite-un gilbior le-a dat 

Pe toate le-a-ngreunat 

Numai una mi-a scipat, 

Ce s-a luat la rimi$ag; 

Da si vezi cine-mi era. 

Si vezi Stanca $erghe$eanca, 

Nepoata-mpiratului, 

Ba$ fata viziralui ! 

$ede Stanca $i vorbefte: 

— lenciule boierule, 

Si ne luim la rirai$ag ; 



Daci tu mi-n$eli pe mine, 
\\l dau clnci sute florlne! 
Dart Ienciu adev&ra : 

— Daci nu te-n$el pe tine, 
Si-mi iei murgu de su mine ; 
Mi dau In lege de tore, 
Si-mi iai capu de la trap I... 
Dar atit si rimifea, 

$i-?I lua murgu ?i pleca; 
Cind amintea-?! aducea 
Ci rimi$agu-a ficut, 
Da pe Stanca n-a iubit 
Pleca acasi ptlngind, 
La mumi-sa suspinind. 
Mumi-sa-i adevira: 

— lenciule, boierule, 
Ce vii in casi plingind, 
*N citre muka suspinind? 
Or |oale ai ponosit, 

Or ci banii ai fur?it?~ 
Dari Ienciu-adivira t 

— Noma banii n-am fur?it, 
Nici (oale n-am ponosit 
ate fete-n T*Ugrad, 

Eu cu toate m-am jucat, 
Pe pipuce le-am cilcat 
Pe toate-am ingretinat, 
Citi-un gilbior le-am dat; 
Numa una mi-a scipat 
Da si vezi care era, 
Aia Stanca ^erghe^eanca, 
Nepoata-mpiratului, 
Ba? fata vizirului! 
Ea s-a luat la rimifag 
Pe clnci ante de florinf!. 
La Stanca-n briu sint cusufi ! 
Eu pe Stanca-oi lofela, 
Ea binu(ii si mH dm; 
N-oi putea de-ol infela. 
Si-mi ia murgu de «f fa ; 
$i mi di-n lege de fare, 
lmi ia capu de la trap ! 
Dari baba sta griia: 



2fS 



— lenciule, boiertile, 
Da $tii, muicS, da nu ?tii, 
Te pui sa te premene?ti 
Tot cu {oale femeie$ti : 
La tot de$tu cinci inele, 
La manuka ?i grimnuta. 
Cind sara va insSra. 
Toate fete o juca, 
To{i oaminii-n cri?mi-o sta ; 
Tu din cri?m& oi ie§ea, 
Oi tfibfira de-oi plingea, 
Pe su f pere{i oi ciucea, 
Varuica ei te-oi fficea. 
De suspin oi suspina, 
$i Stanca ca te-o-ntreba : 
cCare e?ti fata-aceia 
De $ezi su v fereasta mea ?» 
Da tu din gura oi zicea: 
«Fa varuicS Stanco, dea, 
Iote-mi venl Ciu$u beat 
lata capu mi 1-a spart 
$1 aici la tine-am scSpat. 
Ce ma rog de dumneata, 
la lasi-ma-n soba ta, 
Cam deoparte-ntr-o chiu§ea, 
Ca m-omoara pe-aicea, 
$i te dau de vreo belea !» 
Dara Stanca §erghe$eanca 
Ea din gura-a^a graia : 

— Fa varuica fata, dea, 
Nu-|i deschid eu u$a mea, 
Mi-e frica de-ncelu$ag, 
Fetica, cu lenciu-al beat 
Dara Ienciu a$a spunea: 

— la varuica, de nu crezi, 
Vin v la mine $i ma vezl. 
Cft venii cu capu spart 9 
De-al meu Ciu$u barbat beat ! 
Dara Stanca-a$a graia : 

— Fa varuica fata, dea, 
la radica mina-ncoa ! 
Ienciu mina rid lea, 

Da Stanca sa zauita, 



$i la mina ca-i vedea, 
La minu^a $ i grimnutfi ; 
La tot de$tiu cinci Inele, 
Chibzuite de muiere. 
$i u$a i-o deschidea, 
tn soba ei i-a$ternea 
Cam deoparte,-ntr-o chiu$ea, 
Ienciu cum s-acoperea, 
Sa facea ca tremura, 
$-0 paza pin* adurmea. 
Peste noapte sa scula, 
La Stanca-n pat sa suia, 
$i mi-ontinde iepure?te f 
Lele, ca Doamne p8ze$te ! 
Da Stanca daca-mi vedea, 
Din gurita~a$a zicea : 
— lenciule, boierule, 
I mi fu frica de-n$elat 
lar curata n-am scSpat !... 
Baga mina pe sub pat 
$-arunca-mi o cirpa-n tap, 
Sa $tiu bine c-am barbat. 
1i puse Ienciu cirpa-n cap, 
C-a fost eel mai bun barbat ; 
Si cinci sute de florin{i, 
Cu cinci sute lei marunJL 
Ctnd zorile sa varsa, 
$i privea in sus pe coasta, 
S-a vazut Stanca mireasfi. 
§-atunci Ienciu ca mi-o lua 
Si facu nunta cu ea. 
Facu nunta cit de buna, 
O tuna $i-o saptSmini ; 
Facu-o nunta boiereasca 
Ca pentru sa pomeneascft ! 



122 

HCA 

— Lina pelinita, 

Ficuta, Ficu^a, 

A muichii mlndru^a ; 



294 



Ce te-ai intristat 
De m-ai ofticat? 
Ori capu te doare, 
Ori la inimioari, 
Ce tot imi oftezi 
De nu mai lucrezi ? 

— Muichilita mea t 
Capu nu mi doare, 
Nici la inimioari ; 
Nu m-am intristat, 
De te-am ofticat! 
Ca eu mi-am avut 
Un fript ibomnic, 
Luat de copil mic. 
§i el mi s-a dus 
Pe Dunare-n sus, 
In tara nemtasci, 
Bani sa zaradeasca 
Sa ma ogodeasci. 
Bani mi-a dobindit, 
Alta-a ogodit ; 

Zo f m-a napustit, 
Inima mi-a fript. 
La mine-a trimes, 
Muma, sa ma due, 
Eu sa mi-1 cumin. 
Da eu n-a? vrea na$e, 
Capatii de masi, 
$-a$ vrea o mireasa, 
Intr-ai pare{i de casa. 
Muma-sa-mi vorbea : 

— Du-te, Fici, du-te, 
Du-te de-1 cununa, 
Fa pe toate bune, 
Sa ai loc pe lume ! 
Fica de-auza, 
Traistufa $i-o lua. 
La nunta pleca. 
GinerHe-o vedea, 

Zo, mi-o sprijunea. 
La masi-o punea ; 
Lautari cinta, 
Fka-i asculta. 



La cununie mergea, 
Fica-i cununa 
$-a$a-i blisti-mat 
— Ibomnicelu meu* 
Dat de Dumnezeu; 
$tii cum te jural, 
Pe mine si mi iai ! 
Bani mi-ai ziridit, 
Alta-ai ogodit, 
Pe mine m-ai nipustit! 
S& dea Dumnezeu 
Cum oi zice eu: 
Viermii te minince. 
Si mi te usuce, 
$i si te scoati, 
Desupra de groapi ; 
Astizi vi cumin* 
Mine si vi-njrrop, 
Pe tine ?i pe ea, 
Imi rupsi?i inima t 
Blistam si prindea, 
Azi li cununa, 
Afine-i ingropa, 
Pe el ?i pe ea, 
De se pomenea. 



123 

GRUIA CKMANU 

Colea-n capu dealuluL 
La cri?mu^a Radului, 
Radului circiumarului, 
§i mai are Radu, are, 
$i mai are trei f iciori ; 
$i cis-trei slnt negustori. 
Umbli cu disagi de poll. 
$i iar are Radii, are 
Pe Casandra fati mare; 
De uriti t de frumoasi, 
Vindea vinu pe fereasti. 
Cine-n circlma d intra, 
Fir 9 de chebi ie$ea ! 



295 



De-mi venea voinic cilare, 
Pleca cu $eaua-n spinare ; 
De-mi venea cu patru boi, 
Si-ntorcea numa cu doi. 
Nima pe ea n-o-n$ela ! 
Cioban Gruia potera?, 
C-un cojoc mare lftfos, 
Clnd e vara zipuc tare* 
Intorcea lati la spinare f 
Ca si-i tini de ricoare. 
El la Casandra venea, 
De la u$i-a$a striga : 

— FS Casandro, fata mare. 
De-ai vini$or de-al bun, 

Ci sint ostenit de drum ! 
De |-o fi vinu rece, 
Si-{i beau vinu pin* la zece ! 
Da Casandra rispundea : 

— Cioban Gruiceo potera?, 
Cu-al cojoc mare lifos, 

Eu am vini$or tot bun ; 
Vini?oru bun $i rece, 
Care bea, de dor ii trece ! 
Dari Mircea sta, grfiia : 

— la di-mi, fati, o vedriti, 
Numai sfi-mi ud limbu{a ; 
Umple-mi vedrifa cu vin rasS, 
C-am o masa gaunoasi. 

Da Casandra, fata marc, 
Umplea vadra de vin rasi, 
Ci are masaua giunoasi. 
Bea o vadri, da $i doui, 
51 bea pin' la noui, 
$-apoi tibira clnta: 

— Cine-mi bea la cri?ma mea, 
Vorbe$te dinsu cu mine : 
Toati vara-i merge bine, 

Ci-i Casandra fati mare I 
Cite flori pe iaz in sua, 
Tot Casandra mi le-a pus; 
$i le-a pus cu frunza-n sus, 
Ca si-mi dea mindru rispuns ! 
Vrun rispuns cu vole buni* 



De la Casandra din mini ; 
Vrun rispuns cu sinitate, 
Ci de-acu§ nu si mai poate !. 
Da Casandra fati mare 9 
Nici urita, nici frumoasi, 
Vindea vinu pe fereasti : 
La cioban Mircea si lasa. 
La cri^marita frumoasi t 
Nu-?i ce fac, nu-$i ce desfac. 
Eu le lac, eu le desfac t 
Cri^mirita se ridea, 
Da' ciobanu, zo,-i vorbea : 
— Cri$mari{a fati buni, 
Si-mi dai vedrifa cu mina, 
Si beau $i vadra de zece, 
Si nu stea inima rece ! 
Cioban Mircea puturos, 
C-un cojoc mare lifos, 
Cind fu vara zipuc tare, 
Intoarce latu la spinare 
Ca si-i tiie de ricoare* 
Cu stinga vadra prindea. 
Da cu dreapta Casandra ; 
Pe fereasti o tragea, 
Drept in brate-o prijunea, 
De trei ori o saruta ; 
$-0 mai saruti $i-n guri, 
Sa-i fie sotie buni t 
Casandra daci-mi vedea, 
Inchidea cri?ma §i pleca, 
Sus la stina se ducea, 
Cu ciobanu ea nun tea. 
Mtndri nunti ci ficea, 
Ficea nunti boiereasci, 
Ca pentru si pomeneasci ! 



124 

dNTEOJL LUI CATANUTA 

Frunzi verde pelini^i, 

Vezi, pe deal, pe cea cuhnifi* 

Plimbi-mi-se Citinufi 



296 



Alituri de-a lui mindrut*. 

Cu doi ban! in punguliti, 

Cu cinsprece cai bitrinl. 

Da' si cu zece catiri ; 

Cu doisprece liutarl 

Si cu vo noui ogari. 

Cu aznale turuind, 

Trece Ghi^I chiuind 

Si cu mindra veselind, 

Peste dealuri aulind. 

S-a lisat el de popie 

Si de sinta liturghie, 

Si s-a dat la haiducie, 

Si loveasca-n bolerie. 

Cail mergeau rinchezlnd. 

Mindruleana aulind. 

De mfjloc Ghiji-o tinea, 

Lingi pieptu-i o strfngea 

Si mereu ml-o dezmlerda, 

Cu mult foe o sSruta. 

Lautarii le clntau. 

Vaiur'li de risunau : 

Pe clmpul cu floricele 

Facea popa drigostele. 

Inspre zori de diminea{i. 

Spali popa a sa fa{i, 

Barba neagri-si pieptena. 

Si la baltac se-nchJmt 

In gorunul eel rotat, 

Unde-i patul aiinat, 

Pe mindra c8 o trezea 

Si un vis ci-i povestea: 

— Mindrufa mea cea de mult, 

Stii, de cind noi ne-am lubft, 

Un vis mindru ce-am visat: 

Ne chemau pirintil-n sat 

Si ne iertau c-am plecatl 

Pe cimpul rosu cu macl, 

la friminti la colaci, 

tmpleteste vro doi saci 

Pentru cumnatH burlaci ; 

Da' si on covrig de-oo mertlc, 

Pentru cumnatul eel nric » 



Si le coci la inimfoari. 
Si in flori de licrimloari, 
SI se bucure o {art! 
Da* cu carul en doi bol 
S-o pornim noi amlndoi, 
Peste codrl, peste-ai munjl, 
L-ai cd socri cam miruntl. 
Dupi ce se sfltuiri, 
Cale lungi o porniri ; 
Sus, la munte apucarl 
Si plivanii-i fnjugari. 
Cobirletul sclrtiia, 
El pe mindra dezmlerda, 
Pe cind soarM! suie-n sus, 
lara soimul sti ascuns, 
Pe cind umbra e scizutf, 
Tot se face nevizuti. 
In poiana cu flori mil, 
Unde zboari ciocirUI, 
Unde iarba-mi Infloreste, 
Doar la virf se-ngitbineste, 
La izvor cu apt race, 
De doru mlndrii nu-1 trece I 
Stau pufin, se odlneau, 
Si de nima nu grijeau. 
Si cum mlndra-si sirata. 
Din guri asa-i griia: 

— Mlndruleano, soa{a mea r 
Eu de tine m-as ruga 
Si-mi citifi tu un clntecel 
De cind eram mititel, 

Si te prindeam de cercelt 

— Lek, GhJ{i, soful meu. 
Dirult de Dumneziu. 
N-as vrea si mi te intrant. 
Si si zk ci nu tfi cfnt. 
Un pustiu de glas ce am, 
De frici nu-1 fncerc neamr 
O dati de-o risuna, 

Braji mirumi s-o legina. 
Ape reel s-o tulbura, 
Muntii ci s-or clitina. 
Vilurli mi-o risuna 



297 



§i pe noi ne-o auzu, 

Rinjefu va cuteza ; 

Pe noi el ne-o-ntimpina, 

$i pe tine te-o t&ia I 

Ca e fiul codrilor, 

Voinicul voinicilor; 

Ca e iubit de neveste, 

$i e-ndrfigit $i de fete. 

— Las* sa vie, ca nu-mi pasa, 

Numa-n poiana sa iasa, 

Nu sint muiere cu cirpa-n cap 

Sa mfi dau la el legat ; 

$i sint mindru voinicel. 

De tipa codrii de el ! 

Da* de-o vrea vro alta ranS, 

Trei baltaci ii dau pomana ! 

Mindra daca auzea, 

Zo,-mi pornea de a cinta, 

Vezi, un cintec a id uc esc, 

Cu viers dulce femeiesc. 

$i cum cinta ea duios, 

Frunzele cSdeau pe jos, 

Codrii mari se de$teptau, 

Ape reci se turburau : 

Muntii mi se ciatinau, 

Viiurle imi rasunau. 

Dar Rinjetu, Fat-Frumos, 

Care-n lume n-a mai fost, 

Mindru p2una$ de muntc, 

Mare voinicel de frunte, 

In poiana cu flori multe, 

Le ie?i el inaintc. 

— Ai mai Ghita barbarie, 
Ce te lasa^i de popie 

$i de sinta liturghie, 
Te dede$i in aiducie, 
Ce-mi calci tu poenile 
$i-mi tivale$ti florile, 
Da nu-mi plfite?ti vSmile ? 
Da-mi juncanii tai drept vama, 
$i-tt cata voinici de-o sama ! 

— Mai voinice, Fat-Frumos, 
Te vid mindru $1 falos ; 



Lasa calea sloboda, 
Sa nu plingi prin loboda, 
Ca nu-ti dau juncanii mei 
Sa mi te fale^ti cu ei ! 

— Da-mi atunci pe mindra tea* 
$i apuca-o pe potecea ! 

— Pina capul sus mi-o sta, 
Pe mindra eu nu {i-ol da I 

— Lele, Ghifa Catanuja, 

O sa te las far'de mindruta ! 

Ca sint Floarea-al florilor, 
Dimineata-al zorilor : 
Ziua flori eu infloresc, 

Dar in zori le-mbobocesc ; 
In chindie le paiesc, 
Toate mindrele iubesc. 

— §i eu sint Brumariu-al mare, 
De-{i pirlesc florile tale. 
Mindre flori \i le pirlesc, 
Pin'la ziua le-negresc, 

Pe tine te prapadesc I 

— De {i-e inima-ndrfiznea^a, 
Cit ti-e gura vorbareata, 

Ai, la flinte ne-mpu$cam, 
Sau la sabii ne taiem, 
Ori la lupta ne luptam ? 

— La lupta si ne luptam 
Cind de drum nu ne catara, 
CI lupta e mai direapti. 

F de la Domnu lasati. 
$i de briu se apucara. 
La grea lupta se luara, 
Soarele ca se-nfioara, 
Florile se scuturarS. 
Incepura se luptara, 
Zi de vara pina-n sari ; 
Cind pe loc sa invirtea, 
Cind la vale se ducea* 
Cind fu trei zile de vara, 
Cam din zi ?i pina-n sari. 
Lupta voinici c-oi sa moari ! 
Puterile le siabea 9 
Nici unul nu dovedea, 



m 



Brlul ltd Ghitft cidea. 

— Mindro, mindruleana mea, 
Eu mi rog de dumneata, 
Cu briul trupu Imi stringe, 
Ca voinicu rati mi fringe I 

— Nu te teme, mil firtate, 
Lupta e pe direptate ; 
Cari din voi va birui, 

Pe ala eu voi iubi ! 

Da' voinicii se lupta, 

Apa mortii mi-i trecea, 

Gh^i foe se aprindea, 

Puterile-si aduua, 

O data se opintea, 

Trupu la voinic fringea 

Si-n pamint ca mi-1 izbea, 

Pamintul se despica. 

Da* baltacu-aridica, 

Capu la voinic zbura, 

Trupul pe brinci se pleca 

Si la Ghi^a se-nchina, 

Ceva imi bolborosea. 

Dari Gh^i ctrinuit, 

De negre ginduri bitut, 

Imi pleca posomorit, 

Ca un serpe otravit. 

Da* mindra, ca o ci{a, 
Ochii-n ochii lui t,intea ; 
Si-mi prtvea ea barbiteste, 
Da-I pitrundea femeieste 
— Mindro, mindruleana mea, 
Ce-ai de zis acuma dea ? 
Cind pe moarte ma luptam, 
Eu de tine ma rugam 
S-alergi iute lingi mine, 
Si string! briul cit mai bine ; 
De-al tiu so{ nu $i-a fost mili? 
De picat nu {i-a fost sili? 
Cu glas duke muieresc 
Ai spus cuvint dusminesc t 
Ci cine va bind, 
Cu ila tu te-oi iubi! 



— Am zis-o si lar o zic, 
Ci ml-e drag cine-i voinic, 
Cin* se lupti fir* a cere, 
Ajutor de la-o muieret 
Ghlti dintii ii scrisnea, 
Ca un uli se ripza 
Si caput i-1 reteza; 
Trupu riu i-1 clorminea, 
Sj pe cimp 1-mpristia. 
Corbi si vulturi o mincari, 
De le-ajunsa pentru-o vara... 
De-aci Ghl^i mi-a plecat 
In satul ei depirtat, 
Peste vai si peste munt,i, 
La paring! cei cirun^i. 
Si-mi mergea ingindurat, 
Si-n inimi cu oftat. 
La cimpul cu colilie, 
Unde fir de iarbi nu e, 
Subt un par mare rotat, 
Ostinit mi s-a culcat. 
Da' ceru se-ntuneca, 
Nori negri se-nvirtea, 
Odat' cerul s-aprindea, 
Cinci fulgere repeza, 
In Ghiti le indrepta, 
Pamint cutremura, 
Pe Ghiti ci mi-1 lovea, 
Stei de piatri-1 preficea! 
Si-mi izvora apa rece, 
Pentru voinici care-o trece ; 
Licrimi-piriuri or curge, 
Inimioara ci le-or fringe. 



125 

CEAL VOINIC OiEAC 

Verde trestioari, 
Sus la llidioari, 
Ceal voink se-nsoari, 
Ceal voinic Oleac, 



299 






De blagfi bogat, 
De pSrinti s&rac. 
P&rinti i-au murit, 
De ei a uidlt, 
Cu noua mori in vint, 
NouS sub pamint 
MacinS argint, 
C-ala e mai scump ; 
Amunca de gisit 
Pe fata de pfimint. 
F&cea $i burmut, 
Da la voinic mult. 
$i iar mi-a avut 
Tot turme de oi 
$i cirezi de boi, 
$i aite de cai\ 
Grije si nu ai. 
El s-a ridicat 9 
Mindru de baiat, 
I s-a-apropiat, 
Vezi, de insurat. 
Naiba I-a-nvatat, 
Pleci 1-a-nsurat. 
Pe-a cui fata a luat? 
Fata popii Oprii, 
Din t^ra Moldovii, 
Mindri $i frumoasa, 
Din lume-i aleasa, 
B&1& sprincenati, 
Nu e alti fata. 
Ciinii ai de siteni 
$i-ai de dobrogeni, 
Ei ce mi-a lucrat 
Pe-al voinic Oleac ? 
La blr 1-a bigat, 
§i el bir mi-a dat 
Tot din luni-n luni, 
Cite-o pungS plini, 
$i din an in an. 
NouS pungi de ban!. 
NouS $i cu noui 
Ficea optsprezece. 
Inima-i sta rece* 



Tot la bir plitind, 
Banii i-a fur?i*, 
Tot gata ce-avut. 
Cind bani i-a fur?it, 
Oleacu ce-a ficut ? 
Incepea de-a vindut 
Turmili de oi 
$i cirezi de boi, 
Aitele de cai. 
Tot la bir plitind. 
Banii i-a fur$it. 
Incepea -vindut, 
Alorile de vint 
$2 de sub pimint, 
Ce macini argint ; 
Toate le-a vindut 
$i tot n-a fur$it, 
Nu s-a odinit. 
Cind tot a vindut, 
§i nu le-a fur?it, 
El ce mi-a fficut? 
Din guri-a vorbit: 
— I-auzi, fa nevasti, 
N-avem nimic la casi ; 
Vezi, tot ce-am avut, 
Pentru tine-am vindut. 
Veziz, ne-am siricit. 
Cum ne-a sorocit, 
$tii ce m-am gindit, 
Pe tin si te vind, 
Duminici-n tirg! 
Tu te-mprimene?te 
$i mi te spreme?te t 
Fata la albeali, 
Buze rumeneali, 
Ca noi si plecim 
$i noi si mergem 
La tirgu-al de flori. 
La marl negustori. 
Si mergem cttrind, 
Pe tin si te vind ; 
Parale si iau, 
Tot la bir si dau. 



300 



Biru si-1 ptttesc. 
Si mi odinesc, 
Ci mi prapadesc 
Mindra 1-a ascultat, 
In cameri-a tunat, 
Mindru s-a-mbricat, 
Fa^a a albit, 
Buze-a ruraenit. 
Cu ea mi-a pornit 
La tirgu-al de flori, 
La mari negustori. 
Tirgu titaresc, 
In piaju ovreesc, 
Mai bine-mi plitesc. 
Pe ulibi strimti, 
Strimti si cotita, 
De ovrei facuti, 
De coconi bituti, 
Pe uli{i-n vale, 
Strigi-n gura mare. 
— Mindra de vinzare! 
Vreau si-mi iau parale. 
Biru si-1 plitesc. 
Si mi odinesc, 
Ci mi pripidesc! 

Si asa strigind, 

Ciinii-alitrind, 

Mindra 1-a urit 

Cind 1-a auzit 

Ceal turc ibrior, 

lesea binisor, 

Striga aliman: 

— Vdnic cipitan, 

Voinice Olece, 

Pe-aci In vale-mi trece. 

Cete blimbioasi 

Cu mindruja-aleasi. 

Treci in deal si-n vale, 

Strigi in gura mare. 

Ci Ji-s de vinzare, 

Vin si-ti dan parale 

Pe mindra dumitale! 

Oleac ce-a lucrat. 



Inluntru ml-a tuiiat 
L-al turc ibrior, 
Ci e de-un ocbJ chior. 
Turcu ban! i-a dat, 
Pe mindra i-a luat, 
Oleacu-a plecat. 
Turcu ce-a lucrat? 
Mindruta o lua, 
In sobi se ducea, 
Incepe-a siruta 
Ci mult o iubea. 
Turcu sirutind. 
Da' mindra zicind: 

— Turce, te opreste, 
Stai nu te gribeste, 
Nu ne sirutam 
Pin* nu ne-ntrebim 
De ce neam sintem, 
Ci prea siminim ! 

— Si o spun pe rind 
Cum ai tu de gind : 
Si stii cine sint, 

Ce tati-am avut. 
Si stii ci eu sint 
Ficioru popii Oprii, 
Din Jara Moldovil I 
Mindra de-auzea, 
Din guri-i soptea : 

— Da' si eu ci sint, 
Doamne, pe pimint. 
Fata popii Oprii, 
Din Tare Moldovii i 

— Tu-mi esti sori buni 
De-un tati si-o muma. 
Stii, sori, nu stii, 
Clnd eram copii, 
Rizbel s-a ficut 

Si noi am fugit 
Eu eram mai mare, 
Te-am dus in spinare, 
Eu cu tin' fugind, 
Amar suspinlnd, 
Pe tin' te-am trintit 



30t 



In frunte te-ai lovit. 
S&mnu de la tine 
E fficut de mine ! 

— NaicS, eu sft-{i spun, 
Tu-mi e$ti frate bun f 

Eu i\ sora buna. 
De tata $i mum& ! 
Turcu ibrioru, 
Tragea el zavoru. 
Afara-mi ie?ea. 
Pe Oleac vedea. 
Tare a strigat 
Tot dupa Oleac : 

— La mine te-ntoarce, 
Ca tu imi e?ti frate ; 
Mindruleana ta 

Este sora mea ! 

Banii ce {i-am dat. 

Eu te-am insurat 

Ca pe-un bun cumnat ! 

Indarat nu {i-i cat. 

Du-te sa platesti 

Tot ce datore$ti, 

Sa te odine$ti • 

Oleacu privea, 

Nu-i venea a credea, 

Mindruta $i-a luat, 

Acas mi -a plecat. 

Acas a venit 

Biru 1-a plattt 

$i 1-a ispravit. 

De s-a odinit. 

Cu mindra-a trait. 

Pin* a-mbatrinit. 

Cintec se fur$e$te t 

Omu ce pate$te, 

Viu $i cit traie$te ; 

Pina-mbatrine$te t 

Cind moare putreze$te. 

Mort tuna-n pa mint, 

$i toate-a uidit, 

Atunci le-a fur$it. 

Mfii t voi v nunta$i $i stirceala. 



Mai scoate^i ora pe-afar2 t 
Cfi vezi unii se-mbatari, 
§i vezi eft se miniari, 
Nevestili i?i strigarS, 
Unili-acas plecarfi. 
Oaminii be{i sa se culce, 
Paianjenii sfi-i astruce, 
Nevestele le ramiie, 
Pina-n zori ora s-o miie. 
lar noi, vere, le jucfim, 
De tret ori le sarutam 



126 

DINU, OM SARAC 

Jos, la poala cerului. 
In bataia vintului, 
$ede Dinu, om sarac, 
Fara caciula pe cap. 
Dara Dinu ce-mi lucra, 
Om sarac pe cum era, 
De acasa ca-mi pleca. 
$i-mi pleca-n lungi? y 
Da 9 $i-n curmezi$. 
Jariie cruci? ; 
Tot din sat in sat 
Se baga argat. 
De-acas cind pleca, 
$i-mi pleca-n lungis, 
Da* $i-n curmezis, 
Jarile cruci? ; 
Tot din sat in sat. 
Se biga argat. 
De-acas cind pleca, 
Nevasta-ff lasa, 
Ea grea raminea. 
Dinu ce facea ? 
La un om mergea, 
Argat se baga, 
Dinu argatea, 
Verde c&ftalani, 



502 



Douazeci de ani, 
Tocma-n NSdolii, 
•Ntr-ale \tkri pustii. 
Cind oi zice de-un Hor, 
Pe trii galbiori. 
Dinu arg&fea, 
Anii-$i ispravea, 
Din gura vorbea : 
— Negiu dumneata. 
Asculta incoa, 
Zo, ma rog de tine. 
Fa-mi atita bine : 
Imi faci socoteala, 
I mi dai simbrioara, 
Plec acas cu ea, 
Vezi, la nevestea * 
Stapin de-auzea, 
Cita blaga-avea, 
Pe toata o lua, 
Doua par^i facea, 
De-o parte punea, 
Verde caftalani, 
Gramada cu bani, 
De-o parte punea, 
Verde de liori, 
Doar trei galbiori. 
Apoi el graia: 

— Mai, Dinule, mai, 
Tu daca oi lua 
Gramada de bani, 
Sa-ti fie cu aram : 
Da* daca-oi lua 
Pe-ai trei galbiori, 
Sa-ti fie cu alal. 
Dinu de-auzea, 

Din guri-i vorbea: 

— Doamne sfinte, 
Eu am auzlt 

Ca-i mai bun alalul, 
Tot decit aramui ; 
lau trei galbiori, 
Sa nu mS-nfiori ! 
Traista $i-o-ncra$na, 



Dinu c4-mi pleca. 
Mergea cit mergea, 
Dinu ajungea 
Intr-o lftturea, 
La o cafenea. 
Cind se zauita, 
To{i oamenii bea, 
Numa unu sta f 
Cam intr-o chio$ea, 
Nu bea, nu vorbe$te. 
Numai ce-m* prive$te. 
Dinu de vedea 9 
La cafegiu mergea. 
Din guru-i zicea: 

— Cafegiu dumneata, 
laci-n cafeneaua ta. 
To\i oamenii beau, 
Mi se veseleau, 

Da 9 un om colea. 
$ede-ntr-o chiojea. 
Nu bea, nu vorbe?te. 
Numai ce-mi prive?te. 

— Mai, Dinule, mil, 
Puiulet de zmei. 
Vezi tu omu-&la. 

Ce ?ede-n chio$ea, 
Nu bea, nu vorbe$te f 
Numai ce prive?te; 
Vorba ce-o vorbe?te. 
Un galbin p!Ste$te, 
Dinu de-auzea. 
Din gura vorbea: 

— Doamne sflntule 
$i puternicule, 

Eu am arg&tit 
Verde caftalani, 
Douazeci de ani ; 
Verde de-un lior, 
Pe trei galbiori. 
Un gaibin sa iau f 
La voinic sa dau. 
Spune ceva mie, 
Ca mi-or fi mai bine! 



t 



303 



Un galbin cfi lua, 
La voinic i-l da, 
Voinicu-i spunea: 

— Mil Dinute, mfii, 
Oe-aici oi pleca, 

Pe tin-te-o-ajungea, 
La o apa marc, 
Tot un turc c&Iare, 
lnc-un cat mai are, 
De blaga-nc&rcat, 
Cu arme-I armat. 
El te-ar ajungea, 
Jie (i-or zicea : 
«Mai Dinule, mat, 
Mare-i apa-asta, 
Tree! cu blaga mea f 
Eu te-oi daruia !» 
Da' tu i-oi zicea : 
«Mai turcule, mai, 
la sari dumneata, 
Este blaga ta, 
Ca tu e$ti calare, 
Nu te-oi inecare !» 
Turcu or s&rea 
$i s-or ineca, 
Blaga i-or uidea, 
Tu blaga i-oi Iua v 
Drumu oi cata. 
Numa atit vorbea, 
Voinicu tacea, 
Dinu iar zicea : 

— Doamne sfintule 
$i puternicule, 

Un galbin am luat, 
L-al voinic i-am dat. 
Inca unu iau, 
L-al voinic sa-1 dau. 
Spune ceva mie, 
Ca mi-or fi mai bine I 
Inca-un galbin lua, 
L-al voinic mi-1 da v 
Voinicu-mi vorbea : 
— Mai Dinule, mai. 



Tinerelule, 
Porumbelule, 
Gingfi$elule, 
Blaga oi lua, 
Apa oi trecea, 
In tufa te-oi bfiga, 
Pe tine te-o simfa 
Vo cinci voinicei, 
Ce sint haiducei ; 
Inainte sfi-Ji iasfi, 
Sa te prapadeasca. 
Da* tu de-oi vedea, 
Foe mare-oi facea, 
Fum s-ar ridica, 
Ceata s-or facea, 
Te-oi infuri$ea, 
§i-acas oi pleca. 
Numa-atit vorbea, 
Voinicu tacea, 
Dinu iar vorbea : 

— Doamne sfintule, 
$i puternicule, 

Doi galbini am laut, 
L-al voinic i-am dat ; 
Cu unu-am uidit, 
Tot nu fac nimic. 
§i pe asta-1 iau, 
L-al voinic i-l dau. 
Spune ceva mie, 
Ca mi-or fi mai bine ! 
$i pe fila-1 lua 9 
L-al voinic i-l da, 
Voinicu-i zicea : 

— Mfii Dinule, mai, 
Acas te-oi ducea, 
Tu sa te ginde$ti ; 
Gindu-al de pe urma, 
Tot cu vorba buna 
Numa-atit vorbea, 
Voinicu tacea. 

Dinu de-mi vedea, 
Traista $i-o-ncro$na, 
De-acia-mi pleca. 



304 



jiTaSlife.^ 



Mergea clt mergea, 
Pe el 1-ajtingea, 
La o apa mare, 
Tot un turc cfilare, 
Inc-un cal mai are. 
De blagfi-ncSrcat, 
De mult e plecat, 
Turcu cft-f zicea: 

— Mai Dinule, mai, 
Cearca apa-asta, 
Treci cu blaga mea 9 
Eu te-oi daruia I 
Dinu de-auzea, 

La turc rSspundea : 

— Mai turcule, mil, 
la sari dumneata, 
Ca tu e?ti calare, 
Nu te-oi inecare. 
Turcu de-auzea, 

In Dunare sarea, 
Turcu se-neca, 
Blaga-i r2minea, 
Da 9 Dinu i-o lua v 
Apa o trecea. 
In tufa se biga, 
Pe el mi-1 sim{ea 
Vro cfnci voinicei, 
Nfete haiducei. 
Ca si-1 pr&padeascS. 
Sa nu mai traiasca. 
Dinu de-mi vedea, 
Foe mare ficea, 
Fum se ridica f 
Ceata rfispindea. 
El se-nfuri?ea, 
$i-acas-rai pleca. 
lad ajungea 9 
Nevasta-?! gisea. 
La poarti-mi $edea. 
Bun2-ziua-i da, 
Nevasta-i mult&mea. 
Da 9 nu-l cuno$tea. 
Dinu ii ricca : 



— Fa cumnatf, fa f 
Eu sint drumuit, 
De cale b&tut, 
Zo, sint osttnit 
$i riu chinutt! 
Vreau si con2cesc, 
Pufin odinesc. 
Conacu-i f&cut, 
De oameni de-ai strlni, 
Caiitori pe drum! 
Numa-atit vorbea f 
Nevasta se scula. 
Pe Dinu mi-1 lua t 
In casi-1 biga. 
Sara c&-ns8ra, 
Nevasta de-mi vedea, 
Masa i-o punea, 
La masi-I chema. 
Dinu ci ?edea, 
$edea ?i nrinca. 
Dupft ce minca, 
Nevasta se scula, 
Masa ridica, 
Lui Dinu-a$ternea, 
Cam intr-o chiufea. 
Dinu ce fScea? 
Traista de ban! lua, 
Su* cap o punea, 
Dinu se culca. 
Nevasta ce ficea ? 
Copilul $i-l lua, 
Cu el se culca, 
Pe mini-1 punea* 
Dinu o privea 
?i singur vorbea: 
cDoamne sflntule v 
Prea puternicule, 
Verf nevasti-mea, 
De clnd am plecat 9 
Ea s-a miritat, 
Pe ista 1-a luat, 
Doamne, de birbat, 
Pe mine m-a Usat!> 



305 



Dinu ce fficea? 
Pe copil l-ad&sta 
Pinfi adurmea, 
Cufitu trSgea, 
La copil mergea, 
Pe el se suia, 
Sta din cit sa dea 9 
Sa-i piarda viaja. 
Iar singur vorbea : 
cDoamne sfintule, 
Prea puternicule, 
Vezi tu omu-ala, 
Cel din cafenea, 
Ce $edea-n chiu?ea, 
EI mie-mi graia, 
Acas de-oi ajungea, 
Gindu-al de pe urmS, 
Ca mi-ar f i mai bunS !» 
Numa-atit vorbea, 
Copilul ISsa, 
De nu ?i-l taia, 
§i el se ducea, 
Iar mi se culca, 
Noaptea ca trecea, 
Ziua se facea. 
Copilu se scula, 
Boii injuga, 
La plug ca-mi pleca, 
Lui muma-sa-i zicea : 
— Muiculita mea, 
Vezi tu omu-ala, 
Ce doarme-n chiu$ea, 
Tu l-oi adfista 
Pina s-o scula ; 
ApS i-oi turna, 
Pe ochi s-or spa la. 
l-oi da de-or minca 9 
Ci e drumuit 
$i e chinuit, 
Ca ?i tatfil meu, 
Dat de Dumnezeu. 
Numa-atit vorbea, 
Copilul pleca t 



Ma-sa mai raminea, 
Pe Dinu ad&sta, 
Pina s-o scula. 
Apa i-o turna, 
Pe ochi s-o spala, 
Masa i-o punea. 
Dinu ca minca, 
Traista ?i-o-ncro$na, 
De-acia-mi pleca. 
DarS nevasta 
Pe Dinu ca-1 lua 
$i mi-1 petrecea, 
La poart&-mi mergea. 
Dinu se oprea 9 
La ea se uita, 
Nevestii-i zicea: 

— Fa cumnatS, fa, 
Uita-te la mine, 
Prive$te-ma bine ! 

Nu sint om de-al strin, 
CSlator pe drum, 
Da-Ji sint b&rbat bun ! 

Nevasta de-auzea, 
Lui Dinu-i zicea : 

— Mfii cumnate, mai, 
Tu ca mi-oi spunea : 
Ba$i la nunta mea, 

Na$ cine era, 
Cumnatul de mina, 
Sa mi-i spui pe nume. 
Dinu de-auzea, 
Prea bine-i $tia f 
Pe nume-i spunea. 
Nevasta de-auzea, 
Pe Dinu privea, 
Licrami ii cura, 
Mi-1 imbr&ti$a, 
Zo, mi-1 s&ruta. 
Indftrit se-ntorcea. 
Acas2-1 lisa. 
La copil pleca, 
La el se ducea. 



3C6 



Incepea plingea, 
$t plingind striga: 
— Draga copila$i, 
I ni ma-mi seca$i, 
Vazu$i omu-ala, 
Ce dormi-n chiu$ea, 
Nu e om de-al strin, 
Ji-este tata bun ! 
Da 9 copilul de-auzea, 
Brazdar ridica, 
Acasa-mi pleca, 
Acas ajungea. 
Ma-sa ce-mi lucra i 
Masa o punea. 
Tot la masa-mi sta f 
La vorba se lua. 
Copilu-mi vorbea; 

— Muichili{a tnea f 
Sa-ti spun eu ceva, 
As'noapte ne-am culcat 
Uite ce-am visat, 

Un om se facea. 
La mine-mi venea, 
Pe min'se suia, 
Cutitul trSgea, 
Sta decit sa dea 9 
Sa-mi piarda via(a t 
Dinu de-auzea, 
Incepea -a plingea 
§i-l imbrati^a 
De mi-1 s&ruta, 
Cu lacrami vorbea : 

— DragS copi1a§i, 
lnima-mi slca$i, 
Visu ce-ai visat, 
Este-adevarat ; 

Eu cind te-am vazut, 
Uite ce-am gindit ; 
Ca ma-ta te-a luat. 
Taica, de barbat. 
Cutitu 1-am luat, 
La tine-am plecat, 



La tine-am venit, 

Pe tin 9 m-am suit 

Si te prSp&desc, 

Si te pfirftsesc. 

Da f cind m-am gindit, 

Gindul dupS urmi, 

C* mi-or f i mai buni ; 

Eu c4 te-am l&sat, 

M-am dus m-am culcat 

Numa a tit vorbea, 

Dinu ce lucra, 

Citi blagfi-avea, 

La copil i-o da. 

Pin lume-mi pleca, 

MireasS-i cita, 

Copilu-nsura, 

Nunta ci-i f&cea, 

Bin-se veselea. 

Mi se-mbogftfea. 

Bine-mi petrecea, 

§i-acolo uidea, 

De se pomenea. 

Istorie bStrineascfi, 

La buni fra^i ca dumiteavoastri, 

Pentru ca sS pomeneascK. 



127 

PATKU DIN RABOVA 

Lini verde trei mastine, 
I-asculta^i, boieri, la mine, 
SS vi spun ceva pe lume; 
Lini verde de-o lalea, 
Pe PStru din Rabova. 
Mare negustor ere I 
De cind mS-sa 1-a flcut, 
Negustoria a umblat; 
$i lui vremea i-a venit 
Ca vezi, tot de c&storit. 
$i prin sat ci birc&ia. 



307 



O ffeti|ft cfi-mi gSsea 9 
BunS nunta ci-mi facea, 
$i pe ea cum o chema V 
Sfi vezi, Ni{a cajaua, 
Bat-o Maica Precesta. 
Dara Patru Fat-Frumos, 
Care-n lume n-a mai fost f 
Cu nevasta cind $edea, 
Nici mai mult nici mai putln, 
Numai ?ase luni de zile. 
Darfi Patru, zo-mi vorbea : 

— Oi bre Ni$o, soafa mea, 
Minca-{-a$ gurifa ta ; 

Cind oi zice flori domne$ti, 
MS due, Ni|o t la Bucure?ti, 
Sa iau vaci de-ale domne$ti 
Ca-s inalte $i baiane, 

$i frumoasa sint la coade, 
Da' roghi{a sint la coame t 
Cu vi{elu? pe sub ele. 
Da* ma rog f Nijo, de tine; 
Sa nu-mi faci vreo ru$ine, 
Sa nu mai scot capu-n lume ! 
Dara Ni|a cataua, 
Din gurita a$a-mi vorbea : 

— Mai tu, Petre, soata mea, 
Nu tc teme nimica, 

Ca eu nu-|i fac nici o ru$ine, 
Sa nu mai scofi capu in lume ; 
Du-te, Petre, sanatos, 
Ca un trandafir frumos ! 
lote Patru cfi-mi pleca, 
La Bucure$ti se ducea. 
Dara Nifa-1 petrecea 
$i-ndfirSt se intorcea, 
Vedrita-n cobelifa lua, 
La ce?mulitS se ducea ; 
Pe ochi negri se spala 
$i vedrifele umplea. 
Ea acasa ci-mi pleca, 
Da cu care se-ntilnea? 
Cu Ionlfa Fat-Frumos, 



Care-n lume n-a mat fost. 

loni^a din gura vorbea : 

— Ai f bre Nifo, soa|a mea, 

Minca-{-a? gurifa ta, 

Cum am face ?-om dregea, 

Pe Patru 1-om omora 

$-amindoi ca ne-om lua... 

De vrei sa traim amindoi pe lume, 

Tu acasa te-oi ducea, 

Vedrijele le-oi lasa, 

Sa iai 9 Ni|o, o para, 

$i tu te-oi ducea, 

Colea-n vale, 

La naica Hie, 

La cea mica bacfilie. 

$i tu, Ni{o, oi lua 

Otrava de o para, 

Saracica de alta. 

$i tu te-oi ducea 

La Ilinca tiganca, 

Otrava fi-o facea, 

Cu rSchfu f-o mesteca, 

Pe Patru l«oi prSpfidea, 

$-amindoi ca ne-om lua. 

Dara Ni|a de-auzea, 

Ea acasa se ducea. 

Vedri^ele le lasa. 

lote Nita ca mai lua, 

O para Nifa lua, 

$i cu ea ca sa ducea, 

Verde Una colilie, 

La cea mica bacalie. 

lote Nita-mi tirguia 

Saricica de-o para, 

$i otrava de alta. 

lote Ni{a se ducea 

La Ilinca tiganca, 

§i otrava i-o facea ; 

Cu rachiu o mesteca 

$i-n sticlufS o bSga. 

Dara Ni(a cafaua, 

Bat-o Maica Precesta, 



308 



$i sticluta ci o lua 
$1 su f briu ci o toga. 
Acasi ci-mi pleca, 
Pufinel ci-mi zibovea* 
lote sara ci-mi venea, 
Dari Ni{a c-asculta; 
Clopotele iml cinta, 
Dari vac He-mi zbierm ; 
Da* vi fell ci mugea. 
Ni{a afari ie$ea, 
Porjile le deschidea, 
Patru vacile mina 
Si in grajd ci le toga. 
Patru-n casi iml intra, 
Dara Ni> ce-rai Kcea > 
Gindu rau ci ii punea 
$i ea masa-i intindea. 
Ei la masi to{i $edea, 
Cu copii-aliturea ; 
Dari Nifa, zo,-mi vorbea : 

— Oi, mil Petre f soafa mea, 
Minca-t-a? gurifa ta; 

Na rachiu din mina mea, 
De racore?te*fi inima. 
Zo, e$ti Petru drumuit, 
De cale lunga trudit ! 
Dara Patru de-auzea f 
Sticluta-n mina c-o lua 
§i la gura mi-o punea, 
Numa-o data ci-nghifea, 
Jos de pe scaun cidea ; 
Spuma la gura ficea, 
Ochii peste cap ii da ; 
Da 9 copiii de-mi vedea, 
Unde pornea de plingea. 
Da muma-sa iml vorbea: 

— Taci, muici, nu plingea, 
Ca tat-tu este a$a ; 

El a dat de boali rea, 
Se scoali, maici, actinia. 
lote Patru se de$tepta, 
Numa-atita ci-mi vorbea : 

— Nito, Nijo, soaja mea. 



Zo f -mi supsef i tu inima ; 
De cc tu nu mi lisafi 
Cu copiii s& fi clnat?.~ 
Numa-atita ci-mi vorbea 
$i sufletu cl-i ie$e*« 
Dart Nifa citaua, 
De subsiori ci mi-1 lua, 
Ca pe-un cline-1 tirzila* 
In pivnifi il toga. 
Pe su-ardoave-1 toga, 
U$ile le inchidea, 
Fuga la Ioni{i da, 
Numa-o dati ci-mi striga: 

— Mil loniJS, soafa mea« 
Minca-f-a? guri|a ta, 

Tu ce mi-ai poruncit, 
Lucru-am isprivit ; 
Pe Pitru 1-am otrivlt. 
$i la tine am venlt I 
Da 9 Ioni{& de-auzea: 

— Fugi de-aicea, piaii rea 9 
Ci ne-aude cineva, 

§i dau de vro belea, 
De mi mininci turma. 
Tu omul \l l-ai omorit 
Dari eu t un strin pe lume, 
Mi omori pini mine I 
Dari Ni$a de-auzea f 
Indirit se intorcea ; 
Fuga la pimnifi da* 
Pe Pitru ci mi-t lua, 
De sub butoaie il scotea, 
Cu faja-n sus mi-I punea ; 
Mili de el Ii venea 
§i din guri ii vorbea: 

— Oi f mil Petre f soa{a mea, 
Minca-t-a$ guri\a ta; 
Decit eu firi de tine 9 

Mai bine moarti cu tine ! 

Cu{ita$u ci-1 scotea, 
$i-ntre \i\e-l-nUgea f 
Grimadi jos ea cidea: 
Cidea trap incruci^at. 



309 



Tot ale Ni|H pScate. 
lote zor'Ie se vSrsa, 
Da* copiii se scuta; 
Pe la pimnita se ducea, 
U§a la pfirete gSsea. 
Sama-n pimnita ci lua, 
Pe PStru ca il vedea, 
Mort, frate, cum era. 
Pe mumfi-sa lar a?a. 
Unde pornea de plingea !..• 
Da f unchiu-su de-auzea, 
$i acia ca-mi venea; 
$i pe Patru ca-mi lua, 
§i pe Nita far a$a, 
Mindru leagan le racea 
§i in leagfin il bSga. 
Da* unchiu-su ce-mi facca ? 
Pe cop it el ca-i lua, 
Pin $coli ca ml-i da, 
Buna carte ca-nva^a. 
Care de dascfil ie$ea f 
Care popa ca era; 
Unchilor ca le facea, 
MindrS pomana le punea; 
$i pe Patru-1 pomenea, 
Ca bunaoara j-acuma. 



128 

FRIBEAGU 

La umbrita fagului, 
Mare, §i cu-a bradului, 
Mindra masa mi-este-ntinsa, 
De voinici este cuprinsa. 
La cea masa cea de piatra, 
Cu marginite de os, 
Zo,-i $edea, Doamne, frumos t 
Da la masa cine-mi $ede ? 
Alapin, haiduc batrin, 
Cu-ai lui cincizeci de voinici, 
Cu frate-su Nicolcea, 
Cu Nicolcea frunte lata, 



Ce sare potocu-ndata. 
EI la masi bea, minca, 
§i de-o vorba ce-mi vorbea, 
Nicolcea- 1 intreba: 

— Mai frate-meu Alapine, 
FiindcS bau^i $i minca?i, 
Buna vorba spunea-ti-a$ f 
O si mi te-ntreb ceva f 
Adevarul mi-oi spunea. 
Alapin daca-auzea, 

El din gura-a$a zicea: 

— Mai frate-meu dumneata, 
Spune-mi, nu te zabovea ! 
Da* Nicolcea-1 tntreba : 

— Mai frate-meu Aiapine, 
la sa-mi spui adevSrat, 
Tu acuma-n cine crezi ? 
Ori in cincizeci de voinici, 
Ori in mine ca-ti sint frate, 
Ori in soata sabioara, 

Ce mi-o por^l la subfloara? 
Da* Alapin raspundea: 

— Oi, mai frate Nicolcea, 
Fiindca statu?! ma-ntreba$i\ 
Adevarul spune-ti-a$, 

Eu acuma in cine cred: 
Nici in cincizeci de voinici. 
Nici in soata sabioara, 
Nici in tine ca-mi e$ti frate, 
Cred in mindruleana mea, 
Ce m-am cununat cu ea. 
Nicolcea de auzea, 
El din gura iar zicea: 

— Mai frate-meu Aiapine, 
Crede-n mindruleana ta, 
Ca te-ai cununat cu ea; 
Da* $tii, frate, da 9 nu ?tii, 
Pe postu la Sta Maril, 
Mindruleana te-a lasat, 
Cu Pribeagu mi s-a luat 
$i pe tine te-a uitat, 
Doamne, ce mare pacat I 
Alapin cind auzea, 



310 



Buzduganu-n mini lua 9 
Dupa Pribeagu-alerga. . 
Da' Pribeagu mindra-?! lua 
$i cu mindra lui pleca 
Tumte-aici la o cejmea, 
Unde sta ?i odinea. 
Chiar Pribeagu se ruga :- 

— MindrS, mindruleana mea, 
la si-mi cinji un cintecel, 
De cind eram mititel ; 
Cintecel de pribegie, 
Sa-ngine mun^ii cu el : 
Si-mi fie mie ?i fie 
Cintecul de veselie, 
ViiurMe si-mi clocoteasci, 
Frunzele si nu clipeasci. 
Mindruleana sta griia : 

— Mai Pribege voinicele, 
Ba$ acu$i eu Ji-a? cinta... 
$i-un pustiu de glas ce am, 
Cind odat-oi risuna, 
Brazi marun{i o legina, 
Ape reci s-or tulbura, 

? i -Ala pin m-o auzea! 
Dupa noi el s-o lua, 
Ne rapune via{a, 
Pe-amindoi ci ne-o tiia. 
$i pe mine ?i pe tine, 
Strici dragoste din lume I 
Da v Pribeagu-a$a-i vorbea : 

— Cinta-mi. mindruleana mea, 
§i lasa-1 la mina mea t 
Mindruleana de-auzea, 

Cind abitea de cinta, 
Vaiuri mari, zo 9 rasuna, 
Brazi marunti, zo,-i legina, 
Ape reci, zo,-mi tulbura 
$-Alapin ii auzea ! 
Tmi alerga cit putea, 
li ajunse la ce$mea ; 
Alapin dac-o vedea, 
El din guri-a$a zicea: 

— Lele 9 mindruleana mea, 



Tu pe mine nHai lisat, 
$i cu Pribeagu te-ai luat! 
Nu |i-e mili $i picat, 
Cu mine te-ai cununat, 
Doi copii am botezat! 
Mindruleana de-I vedea t 
C-am pe fugfi se punea f 
Da v Nicolcea sta striga: 

— la stai, cumnati, stai f 
C-o si mergi la rai, 
De-asari si fl fugit, 

Pin-acu$ te-a? fi a juns ! 
Da 9 Nicolcea-fruftte-Iati, 
El siri potocu-ndati, 
$i Alipin far a$a ; 
Pe Pribeagu-1 adista, 
La buzdugane se lua. 
AlSpin, aiduc bitrin, 
Lua un buzdugan demult, 
Dete cu el dupi git 
$i-i lui capu de la trap. 
Pe Pribeagu-1 pripidea, 
§i-?i lua mindra fi pleca, 
lar la masi ci $edea. 
Da 9 Nicolcea-1 intreba: 

— Mii frate-meu Alipine 9 
la spune-mi adevftrat, 
Firi teami de pacat 9 

Tu acuma-n cine crezi? 
On in cincizeci de volnici, 
Ori In flinta pttfcuHfr 
Ori in soafa sibioarS 9 
Ce mi-o porti la sub{ioari, 
Ori in mindruleana ta 9 
Ce te-ai cununat cu ea 9 
Ori in mine ci-fi sint frate, 
Nima-n lume nu desparte? 
Da 9 Alipin 9 aiduc batrin, 
El din guri a$a griia : 

— Mai frate-meu Nicolcea, 
Fiindci stitu$i mi-ntreba$i, 
Adeviru spune-Ji-a?, 

Eu acuma-n cine cred: 



311 



Nici in criticized de voinici, 
Nici in flinta pu?culit& t 
Nici in soafa s&bioar&, 
Nici in mindruleana mea f 
Ce m-am cununat cu ea ! 
Cred in tine, c5-mi e$ti frate, 
Mi-e$ti frate de nu se poate, 
Mi-ai scos capu de la moarte ! 
AlSpin, aiduc b2trin, 
Jos in codri st&pinind, 
Cu Nicolcea veselind, 
$i-mi traiau pe luncS-n pace, 
Cfi n-au al{i viteji ce-i face ; 
Colea-n Jara Moldoveneasca. 
Ca pentru s& pome nea sea. 



129 

TUDOREL 

Foaie vercle colalle, 
l-ascultati\ lume, la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Din {ara, din Rumanie. 
N-ati auzit, n-ati afiat, 
La vale, la Bucure$ti, 
Se vad ni$te ca?i domne?ti. 
Se vad piste Bucure$ti, 
§i nu sint ca$i boiere§ti, 
$i sint ca$i de-ale lume$tL 
Ca$ile lui Tudorel, 
Frumos, tinar baie^el, 
Care-a lost sarac copil, 
Vezi, pe multi el i-a slujit, 
Pina mare mi-a crescut, 
§i bogat mi s-a facut. 
Dar ce mi-avea Tudorel ? 
Mi-avea $apte mori in vfnt. 
Alte $apte sub pfimint, 
Ce macina la argint, 
Tot argint de-al m&run{el t 
Adun* blagi la el. 



Doua mindre mai frumoase, 
Cu piscoaie pe fereastrS, 
Ce turna argintu-n casft. 
Da 9 Tudorel ce-mi avea? 
Mi-avea cirezuri de boi 9 
?i turmili ltd de oL 
Da' n-avea el pe nimenea, 
Decit muma b&trinea, 
Numai cu doi din{i in gurfi, 
Torcea noaptea-n luna plinS, 
Ce-mi umbla ?i ea descul(&, 
Cu caierele de mi$£. 
Tudorel mi se-nsura, 
Frumoasa fata ci lua f 
Sa n-o vezi pe uneva, 
Nu te rabda inima 
Sa n-o iube$ti citava. 
Mindra nunta ca-mi fScea, 
Se cununa cu mindra, 
Cum face, vezi, toati lumea, 
Pe cum n-e noua legea. 
Vremea turcului era, 
Lumea toata jupuia. 
Venea un pa$e turcesc, 
Da 9 nu unu romanesc, 
S-aduie biru din sat 
Far-de mi la $i pacat. 
Da* in rasarit de soare, 
Cind lui pa?a-i ie?ea-n cale, 
Nevasta lui Tudorel, 
Baiatul eel frumu$el, 
Tinertca $i frumoasa, 
Ce n-a vazut metadata, 
El la apa se ducea. 
lar cind pa$a mi-o vedea. 
La inima ci-i cadea. 
1 se rupsa inima. 
De frumoasa ce era, 
Ba$ Voichifa o chema. 
Dara pa$a mi-o-ntreba 
A cui nevasta era. 
Dara lumea ca-i spunea, 
S4 vezi, turcu ce facea ? 



312 



Bati-1 Maica Preclsta, 
La greu bir il mai punea, 
La greu bir pe Tudorel* 
Lele, sirmanu de eh 
In fiecare siptimini 
li da cite-o pungi plini 9 
$i cu sacu bani si at. 
Daca dai, dai, tot si dai. 
Tot si cheltui, da' nu pal, 
Dai de fundu sacului. 
Da v fecioru Tudorel. 
Sarmanu, vezi, de el, 
Vindea vii, 
Vindea mo$ii 
$i cirezile de boi v 
$i cu turmele dc oh 
Da* $i morile de vint 
$i pe-ale de su v pimint* 
$i Tudorel se gindea, 
Lele y miiculi{a mea : 
«Pina cind eu tot a$a?» 
Da striga la muma-sa : 

— Mumi, muichili{a mea f 
la s-o mini pe Volchlfa, 
Scutura ambarili 

$i mai bate sitili, 
$i sa-mi ude mie-o piine, 
S-o ude cu licramioare, 
Coapta-n sin la ti{i$oare t 
Sa-mi fie la drum u$oari t 
Ca mi due, muici, mi duc t 
Ca $tiu drumu ce-1 apuc- 
Pin* la-mparatu turcesc. 
La el si mi jelbuiesc, 
Ci nu mai pot si triiesc 
Da* muma-sa de-auzea, 
Fuga la Volchita da: 

— Fa Voichtyo, nora mea, 
Scutura ambarili 

$i mai zbate sitili, 
Ca si faci o azmioara, 
Udati In licrimioari, 
Coapta-n sin la ti{i$oari. 



Da f He la drum u$oari* 
Da 9 Voichi{a o asculta, 
Scutura ambarili 
$i-mi bitea ?i sitili, 
Ficea o azmioari, 
Udati in licrimioari f 
Coapti-n sin la {t$i$oari» 
Si-i fie la drum u$oari. 
lar Tudorel se gitea 
$i de-acasi imi pleca f 
Ziua buni ci ?i-o Iua t 
De la scumpa soafa sa« 
Da 9 ?i de la mumi-aa, 
Pleca Tudorel plingind, 
De la inimi oftind. 
§i mergea din vad In vad, 
Mergea din sat 9 in alt sat, 
Pini ajunse-n Jaligrad. 
Ba? la cinstitu-mpirat. 
Chiar la poarti el a stat f 
lar din inimi-a offtat, 
$i cum sta ?i cum plingea, 
Nima-n sami nu-1 biga. 
Cind fu-n risirit de soare, 
le$i-mpirat la plimbare. 
Pe Tudorel mi-I vedea 9 
Impdratu-1 intreba: 

— Ce stai, biiete,-aicea ? 
Da 9 Tudorel ci-i spunea, 
$i-l cherni-mpiratu sus 9 
Mi-1 luva 9 mi-1 ispitea, 
Da 9 Tudorel tot spunea 
Cum a fost el de bogat 
$i cum a ajuns sirac: 

— Venii si mi jelbuiesc, 
Ci nu mai pot si triiesr • 
Impiratu ce ficea? 

To$i vizirii imi chema 9 
§i cu pa?ii la un loc, 
$i cu toti se sfituia. 
Cu Tudor ce va ficea: 
Unii zic ca si-i omoare, 
Si-I duci la spinzuritoarc. 



SU 



Al{ii capu ca sa-i taie, 
Unii sa-I bage-n temnija, 
Unu una, altu alta, 
Care cum se price pea, 
§m scoasera presuda. 
Ba$ pe la chindta mare 
Merge la spinzuratoare. 
laca agale-mi venea 
§i pe Tudorel il lua, 
$treangu ta git ii punea. 
Da v un pa$e mai batrin, 
Ce e de barba cam spin, 
Era batrin priceput, 
Care-i facut mai de mult, 
Mai multe le-a petrecut 
Si mai multe a vazut, 
Mai la urma raspundea 
$i din gura a$a zicea : 

— Ma-mparate, luminate. 
Cum le §tii pe lume toate, 
la ia sama-n direptate, 
Cii poate oi avea pacate, 
Mai mult pentru Dumnezeu 
$i pentru binili teu. 
Mi-ascultati $i vorba mea, 
Ca e buna, nu e rea. 
Baiatu asta Tudorel 

Poate e nevinovat, 
Da* merge la spinzurat, 
§i-oi avea tu pacat ! 
Stai o tira te ginde^te, 
Nimenea nu te grabeste. 
Sa ne faca Domnu parte. 
Cum faci tu la direptate ; 
Tudor nu e vinovat, 
Da-1 duceti la spinzurat ! 
Toti atuncea se gindea, 
Da-mparatu le striga : 

— Nu chiti $treangu la git, 
Ca nu este vinovat ! 

$s asa mi se gindea 
§i cu toti se sfatuia, 
Cu toti pa$ii-alaturea. 



Pe Tudorel sa-1 trimeati 
Cu ferman de la-mparatu, 
Tot in tara ungureasc&, 
Une-s vttili mai grase, 
$i nevestili frumoase. 
Acolo el sa traiasca. 
$i sa $ada $i s-adune 
Birurili de la lume. 
Cind a$a ei se vorbea, 
Imparatu striga tare, 
Striga tare-n gura mare : 

— Mai turcilor $i agate, 
Nu sta{i lui Tudor in cale I 
Da-i da fermanul eel drept, 
Ii sU-n loc inima-n piept. 
Tudorel le multamea 

Ca i-au scapat viata, 
Trebuia s-asculte-a$a 
Cum imparat ii zicea. 
lar Tudorel imi pleca, 
Tot in tara ungureasca, 
Acolo el sa traiasca. 
Sa vezi Tudor ce facea, 
Pe lume bir greu punea, 
$i care bani nu-mi avea, 
Vitile le luva, 
Cu jandarii se ducea 
$i multe vite aduna. 
Care mai bune era. 
Mare turma aduna, 
La-mparatu le ducea, 
Sa vezi ce jele era. 
Mergea oili zbierind, 
Clopotili zornaind, 
Da* ciobanii toti plingind, 
Pin'Ia-mparatu venind. 
Da-mparatu de-1 vedea, 
Incepea de se ridea 
Si din gura-i vorbea : 

— Bravos, bravos, Tudorel, 
Bravos, bravos, baietel ! 
Multe slugi ca am avut, 
Da* ca tine n-am gSsit. 



314 



$i pe cite am minat, 
Ca tine nu m~ascultat. 
Cit mi-aduce o \arlk toata. 
Da' Tudorel dintr-o data, 
Cit mi-aduce o {ara mare, 
Da' Tudorel Intr-o sarft. 
Bravos, braves, Tudorel, 
Bravos, bravos, biie^el ! 
Bravos, bravos, sa tr5le?ti, 
Vitili sa stapine?tn 
$i-mparatu c5 ie?ea, 
El pin vite se uita, 
Se uita ?i alegea, 
Care-i vita mai frumoasa, 
Mai frumoasa §i mai grasa. 
Imparatu ca le luva f 
Luva una d intr-o suta, 
Da vitili alelalte 
1 le da lui Tudorel, 
?i le ducea, vezi, cu el. 
Cind la calea jumatate, 
La ciobani el le vorbea : 
— Mai ciobani, mai dumneavoastrS. 
Minati vitili pe urma, 
Ca eu ma due inainte, 
Ca mare foame m-a prins, 
Mare sete m-a cuprins 
$i aminte mi-am adus 
De pimnita mea de mult. 
Inainte ca pleca, 
ParcS naiba-1 invata ! 
Cind acasa ajungea, 
Ba$ pe la puterea noptii, 
El deschidea brava portii 
Si nici ca nu mai striga, 
In podrum mi se b5ga 
§i gura la cep punea, 
Si bea vin pina cSdea. 
Da acia adurmia, 
Nimic de el nu $tia. 
Da* mama lui Tudorel, 
Nacajita, vai de ea, 
Nacajita ?i batrina, 



Torcea noaptea la furnfi, 
§i se tot gindea la urma. 
Toata noaptea imi ofta. 
La Tudorel se gindea, 
Da-i venea pofta de vin, 
De-odata ca din senin, 
§i pe Voica o mina. 
— Mfti Voichifo, nora mea, 
Du-te, muica, sa aduci, 
Un bocai de vin s-aduci, 
A$a, muica, \\\ cricesc, 
Inimioara-mi r&coresc. 
Sa-mi aduci o {ir de vin » 
Ca sa-mi treacS de venin. 
M-am gindit la Tudorel, 
Tare ml gindesc la el. 
Da Voichi^a de-auzea, 
Fuga bocalu lua 
§i-n podrum ca se ducea, 
Da' cind u$a deschidea, 
In Tudor se-mpiedica, 
$i a$a tare imi cSdea 
$i bocalu il spSrgea, 
Voichita se spaiminta. 
Fuga alerga la soacra-sa 
§i a$a-i vorbea: 

— Muica soacra-mea, sa vezi, 
La u?a podrumului 

Mi-este un voinicel nalt 
§i la u$e e culcat, 
Ori e mort, ori ci e beat ! 
Ca ba? la u$e-i culcat, 
$i de el m-am spaimintat ; 
Da 9 e nalt $i sub^irel, 
Parca mi-ar fi Tudorel! 
Da f soacra-sa c5-mi zicea : 

— Mar$ de-acia, fa cata, 
Ala-i ibomnicu teu, 

Fa stricato, te ?tiu eu ! 
De cind Tudor mi-a plecat, 
Tu ibomnic ti-ai luat; 
De cind Tudor mi s-a dus v 
Tu ibomnic ti-ai adus. 



315 



Ala-i ibomnicu teu 
Ce e$ti in vorbfi cu el. 
Dara baba ce-mi f&cea ? 
$treangu-n mini c& lua 
$i la Tudor dobora, 
$i Voichi{a dup& ea 
In podrum cind se ducea, 
Baba nu se mai uita 
Si vada cine era f 
$treangu la git i-1 punea, 
$i-ncepea ea a tragea. 
Da 1 Voichita mi-i zicea : 

— Mated soacra-mea, 
Baga bine sama, 
Trage 9 muica, $i nu prea. 
Mie tare mi se pare 
C-ista-i un voinicel nalt, 
Vezi ca-i nalt $i subtirel, 
Samana cu Tudorel. 

— Asta nu e Tudorel, 
$i este dragutu tau. 
Ce te iube$ti tu cu el. 
$i iar tragea cit putea, 
Pe Tudor il spinzura. 
Da* Tudor era beut, 
El nimica n-a $tiut. 
De picioare mi-l luva, 
Pe sub butii mi-l baga, 
Sa nu afle nimenea. 
U$a la podrum-nchidea, 
Iar in soba se baga, 
Cu Voichita imi torcea. 
laca zorli se varsa, 

$i turmili mi-ajungea, 
La poarta ciobant striga : 

— Mai Tudorel dumneata, 
la de$chide port ill, 

Ca sa-ti bagam turmili. 
Ciobanii la poarta striga. 
Clopotili-mi zornaia, 
Da f oil! imi zbiera. 
Da 9 $i cinii imi urla. 
laca baba afar ie$ea t 



Dar ciobanii imi vorbea : 

— Mama, maml dumneata, 
la trage zavoarili, 

$i de?chide por|ili 9 
Ca s& bdgam turmili ; 
Turmili de la-mparat, 
Lui Tudorel ce i le-a dat 
Iar a baba rSspundea : 

— Nu e Tudor aicea, 
Tudor de cind mi-a plecat, 
El pe-acasa n-a mai dat ! 
Dar ciobanii de-auzea t 

Iar la baba ca striga: 

— Deschide, mama, porfili, 
Ca sa intre oarili, 

Tudor pe drum ne-a ISsat 
§i s-a grabit el la sat. 
Mare foame I-a cuprins, 
Mare sete 1-a incins, 
Pe noi, vezi, ca m-a lisat 
S-aducem oile la sat 
Atunci baba de-auzea, 
Ujile le de$chidea, 
Turmili de imi intra. 
Dara baba ce-mi facea? 
La podrum mi se ducea 9 
Bine sama cind lua, 
Pe Tudorel mi-l vedea. 
Cu pumnii-n cap se batea, 
Cit putea atit zbiera, 
$i Voichita iar a$a. 
Mi-l luva de-l ingropa, 
$t pomana ca-i punea. 
Atunci baba ce faca, 
Pin ciobani ca se uita t 
Vedea un cioban inalt, 
Mai curat, bine spalat, 
Samana cu Tudorel, 
Era-nalt $i spalatel. 
Baba de mina mi-l lua, 
$i la Voichita mergea, 
A$a din gura-i zicea : 

— Fa Voichito, nora mea. 



*16 



lote ciobanu alsta 
E na!t ?i sutyirel, 
Sam&ni cu Tudorel, 
la si te cununi cu el. 
$i cu el $& st2pine?ti, 
$1 cu el tu sS trftle?ti, 
Mo$ia s-o stipine$ti, 
Turmili si le pfize?ti, 
Pe miiT ?i pe TudoreJ, 
S3ricu{u vai de el, 
Pe no! sfi ne pomene$ti, 
Mormintu si nl-1 strope?ti, 
Cu vln ?l cu licrimioare, 
Din piept de la inimioare. 
lar baba ce mal ficea, 
Dupfi ce mi-i cununa, 
Cutita? in mini-mi luva, 
In inimi-1 infigea, 
Singuri mi se tiia. 
far Voichi^a-mi riminea 
Cu ciobanu Hngi ea. 
Era-nalt ?i subtirel, 
Samina cu Tudorel. 
iari Tudor putreza 
?i ca gindu si uita; 
Citeodati-1 pomenea, 
Cind pe el ml-I timiia. 
Tudorel mi-a putrezit, 
Da 9 cintecu i-a uidit; 
Soarili merge $1 apune v 
Da 9 Tudorel tot se spune. 



130 

SINCA, DOAMNA MARE 

Cind oi zice de-o cicoare, 
La vale, frate, la vale, 
Mi se vede-o casa mare, 
Cu fere$tile-n brumale. 
Da la ea cine-mi fedea? 
$edea Sinca, doamni mare. 



Cind oi zice de trei flori, 
Are Sfoca trei feclorl, 
$1 cifl trei shit negustorl, 
Pe-al mal mare si-1 insoare, 
Pe mlc si mi-1 popeasci, 
Pe-alilant cilugireasci. 
lacft Sinca ce ficea, 
Ea in pe^U se ducea, 
$l-mi umbla flrile-n lung, 
$i-n fifi? ?I-n curmezi? ; 
$i umbla fara pe lat 9 
Si-$i cate norS pe plac. 
O catfi ?i n-o gisea, 
Unde Sinca se ducea ? 
Colea-n vad, in Calafat, 
fn Calafat, ora? bogat, 
Peste tar* minunat 
La Letinu ceal bogat, 
In cruce nebotezat 
Ci are Letinu, are, 
El trei fete marl avea, 
Cum e una $1 alta, 
Tot o litS, tot o fat* f 
laca Sinca ajungea, 
Cu Letinu se-ogodea, 
Care fata sS o ia. 
Letinu ceal bogat, 
El din guri-a$a griia : 

— Oi 9 ma Sinco, doamni mare ? 
Cite treile-s de dat ; 

Si fie giner'le birbat. 
Si cunoasci mireasa, 
Si puna mina pe ea ! 
laci bine-mi ogodea, 
Sinca la conac pleca, 
Cu cocoana lui vorbea: 

— Oi cocoani, doamni mare, 
laci nori mi-am gisit 

In ora$, in Calafat, 
Mi-am gisit nori pe plac. 
Cocoana cind auzea, 
Ei de nunti se vorbea, 
Liutarii $i-I tocmea ; 



I 



317 



Patruzeci de lautarl 
Cu laute de-ale mari, 
Cu treizeci de trimbicieri ; 
Cu doisprece tobo$ari, 
Bfitea tobele pe ceri. 
Sinca nunta o pornea, 
Lautarii, zo, cinta, 
Tobele, zo, rasuna ! 
Pleca nunta pe pamint, 
Na$u cu giner*le-n vint. 
Porni nunta la Sin Petru f 
Sa se-ntoarcS la Ssmedru. 
Cind ajunse-n Calafat, 
In Calafat, ora$ bogat, 
Da 9 Letinu ceal bogat, 
In cruce nebotezat, 
Cind striga o dat 9 grece?te, 
De trei ori moldovene$te. 
De doua rom£ne$te : 

— Care-mi este ginerMe, 
Sa-nal{e cu umerii, 

$i ca corbu arpile, 
$i sa-mi sara porfile, 
Sa-$i cunoasca mireasa, 
Sa puna mina pe ea ! 
Giner'le cind auzea, 
El din gur£-a$a zicea : 

— Ma na$ule dumneata, 
Geaba mi-e $oimu voinic, 
Eu nu sint bun de nimic ! 
Nu pot port ile s *rea, 

$i nu cunosc mireasa. 
Ai cu §oimii ne-ncuram, 
De toale sa ne schimbam ; 
Sa iai, na$ule, $oimu meu. 
Sa mi-1 dai mie pe-al tfiu. 
lar aicea sfi venim, 
Por^ile 5i le s&rim ; 
Sa cuno^ti tu mireasa 
$i sa pui mina pe ea. 
laca na$u-a$a facea ; 
$i na$u-o cuno$tea, 
$i puse mina pe ea. 



Da 9 Letinu-a$a zicea : 

— la-ti, ginere, mireasa, 
Sa-ti cinte lautarii, 
Sa-ti batS tobele, 

Sa joace $i fetele ! 

Na$u cu mireasa ie$ea, 

Pe pravalie cum juca, 

Tobele, zo, rasuna, 

Na$u tircoale facea, 

Cu finu-su se plimba ; 

Veni finu pe colea, 

$i mireasa c& $-0 lua. 

Facea Letinu nunta frumoasa, 

Marita fata din casa, 

Nici mai mult, nici mai pufin* 

Numai $ase saptamini ! 

Ei cu nunta cind pleca, 

Giner'le ca $-a uitat, 

Chetoarea n-a sarutat, 

Galbenu nu i 1-a dat. 

Letinoaica, ovreoaica, 

Pe ginere s-a suparat, 

lote cum 1-a blestemat : 

— Ginere, fata mi-ai luat 
$i cu nunta mi-ai plecat ; 
Chetoarea n-ai sarutat, 
Galbinu nu mi l-ai dat. 
Sa dea bunul Dumnezau, 
Nici mai bine, nici mai rliu. 
Numai cum oi zicea eu : 
§oimu lui sa poticneasca 

Drept in cap sa mi*l trinteasca ; 
Junghetura i-o fringea, 

'N pa mint negru l-o baga ! 
Dor attta-l blastama ; 
§oimu lui se-mpoticnea, 

Intr-o vita 

de romani(S, 

§i-ntr-un bu§tean 
de leu$tean. 
Drept in cap il dubara, 
Junghetura ii fringea, 
Sufletul din el ie$ea. 



318 



Da' na?u dac&-mi vedea 9 
Pe finu-su cum il lua t 
$i-n trasura il punea, 
Cu conteju 1-astruca. 
Dara Sfnca se uita, 
Se uita din foi?or; 
Cu ochianu se uita 
Si nunta cfi o vedea : 
Jumatate veselita, 
Jumatate e cernita. 
Vine nunta posaclita, 
Dara Sinca prea gr&ia: 

— Lele f coconi^a mea f 
Iaca nunta ne-a plecat, 
Ne-a plecat din Calafat, 
Nu $tiu ceva s-a-ntimplat. 
Nunta noastri cum ne vine — 
Jumatate veselita, 

Jumatate e cernita. 
Vine nunta posiclita !... 
Putinel cam zabovea, 
Iaca na$u ajungea ; 
Cum mergea na$u-nainte, 
Ca un voinicel cuminte. 
Cind in curte ajungea, 
Iaca Sinca-1 intreba: 

— Na$ule, marele nostra, 
Unde este finu vostru, 
De-mi vine nunta cernitS, 
Jumatate posaclitfi ?!... 
Dara na?u-a$a graia : 

— Lele f fine dumneata, 
Am plecat din Calafat, 
Finu meu mi s-a uitat, 
Chetoarea n-a sarutat, 
Galbinu nu i 1-a dat. 
Letinoaica-a blastamat, 

§i iote cum s-a-ntimplat: 
$oimu$orul, Hmil meu. 
Din fug& s-a-mpiedecat, 
fntr-o viji 

de romanifi. 



Intr-un bu$tean 

de leu$tean, 
Du$manu s-a poticnit. 
Drept in cap dk 1-a trintit, 
Junghetura i-a frint. 
In cocie 1-a coperit, 
C&rioara-am cernit-o, 
Nunta de-am pos&cllt-o f 
Da 9 Sinca cind auzea, 
Se vorbea cu cocoana : 

— Cocoana, cum s& fftcem, 
Noi mireasa si i-o lu&m, 
Dapa-al mic s2 o dim ; 

§i iar nunta s-o fScem, 
Nori-n cas& si avem ! 
§i cocoana zice-a$a: 

— S4 faca cum o $tia ! 
lac* mireasa venea, 

$i pe na?u-l intreba : 

— Na$ule 9 marele nostru, 
Ce-1 f&cu$i pe finu vostru? 

— Si-^i ajute Dumnezeu, 
Fini, finu$ica mea f 

lote finutu colea ! 
Pe-al mai mic ficior il lua 9 
$i de mini ca i-1 da. 
Da 9 mireasa strig&-a$a : 

— Na$ule, marele meu, 
la da-mi barb&t&lu meu 
Cu care m-am cununat, 
Cind plecai din Calafat !.„ 
Mireasa dacS-mi vedea. 
La cocie se ducea, 
Gfisea giner'le culcat, 

Cu conte$u astrucat 
Cind giner'le mort vedea, 
Mina pe la briu punea 9 
$i din guri-a$a zicea : 

— Ianule 9 b&rbatu meu, 
Decit, daici, firMe tine. 
Mai bine ?i eu cu tine, 
Si duca pomina-n lume ! w 
Singura se junghia. 



319 



Cizu trupu-ncrucifat, 
Ficu mai mare picat. 
Atunci Sinca de vedea, 
Mindru leagin le ficea, 
Cu ptumbu il plumbuia, 
In negru pfimint II baga. 
§i mi-i puse pe trSsurS, 
§i se duse-n vale-n fugi. 
Ei mergea la mtnistire. 
Nu mergea si se cunune ; 
Mergea si se spovedeasca, 
In pfimint si putrezeasci ! 
Liutarii-a$a-i cinta : 
«Bucuri-te, manistire, 
Ci vine Ianu la tine, 
Nu vine sa se cunune, 
Vine sa se spovedeascfi, 
In pamint sa putrezeasci.* 
§M biga-n negru pamint, 
De se uita ca un gind. 



131 

NUNTA LUI BARBU COPILU 
(8lestemul iubitei) 

Frunzulita de-o lalea, 
Intro sfinta dumineca, 
N-avea Barbu ce lucra, 
Mai de noapte s-a sculat, 
Pe ochi negri s-a spilat. 
Joale noi a imbracat. 
La plimbare a plecat. 
C-o cimafe alba floare, 
Pleaca Barbu la plimbare, 
Dimineata pe ricoare, 
FSr-de pic de demincare ; 
Da f pini la prinzu-al mare 
Acas* lu mumi-sa-i cere : 
— Muici, nu mai stau baiat, 
Mi-a venit de insurat. 
Fiindci sint al tiu fecior, 



Vreau acuma si mi-nsor, 
Sa iau pe cine mi-e dor, — 
Altfel, muici, am si mor ! 
C-am o frumoasi ibomnici, 
Iubiti de fatfi mici. 
Vreau si-mi iau ibomnica. 
Cam trftlt bine cu ea ; 
Ibomnica-i Cilina, 
Ce i-a dat lui naica gura. 
— Barbule al meu fecior, 
Tu zici, mutei, si te-nsori; 
Nu vrei si mai stai baiat, 
Ca {i-e dor de insurat, 
Si te las pe voia ta, 
Sa-{i iei tu ibomnica ; 
Barbule, {i-o fi nicaz, 
Pe voia ta nu te las ; 
Ci ea e fati saraci, 
Gasesc alta mai bogati 1 
Barbu atunci s-a miniat, 
La mumi-sa a strigat: 

— Ba, muica, nu face-a$a f 
Nu mi despirfi de ea ! 

In data-ntii cind ne-am iubit, 
I -am ficut fi jurimint 
Ci in lume cit oi fi 
Tot cu ea ci m-oi iubi ; 
Da* pini oi muri, 
Cu Cilina oi triit 

— Barbule cu muica, 
Vrei tu ibomnica ; 

Da 9 eu nu-{i dau mofia, 
$i mofie n-oi avea ! 

— Muica, muiculi^a mea, 
Vrei tu si-ti iei alta fati, 
Mai buni fi mai bogata, 

Da* nu prive$ti tu prin sate? - 
Ci feteie ce sint bogate, 
Nu sint frumoase, nlcl-natte. 
Sint scunde fi cocofate, 
$i la dinti imi sint collate, 
Iar la buzi shit buzatc 



320 



Ca fetele ce slnt avute 
Toate-s surde $i mute-; 
D-ale sSracc-s frumoase, 
Daca n-au foale prin casa. 
Vreau sfi-ml iau ce mi-c drag, 
Mftcar sa fie-un sSrac ; 
Merg la altu la sapat, 
Ca nu-i lene$& de lucrat. 
Da 9 muma-sa-ascultat 
$i muma-sa ml-a plecat. 
'L-impe{ea din sat in sat ; 
Mireasa ea ci-i gfisea* 
In sat la Obroci{a. 
Da* Barbu ce mi-a fficut? 
EI de nunta s-a g&ttt. 
Lautarii $i-a tomnit, 
Patruzeci de ISutari, 
Toti cu lauji de-ale raari. 
Dara vara cu tambura, 
Sa le placa zicatura 
$i la nunta$i beutura. 
Douazeci de tobo$ari 
Si treizeci de cimpoieri, 
Ca sa cinte la boieri. 
A$a Barbu mi-a lucrat. 
Lautarii i-a luat 
Si cu ei ca mi-a plecat, 
Nunta$ii i-a adunat. 
Vo cinci sute de nunta?!, 
Toti boieri de pin era?. 
I-a adunat ?i mi-a plecat 
Cu cinci sute de carafe, 
S8-$i aduca coconija. 
PlecS nunta-n fuga mare, 
Da* Barbu pleci cSlare ; 
Nunta mergea pe pamint, 
Dara Barbu sus in vint 
Ce n-am vSzut de cind sfnt I 
?f cu nunta mi s-a das, 
La mireasa mi-a ajuns. 
Da* vezi v socru Barbului, 
Cit era de-al naibului, 
Cind vedea nunta ca vine. 



Fuga portile le-nctrfe. 
$i peste poitile Inalte, 
Strigft socru cit poate: 

— Cine e giner'le meu 9 
D&rult de Dumnezeu, 
Si s-aleagft din voinicl, 
Si vine in fa{& aici ! 
EI si sari curtile, 

Si descuie brftvile, 
SS deschidi por^Ie. 
$i pe poarta descuiata, 
Ca sa tune nunta toaUL 
Da* Barbu de-a auzit, 
Fuga curdle a sarit ; 
Cum siri el curdle. 
El descuie bravile 9 
$i deschise portile. 
far pe poarta descuiata, 
Tuna-n curte nunta toata : 
To{i nunta$ij s-a adunat, 
$i la astale mi-a stat 
Dara socru Barbului, 
Cit fu el de-al naibului !.., 
Avea el o barb§ deasa 9 
Cu trei fire de musta^a, 
Nici pe aia nu se lasa, 
$i tuna repede-n casa, 
§i din luntru el imi scoase 
Vo $apte fete frumoase v 
Tot la fel impremenite. 
Tot la o fa|a alWte f 
Cu buzele rumenite. 
lar socru-su striga tare. 
Tare, in gura mare: 

— Cine-l gfoerle meu. 
D&ruit de Dumnezeu t 
Sa s-aleaga din voinicl, 
Drept in fata mea aid ; 
Sa-$i cunoasca mireasa, 
Ce s-a logodit cu ea ; 
Ca de nu o cuno?tea, 
Viu de-aici nu va scapa, 
Capu eu i 1-oi taia ! 



521 



Dari Barbu de-auzit, 
Statu el $i s-a gindit : 
«Doamne, ce e de facut, 
Aici capu mi-a uidit!» 
La urmi ce-i dete-n gind V— 
Lua sabia ascu{it2, 
Ce la virf e otravita, 
Barbu sabia $i-a luat 
$i la fete mi-a plecat 
La picioare le-a aruncat, 
$i din gura a strigat: 
— Cine e mireasa mea f 
Ce m-am logodit cu ea, 
Sa-mi ridice sabia ! 
Sabia mea-nveninatS, 
La cap de fata-nva{ata, 
V& taie ea deodatfi ! — 
Mireasa s-a spaimintat, 
Bini$or s-a-nduplecat, 
Sabia a ridicat. 
Eu va spun toate pe rind, 
Sa-1 aveti pe Barbu-n find. 
Porni cu nunta de-acas2, 
Ca s-ajung& la mireasa ; 
Pornea nunta pe pamint, 
Da 9 Barbu calare-n vint. 
Inainte mi s-a dus. 
La o fintina-a ajuns, 
La fintina cu lipanu, 
Unde-adapa Barbu calu... 
Act Barbu se oprejte, 
L-adapa $i-l pripone$te, 
$-aci pe cine gase$te ? 
Pe ibomnica lui, Calina, 
Ce i-a dat lui Barbu gura. 
In calea lui o aflind, 
O gasi aci plingind. 
Din ochi negri lacramind 
$i cu gura blastamind : 
— Barbule, copilule, 
Presadi-ti-a$ numele. 
Pin toate gradinile, 
Sa rasara florile. 



Sa te poarte fetele ; 
Cind vin sarbStorile, 
Mai cu foe nevestele t 
Cum, Barbule, te-ndura$i ? 
Ne-am iubit de copila?!, 
$-acu$ te-nsori $i m2 la§i, 
Cind oi zice bob negarS, 
Cu copiii din ?coal& ; 
Da*ce-o sa n& fac la vara. 
Sigurat eu cad in boala !... 
Da $tii, Barbule, nu $tii, 
Cind eram tineri copii, 
De suiam dealu pin vii, 
$i taiam un mfir felii ; 
^i-ti dam tie cit $i mie, 
Ca sa nu facem minie. 
$tii, Barbule, cum ziceai, 
Cind pe mine ma iubeai ? 
In catra mine te jural 
Pe piine $i pe malai, 
$i pe vinu care-1 beau 
Ca pe mine-ai sa ma iai 
Eu vedeam ca ma mintai, 
Si nici cind nu te-nfruntai ! 
Barbule, copilule, 
$i tu, trandafirule, 
Mai tu, frumu$elulc, 
$i tu, ticalosule, 
Presadi-ti-a$ numele 
Pin toate gradinile, 
Sa rasara florile, 
Sa te poarte fetele, 
Mai cu foe nevestele, 
Cind vin sarbatorile * 
Dari-ar dragul Dumnezeu. 
Nici mai bine nici mai rtu, 
Numai cum te btestem eu ; 
Cind ti-oi lua tu mireasa. 
Din sat din Obrocifa, 
Care ti-a dat gurita, 
La biserica-oi mergea 
$i cu ea te-oi cununa, 
$-acasa cind oi pleca. 



322 



Cu na$i-tu te-oi rimi$ea, 

Voi la cal ve-tf intrecea t 

Carl pe cari ve-fl Intrecea, 

Ala mireasa s-o la. 

Na$i-tu de te-o-ntrecea, 

El si-^i ia mireasa ta ; 

Daci tu 1-oi Intrecea. 

Tu si iei pe na$e-ta ( 

Caii cind if sloboziff 

$i la fugi cind porniti, 

Nu ca lumea pe pimint, 

Ci vi-htrecefi sua in vint, 

Calu tiu si poticneasci, 

Din vizduh si te trinteasci, 

In grumaji te nimereasci, 

Mina dreapti si-{i scrinteasci ; 

§i pe-a stingi si |i-o fringi, 

Inima-n tine si-Ji plingi ; 

$i din fugi-mpiedidnd, 

Inima-n tine gemind, 

De-un pel in, de-un rozmarin, 

De-tin bu$tean, de leu$tean, 

Putinel sa te trinteasci, 

Putin sa te prapideasci; 

Mireasa sa-ti viduveasci, 

Toata nunta sa-|i cerneasci; 

Sa te duci mort acasa, 

Intins mindru pe o leasi !^ 

Dara Barbu de-auzea, 

Credea ca nu e nimica, 

Blestem de ibomnicea. 

Calu $i 1-a-ncalecat, 

Dupa nunta mi-a plecat, 

Mina calu-mbuiestrind, 

Pleca Barbu fluierind, 

Calina-i uidea plingind. 

Barbu calare s-a dus 9 

$i iar nunta cind a ajuns 9 

La mireasa mi-a tunat ; 

$i mireasa cind $i-a luat, 

Drept la naj-su a plecat, 

Minu{a i-a sirutat, 

$i-i puseri vilu-n cap. 



Inelele le-a schimbat 
Beuri to|i $i-au mincatt 
Furi gata de plecat 
To{i nunta? ii s-au sculat, 
S& duci la cununat 
Nunta-nteagi a le^It, 
Barbu-n urmi mi-a uidit; 
Rimase la soacri-sa 
Ca si-i rupi cheotoarea 9 
Pe cum ne e nouft legea. 
Dari Barbu rufinos, 
Jinind capu tot in jos» 
Merse drept la soacri-sa, 
Cind si-i rupi cheotoarea 9 
Cimafa de borangic 
O rupse pini-n pimint, 
De ra$ine ml-a uidit, 
Ea atuncea a griit: 
— Barbule, copilule, 
$i tu, trandafirule, 
Presidi-{i-a? numele, 
Pin toate gridinile. 
Si risara florile, 
Si te poarte fetele; 
Mai cu foe nevestele, 
Cind vin sarbitorile. 
Cum tu, mukft, te-ndura$l, 
Cima$a mi-o sfi$ia$I, 
$i de ris ca mi lisa$l 
Ba$ aici, intre nunta?i !„. 
Dar-ar dragul Dumnezeu 
Nici mai bine nicl mai riu, 
Numai cum te blistim eu t 
Dupi ce te-oi cununa, 
Acasa te-oi intorcea, 
Cu na?-tu te-oi rimi$a, 
Cu caii ve-^i intrecea: 
Cari pe cari ve-{i intrecea, 
Ala si ia mireasa. 
Calu tiu se poticneasci, 
Pe tine si te trinteasci, 
In grumaji te nimereasci, 
Mina dreapti si-fi scrinteasci. 



323 



$i picioru de pin jold, 
S& te duca-acasS mort ! 
Toata nunta sa cerneasca, 
Fata mea sfi vaduveasca ! 
Asta-i blastam de la mine, 
Ca-mi fficuji mare ru$ine. 
Dara Barbu dc-auzea, 
Credea nu e nimica, 
Blestem de ibomnicea 
§i eel de la soacra-sa. 
Calu §i 1-a-ncSlecat, 
Cu mireasa mi-a plecat, 
In biserica-a tunat, 
Amindoi s-a cununat. 
AcasS cind a plecat, 
Ei a$a pe drum mergind, 
Iar Ifiutarii cintind, 
Sa vezi Barbu ce-a ficut... 
Cu na$u s-a r2ma$it t 
Cu caii s-or intrecea ; 
Cari pe cari l-o intrecea, 
Ala sa ia mireasa ; 
Lui Barbu nici ca-i pasa ! 
Dupa ce s-au rSmS?it, 
Caii ei i-au slobozit ; 
Nu ca lumea pe pamint, 
Numai tot pe sus, in vint. 
Calu lui Barbu-a pot ic nit 
$i pe Barbu 1-a trintit, 
Tum-te de sus din vazduc ; 
Cazu Barbu pe pamint. 
In grumazi I -a nimerit. 
El putin a mai trait, 
§1 minte a mat ttnut, 
Din gura asa a vorbit : 
n FratiIor, ma prapadesc, 
Ca un cintec bStrinesc ! 
De vorba mea s-ascultati ; 
Dupa ce voi ma-ngropati, 
Nunta mea sa n-o stricati ; 
Mireasa mea sa n-o luati, 
Dupa frate-meu s-o dati. 
Dupa fratioru-al mic. 



Iar ca mine e voinic ; 
Ca nu e nici un pacat, 
Cu ea eu nu m-am culcat. 
Atit a$ avea pacat, 
Ca cu ea m-am sarutat, 
Inel'le cind le-am schimbat 
§i-n biserica-am tunat, 
Cind popa ne-a cununat, 
Pe picior eu am caicat-o, 
Dintr-aia oi avea pacatu... 
Barbu atita mi-a vorbit, 
Apoi din nou a grait: 
— Fratilor, cari mai traiti, 
Lua^I seama sa v5 pftzi^f ; 
Ibomnica ce-o iube$ti, 
Cit e$ti sa n-o parase$ti f 
Ca eu, vezi, am p3rasit-o f 
§i viata-ml pr3padit-o... 
Muica mea are pacat, 
Ca ea nu m-a lasat 
Sa iau pe cine mi-e drag ; 
Cm 1 sa bulguie la-avere, 
II vedeji acum cum piere... 
Barbu-atita c-a vorbit, 
Sufletelu i-a ie?it 
Na$u-atunci a porincit, 
Cirpe albe-a doborit, 
Cu negre s-a-mpodobit, 
Toata nunta s-a cernit. 
Steaguri negre-a ridicat, 
§i tuna cu nunta-n sat ; 
S-a adunat lume multa, 
Sa vada nunta cernita. 
Pe Barbu apoi 1-a luat 
§i-l dusera la-ngropat ; 
Era de pomina-n sat, 
In ziua ce s-a cununat ! 
Da nunta nu s-a stricat : 
Pe mireasa ca mt-au luat-o, 
Dupa al mai mic au dat-o. 
Dara taic-al Barbului, 
Tot de-i pare rau, a lui ; 
Pe o parte mi s-a ras, 



m 



Da' pe alta sta neras ; 
La tin picior este incil{at, 
Dalaaltu-i descultat, 
Si pleca gemind prin sat, 
Ca si-un ciine turbat. 
Muma-si rupea pletele, 
Se izbea cu pilmile; 
Beu un par cu otravi, 
Sa nu mai faci zibavi. 
Si eu multe mi-am pajit, 
Ibomnica n-am pirisit ; 
Ca sint maistor sila mare. 
O iubesc pina ce moare. 
Naroc, frafilor, si-amin, 
V-am facut cintec deplin ; 
la mai da{i-mi cita vin, 
Si mai sting focu din sin. 
Sa prind chef iar sa va ctnt, 
Ca-s tocmit cu jurimint ; 
Sa cint, si vi veselesc, 
Duke cintec rumanesc. 



132 

PATRU PESCAKU 

Pe-un ostrov de mare 
Este-o salci mare, 
Salca sti cam aplecati, 
Adusi cu burta-n api. 
Salca-mi plinge si ofteazi, 
Din zori pini insereazi. 
De-ale lumii mari pScate, 
Da'ca Pitru nu se poate ! 
Cind fu soarele-n chindie, 
Strigi maica la Pitru-n vie: 
— Du-te, maica Petre, du-te ! 
Fa-te mare, fa-te punte, 
In coadele mirilor, 
Unde-i loc pescarilor, 
Si tu, muici, si-mi aduci, 
Nu peste ca eel din lunci ; 
Morun, cega si pistrungi, 



Cu pliticuti de-a murgi, 
Ce pun bolerii pe rnasa, 
Cind fac la mese aleasi; 
Bune bucate si facem, 
La nevasti-ta si-i ducem. 
Pitru tralsta-n mini lua, 
Si el, mirl, se ducea, 
La un pir mare rotat, 
De frunzi nu e curat; 
Sta un sarpe spinzurat, 
De curind e aninat 
Pitru la pir se ducea, 
Ala-n traisti o punea, 
Mici bucitele-o facea 
Si acasi se-ntorcea, 
Asa mumi-si-i griia : 

— Uite, mumi, muma mea, 
Scoal-te, pe ginduri nu sta, 
Ci eu ti-am adus 

Peste cum al spus; 
Somn si cu morun. 
Tot ce e mai bun ; 
Cegi si pistrungi, 
Pliticuti murgi. 

— Bine, Petre, bine, 
Ferice de tine; 

Asa peste n-am vizut 
De cind mama m-a ficut! 
Bucitile pregitea, 
In oali mi le flerbea, 
Buni ciorbi ci facea. 
Pe fati o trimetea: 

— Aleargi, muici, aleargi, 
Leici-ta si meargi, 

Din deal de argea ! 
Soarle-a scipitat, 
Nora n-a mincat; 
Si o siturim. 
Bine si ne purtam. 
Fata se-ncura, 
Leici-si-I vorbea: 

— Leici, scumpa mea, 
Frumuse^a ta 



325 



Nima n-a avea I 
Aide si cinim, 
Si ne bucurim, 
Pe$te si mincifn f 
Si ne siturim. 

— Ba eu f daica, dea f 
Aici oi riminea ; 

Ci am de Jesut, 

Cimi?i de ficut; 

$1 eu mi-am mincat 

Pe$te de-al sirat, 

lar m-am saturate 

Fata de vedea, 

Fugea la maici-sa 

$i din guri ca-i spunea: 

— Muici, muica mea, 
Leica, zo, nu vrea v 
Zice c-a mincat 
Pe$te de-al sirat 

$i s-a siturat, 

— Muici, nu se poate ! 
Lase lucru la o parte, 
Ci eu o a$tept 

Cu mina pe plept 
Fata far alerga, 
Cucumeaua 9 zo, cinta t 
Din gura a$a-i griia : 

— Lelci v buni leici, 
Lasi a suveica, 
Mama m-a minat, 

E cam aminat f 
E timp de cinat; 
$1 tu ai birbat 
Bun de ospitat 
Argeaua-mi lisa 
$1 merse la soacri-sa. 

— Muici 9 nora mea, 
Masa-oi a$ternea, 
Legume-oi gusta, 

Pe noi ne-oi chema 9 
Bine si mincim, 
Si ne ospitim. 

— Da'unde s-a pomenit 



Ori s-a dovedit 
Cel mai mic din casi 
Si ia-ntif din masi? 
Si guste bucate, 
Cind e peste poate I 
. — E porunca mea t 
De la soacra ta I 
Nora cum gusta, 

datS-mi striga : 

— Mi otravi$i, ci(a, 

1 mi curma$i tu viata ! 
Jos se rostogolea, 

Zo, se tavalea, 
Sufletu-i ardea, 
Din gura zicea : 

— Leici, sora mea, 
Da-mi un pic de vin, 
Si lepad venin. 

— Leica, sora mea, 
Vin eu ci fi-a? da, 
Vin eu mi-am tocit, 
Vin de-al pritocit, 
Dulce $i gustos, 

Din eel mai spumos. 
D-arsita de mumi, 
Fac-o viermii spumi ! — 
Plosca a luat-o, 
Afar' a varsat-o. 

— Leica, sora mea, 
Fie-ti mila, dea, 
Da-mi un pic de api, 
Sa virs eu otrava. 

— Leica, sora mea, 
Nu $tiu ce-a? putea ; 
Api mi-am adus, 
Vadra-n cui mi-am pus ; 

Arsita de mumi, 
Fac-o viermii spumi ! 
laci mi-a luat-o, 
§i-afar' mi-a varsat-o. 

— Di-mi o tir f de lapte, 
De viati si am parte! 

— Vaca eu am muls, 



326 



Oala-n cui am pus; 
Arsita de muma, 
Fac-o viermii spumi ! 
Ea ci mi-a luat-o, 
Afar* mi-a varsat-o, 
Fin'ci esti saraci, 
Nu c-alta bogati ! 
Nora, zo,-mi murea 
Si se prapadea, 
Pe nima n-avea; 
Pasiri o plingea, 
Codri suspina, 
Stele lumina 
Si mi-o ingropa 
Aproape de api, 
La stratu cu busufoc, 
Si villi miros cu foe ; 
La stratu cu oichesele, 
Sa vina miros cu jele ; 
In gradinS la fereastri, 
Sa vini mlrosu-n cast! 

133 

DANUJA 

Dinu{a f Danuja, 
Puiul taichU, pup, 
Tu, taici,-ai crescut, 
Mare te-ai facut, 
Bun de cistorit. 
Ce stai te cindesti, 
Nu te pregatesti 
Si te premenesti, 
Tu sa ml te duci, 
Mireasi s-aduci ? 
— Taici, taica-1 meu, 
Dat de Dumnezeu, 
Vremea mi-a venit, 
Vezi, de cas'torit 
Dar muma nu vrea 
S-o iau pe Stanca, 
Ibomnica mea. 
Pe Stanca frumoasi, 



Cu sprinceana trasi, 
Cu cosi{a groasi; 
Chip de juplneasl, 
Din lume aleasi. 
Ta-su de-auzea, 
Din guri ztcea: 

— Dinuti, Dinuti, 
Puiul meu, dragu^a, 
Tu si mi te duel, 
Pe Stanca aducl 
Mie nora-n casi, 
Tie de nevasti. 

— Tatt, tata-al meu, 
Dat de Dumnezeu, 
Tata, eu m-ol duce, 
Pe Stanca-oi aduce. 
Tu, tati, oi vrea, 
Da' muma n-o vrea ! 
Ci e muma adorati, 
Otravi ne di Indati... 

— Dinuti, Dinuti, 
Tu si mi te duel; 
Nora si-mi aduci, 
Asa cum voiestl. 

— Tati, m-ol ducea, 
Dari Stanca are, 
Are noui frati, 

Cer noui ptri de ap* ; 
Mai are noui cumnate, 
Care cer noui cojoace; 
Este o zestre mare, 
Eu, tati, le-as dare. 

— Dinu|i, Dinuti, 
Puiul meu, drigOti, 
Cbeile t*-a? da. 
Da* tu te-ol ducea 

La grajdiu-al din vale, 
Colea dinspre mare, 
Usa-oi deschidea, 
In grajd oi intra, 
Tisala oi lua 
Si i-oi t***la 
Da' i-oi pregitea. 



327 



Iar dc-ai Stanchii fra^i, 

Le darulm noi put de a(f 9 

$i nouS cojoace 

L-a Stanchii cumnate. 

Nunta$i aduna, 

Lautari cinta 

$i nunta pleca, 

Pe Stanca s-o ia. 

Trci zile mergea, 

Pin* pe Stanca-aducea. 

La poarta cind ajungea, 

MumS-sa-n cale-i ie$ea, 

$i poarta Ic-o inchidea. 

Venea cu doua pare de vin, 

S3 dea la tineri venin. 

MumS-sa-i o ca{a f 

Bat-o Maica Precesta, 

$i Sinta Dumineca ! 

Din gura grata : 

— D&nufa, Danuta 
Puiul maichii, pu{a f 
Poarta-oi deschidea, 
Cind vinu oi be a. 
Cite-un pahar de vin 
Sa fie cu plin ; 
C-a$a se cuvine, 
C-a$a este bine. 

— Eii vinu n-oi bea f — 
Zicea mireasa — 

De cind m-am facut, 
Vin eu n-am beut. 

— Tu vinu sa-l bei 
Dupa obicei ! 

Intii ii ruga, 
Apoi it silea, 
Ei vinu il bea ; 
Poarta deschidea 
$i-n casa intra. 
Stanca-n pat cadea. 
Din gurS vorbea : 

— DSnuffi, D2nu|S v 
Puiul meu, dragu|£, 
Di-mi un par de ap£, 



Ca mor de otravfi ; 
Da-mi un par de vin, 
Ca mor de venin !... 
Danuta alerga, 
La galeti fugea, 
A pa nu gasea, 
Cata muma-sa, 
Apa le varsa. 
Iar daca vedea 
Ca apa n-avea, 
In beci ca intra, 
Mult mi se mira, 
Maica-sa cSta, 
Bat-o Precesta, 
Butiile varsa, 
Nici vin nu gasea. 
Stanca ce facea, 
Sufletul $i-l da... 
Danut de-a vazut 
Ca Stanca-a murit, 
EI s-a otravit. 
Amindoi murea, 
De pomina era. 
Insa maica-sa ca(a 
Nici acu?i nu sa lasa, 
Ea i-a-nmormintat : 
Pe Danut la scfipatat, 
Pe Stanca la r£sarit, 
Cum soacrei i-a convenit. 
Tata lui Danuta 
Punea cite-o vita ; 
Una-n rasarit, 
Alta la apus. 
Ele cre$tea-n sus, 
Peste acoperi?, 
Si tot se-ntilneau, 
Aluguri lacrimau, 
Iar se-mpreunau 
$i tot se iubeau. 
Vita-i cuprindea, 
Soar'Ie ii vedea, 
Stele-i lumina, 
De se pomenea. 



323 



134 
STOICAN 

Verde de-o cicoare 9 

La vale, la vale, 

Intr-al buaz de mare. 

Tare mi se-m pare, 

Mindra casfi mare f 

Cu fere?ti in soare, 

Cu noua u^tioare. 

La ea cine-mi ?ede ? 

Cea maica b&trinfi, 

Cu dinjii de linS, 

Cu burca saina, 

Cu briul de sirma, 

Lui Stoican e muma. 

Baba cit traia, 

Pe lume na$tea 

Noua fie iore i, 

$i ie§ira o{i 

$i pierirfi totl. 

Mai la urma na$te 

Doar un pruncule{ 

$i c-o prunculitfi. 

Pruncu-1 boteza, 

Pe nume-1 chema, 

Stoican il chema ; 

Voinic se facea, 

De-ncinsa sabia. 

Calu-ncaleca 

Si-n codru pleca, 

$-acas f nu venea 

Noua ai de rile, 

Voinic aiducea, 

Nimic nu gasea. 

Intr-un timp de primlvara, 

Ie?i-n deal, 

In drumu-al mare, 
L T nde trece caravane. 
Stoican intilnea 
Mindra prunculifa, 
$i cu pruncule^, 
In luica purta prune 



Stoican H prindea, 
Bine mi-i lega 
La trei ciulpanei 
Ce era de tei. 
Zo,-i inferega, 
Cu spin&ri la copacL 
Voinici sta lega{L 
Prune ulita-i lua, 
Cu ea se juca, 
Pruncu-al mic il lua 9 
La git il ttia, 
La burtfi-1 spargea ; 
Ma{ele-i scotea 
$i le lepada. 
Barda-n minS lua, 
9 N codru se bfiga, 
Frigare taia; 
Frigare de corn, 
Frige carne de om. 
Focu a{i{a, 
Copila?u-l lua 9 
Y N frigare-1 punea. 
La foe il frigea, 
Fript copil era ; 
$i mi se ducea 
La a prune ulita 
$i 1-al prunculet. 
Din gura-i zicea : 
— Daca s5 sc2pa)i, 
Carnea sa-i minca|i, 
Oase sa-i lfisafi; 
Oasele-nfirate, 
Sfi fac la pacate ! 
De cind aiducesc, 
$ase ai nu gasesc 
Doar o prunculi{a 
$i cu-al prunculet ! 
Ei cum ii ieriace, 
Lega^i la copace, 
Lai trei ciulpanei 
Ce era de tei, 
Pruncu $i-l mincariL*. 
Carnea-i ciugulira, 



329 



Oasele-I uidira, 
Oasele-n$irate, 
Mai grele p&cate. 
Stoican mi-1 lasa. 
A prune! legat!, 
Ca o dobitoaca ; 
Prune u iar a$a, 
Legat ling! ea. 
$-apoi ca-mi pleca, 
lara aiducea ; 
Pazind la colnic, 
Nu venea nimic. 
Unde se culca, 
El nu adurmea, 
Numai tot visa, 
Tot la vise grele 
Ce nu sint curate, 
C-a facut pacate. 
Calu-ncaleca 
§i iar ca venea 
Pe la muma-sa, 
Pe ea o-ntreba : 

— Mama, muica mea f 
Da* cum ai facut, 
Pe-al negru pamint 
Tot am aiducit, 
Pazind la colnic, 
N-am gSsit nimic, 
Bani n-am mai facut!... 
Unde-am adurmit, 
Vise-a grfimSdit ; 

Nu mai odinesc, 
Da 9 tot nficajesc. 
Spune, muma, spune, 
Ce-o mai fi cu mine ?... 
Baba $i de-ar spune, 
Nu ?tie de unde. 
Baba-1 intreba : 

— Stoicane, Stoicane, 
Unde te-ai culcat, 
Somn nu te-a ffurat t 
Ai facut vrun pleat? 
Stoican sta zicea : 



— MamS, muica mea, 
Eu am aiducit 
Noufi ai de zile ; 
PSzind la colnic, 
N-am gasit nimic. 
Doar o prunculi{a 
$i c-un pruncule{. 
Prunca ca luai 9 
Cu ea ma jucai 
$i iar mi-i legai. 
L-ai trei ciulpSnei* 
Ce era de tei. 
Chiar am aiducit 
Noua ai de zile !... 
Baba ca-i spunea : 

— Stoicane, Stoicane, 
Muica, ma Stoicane, 
Prunculita aia 

Este sora ta ! 
Stoican a$a spune, 
C-a facut minune : 

— §tii, muma, nu ?tii, 
Pruncu-al mic il luai, 
La git il taiai, 
Matele-i scosei ; 
Barda-n mina luai, 

*N codru ma bagai, 
Frigare taiai, 
Frigare de corn, — 
Frig carne de om. 
Prunculetul luai, 
f N frigare-1 bagai ; 
La foe il fripsei, 
La prunca-1 dedei. 
$i la at pmnculet, 
Sabia trasei 
De mi-i speriai, 
$-apoi le spusei: 
cCarnea s-o mincati, 
Oasele 12sa{i ! 
Oase infinite, 
S! fac eu picate !» 
Dara prunculita 



330 



$i cu-al prunculef, 
Carnea ciuguUri, 
Oasele uidirft. 
Oasele-n?irate 9 
Mai grele pacate i 
Stoican de vedea, 
lar mi se-ntorcea f 
L-ai trei ciulpfinei 
Cc era de tei. 
La noua ai de zile, 
El $i ce gfisea, 
Fringhiile-nodate, 
Oasele-n$irate 9 
C-a fficut p&cate. 
§i-n vatra de foe, 
Un fir de busuioc ; 
Un firicd inalt 9 
Cam incric&nat 
Stoican de colea, 
O creaci rupea 9 
La nas mirosea ; 
Cazu-n boalS grea... 
Stoican imi z&cea 
Noua ai pe spate 
§i noua pe coaste, 
C-a fficut pacate. 
Baba de-mi vedea, 
La el aducea 
Preotii din \ara, 
Pe Stoican ceteasca 
£i sa-1 spovedeasca. 
Preotii sa-i dea 
La suflet cu iertare, 
C-a facut gre$ale ; 
Sufletu-o ie$ea, 
Trupu 1-o-ngropa ; 
Trupu minunat, 
C-a fficut pacat 
Preotii venea. 
Pe Stoican cetea, 
§i mi-1 spo vedea; 
Domnul asculta, 
Chiar cfi Domnu-t da 



La suflet iertare* 
Ce-a fficut gre$ale* 
Din trup H ie$ea 9 
Trupu cfi-l lua, 
$i mi-l ingropa. 
II bfigfi-n pfimint, 
In groapfi, adinc, 
Nu iese nicicind. 
Baba se scula, 
Diminea{a-$i lua 
Un ciob de tfimiie 
$-0 litrfi de vin 9 
Sa-1 pricestuiascfi 9 
In groapfi-n pfimint. 
Ea acum se ducea 9 
Departe privea ; 
Deasupra pe groapfi, 
Vede-un om grfimadfi. 
Baba se ducea, 
La el se uita 9 
Ba$ Stoican era. 
Pfimint nu-1 rabda, 
Afarfi pe groapfi, 
C-a facut pacate ! 
Baba de vedea, 
Pe Stoican il lua 9 
Pe mare-1 ducea, 
Drumu-n mare-i da. 
Da 9 diminea|a, 
Ciobu-n mini lua, 
De mi -or tfimiia 
Afalu, mfirile, 
Und 9 l-a lfipfidat 
Deasupra pe mal, 
Vfizu un morman. 
Baba de vedea, 
Pe Stoican il lua, 
Acas 9 1-aducea, 
$i-l punea in bfitfiturfi, 
Toate ploile pe el curl. 
Ploaia cind ploia, 
Carnea-i desfficea, 
Oasele-1 uidea 9 



331 



Oasele-n?irate, 

C-a fScut pacate. 

Vintu cind batea, 

Oasele-i usca, 

Oasele-n$irate, 

Mai grele pacate. 

Baba oase-i lua. 

In piua le pisa 9 

Ciuru-n mina lua 

$i la vint ie?ea, 

$i mi-1 blestema : 

— Stoicane, Stoicane, 

Muica, mS Stoicane, 

Oasele-ale tSle 

In piufi le-am pisat 

$i le-am maruntat 

Cu ciuru le-ot ciuruia, 

Vintu, muica, le-o batea ; 

Ce-o alege de-aici vintu, 

Sa-^i fac eu tie mormintu ! 

Nimic vintu n-alegea, 

Mormint pe pamint n-avea !. 

$i se dusa tot in vint ; 

Cum pe lume ca facea, 

A?a mormint cSpata, 

Doamne. de se pomenea ! 



135 

STANCUTA ARDE1EANCA 

Cind oi zice bobului, 
La cri$mu)a Radului, 
Radului geliului, 
Fruntea Fag$ra§uluL 
Mi-avea Radu-o fatfi mare, 
SeamS pe pamint nu are ; 
De-i uriti, de-i frumoasS, 
N-are nici miduva-n case* 
La ea cine gSzduia, 
Gol pu$c& mi se-ntorcea ; 
Se v cea voinicu calare, 
Intoarcea cu $aua-n spina re ; 



Se f cea om cu patru boi, 
Intorcea numai cu do! ; 
Beau ?i haina pe butoi, 
Cum facem, vere, $i noi ! 
De Stancufa cine-afla? 
Dupa ea cine-mi umbla ? 
Cioban Milcea eel din mun{i, 
Din Carpa{ii ai carun{L 
Milcea din gura zicea : 

— MumS, muichili^a mea, 
Auzlt-am ?-am aflat, 
§i-am tras un greu oftat, 
Care Radu-o fata mare, 
Ce seama pe lume n-are : 
De-i urita, de-i frumoasS. 
N-are nici maduva-n oase. 
Cum a? face, muica mea, 
Sa ma r&ped pin'la ea ? 
Da 9 ma tern, muica, de ea« 
Ca mi-o ia vezi pe Cioaca, 
Pe care mi-a dat-o tata. 
De se mirfi toata fata. 

Da* muma-sa de-auzea, 
Inca-un calu§el ii da ; 
Incaleca Milcea pe Cioaca. 
$i alerga el ca naluca. 
La cri§ma cum ajungea. 
Din gura a$a-mi vorbea : 

— Stanco, Stanco, ardeleanco. 
Mindro, fagara$anco, 
Adu-mi tu un par de vin, 

Ti-1 probesc eu de e bun : 
Dae a vinu mi-o placea. 
Oi $edea de ti 1-oi bea ; 
lar daca nu mi-o placea. 
In alta cri?ma m-oi ducea 
$i-oi cita eu vin de-al bun, 
Ce face pe om nebun ! 
Dar Stancuta ardeleanca, 
Se mira vazind pe Cioaca ; 
Vin de-al bun ii aducea. 
UitS Milcea ca-i placea. 
El din gura cuvinta : 



332 



— Stanco, Stanco, ardeleanco, 
Frumu$ico ?i-nchinato, 
Adu-mi vinu cu vedri{a 

Sa-ti dau poll cu chivftruta 
C-am un dor pe sufle{el, 
Nima nu ?tie de el ; 
Numai eu §i gindul meu 
Ne trudim pe drumul greu. 
I-aducea vin cu vedrifa 
§i lua poli cu chivftruta ; 
Bea Milcea $i se-mbata, 
Pe Cioaca se-ncaleca, 
Friu din minft slobozea, 
Cioaca mi se-mpiedica, 
El din gura-i cuvinta : 

— Stanco, Stanco, ardeleanco, 
Tu v frumoasa sibianco, 

la fa, mindro, cum oi face, 

Pe Cioaca oi despiedeca, 

Cit oi cere,-atit {i-oi da ! 

Da f Stanca de auzea, 

Iaca jos se-ndupleca, 

Sa despiedice, vezi, iapa. 

Iara Milcea de-mi vedea, 

De mijloc mi-o cuprindea, 

Inainte-o arunca, 

Si pinteni la iapa da. 

Da el dosu $i fugea. 

Pleca Cioaca-mboiestrind, 

Da v trupurile legantnd, 

Mare dragoste facind, 

Printre brazi frumo$i mergind. 

Daca Radu mi-auzea, 

Multa oaste-n$iruia ; 

Dupa Milcea trimitea, 

Si pe el ca mi-1 prindea. 

Si-i prindea imbrati>ati f 

De la deal de brazii-ai nalti, 

Sub cerul cu I una plina. 

Ii duse la ta-su lega{i, 

Buni de-a fi spinzurati ; 

Milcea, un cioban sarac, 

Fura fata de bogat! 



Darft Radu, om cuminte, 
Chemft copiii-nainte ; 
Mina-n cap eft le punea, 
Din gurft a$a vorbea : 
— Stanco, fie-fl dftruit, 
De la mine poclonlt ! 
Nu te teme ca-I cioban, 
Dupft apucftturi i-oltean. 
Sft trftiti pe lume-n pace, 
Facefi de-acum ce vft place ; 
$1 s-ave{i copii mul^i, 
Frumo$i ca brazil din mun{i. 



136 

FATA DIN CETATE 

Cind oi zice trei granate, 
S trigft fata din cetate, 
L-al voinic din altfi parte: 

— Vino, Voineo, de mft ia 
$i mi fa sotfa ta ; 
Fa-ma nor' pftrintilor, 

§i cumnata fra^ilor. 
Da* voinicu cft-ml zicea : 

— Luate-ar, fata, vintur'li, 
Ca pe mine glndur'li ! 
Cum eu pe tin 9 si te lau, 
Cind ?tiu bine ca tu ai 
Vo doi-trei de frfttiori, 

Ce slnt rai ca ni?te zmei. 
$i cind ei vor auzea, 
Dupft noi mi s-o luva, 
Pe-amindoi ne va tftia, 
$i pe mine ?i pe tine, 
Strica dragoste pe lume. 
Da 9 fetita de-auzea, 
Unie ea mi se ducea ? 
Aci la dialft de sat, 
La eel p5r mare rotat, 
Mi-este-un $arpe alinat, 
Din coadft venin ii picft, 
Da 9 din gurft. 



333 



Venin curS. 

Da f fetifa ce-mi facea ? 
Un mic litru? c& imi scotea, 
De venin c& mi-1 umplea 
$i acasa imi venea, 
Demincare ca-mi facea, 
Legumea mi-o otravea. 
Chema fratii de minca, 
Care cum din ma si luva. 
Numai pe spate cSdea. 
Atunci fata ce-mi facea, 
lar incepea de strlga : 

— Vino, Voineo, de ma ia 
$i ma fa sofia ta, 
Fa-mS nor* parintilor, 
Cumnata fratiorilor. 

Da* voinicu de-auzea, 
A?a din gura-mi zicea : 

— Luate-ar, fata, vintur'li, 
Ca pe mine gindur'li. 
Otravi^i tu fratii tai, 
Fratii tai $i verii mei. 

Da' pe mine-un strin pe lume, 
Ma omori tu pina mitne, 
Mi-aduce numa de nume. 
Atunci fata de-auzea, 
lar acasa ca-mi venea 
$i din legume gusta. 
Piste frati $i ea cadea. 
Facea moarte piste moarte. 
Facea mai mare pacate. 
Malaua ctnd imi simta. 
Cu toti ca-mi alerga, 
Pe toti patru-i pinzuia 
$i frumos ca-i ingropa, 
Mandru spomen le facea, 
Cu slove negre scria : 
Cine pe drum o trecea, 
Slovili ca le-o cetea, 
Tot pe fata-o blasts ma. 



137 

OJNCA DIN CALINEST! 

Lunca, cit e$ti lungS $i ratund*, 
Stau trei voinici s& te-ajunga* 
Dar lunca cine va paza, 
Tot o fata c-un d&nac ; 
Paza vara, toata vara, 
Dar ?i iarna, toata iarna. 
Cit mi-era lunca de mare, 
Le era lor in plimbare. 
Da* ei unde se umbrea ? 
Tot la maru-al far'de mere* 
Da* maru, de mila lor, 
Facea mere de mincare 
$i frunza de umbrare. 
Cind primavara venea, 
Baiatu sta, zicea : 

— Aide, fata, sa fugim, 
Sa fugim, sa pribegim, 
C-acuma-i vremea de fuga, 
Pina e ierbuta cruda. 
Unde calci, urme nu faci f 
Unde $ezi, nu mai te vezi ; 
Aide, fata, azi ?i miine, 

Ca dragostea ne rapune. 
Dara fata sta, zicea : 

— Ba, baiete, ba. 

C-are daica trei f ration, 
Facuti de vro trei surori. 
Incalecati pe cai murgi, 
?i dupa noi s-o lua f 
$i pe noi ne-o ajungea, 
$i frumos ne-o taia. 
$i pe mine, ?i pe tine, 
Strica dragostea din lume- 
$-a$a, cu demintele-o lua t 
$i lunca o nSpustea, 
§i la fuga o lua. 
Fugea ziua, toata ziua, 
SoarMe-n chindia mare venea. 
Da' ei la fintina se oprea 
$i de dragoste vorbea. 



334 



Ochii la vale-arunca, 
Fratii cilarc venea. 
Darft fratele-al mai mare 9 
TrSgea sabia si-i taie. 
Da 9 fratele al mai mic, 
Ama de minte voinic : 

— la stii, nan&, de nu da ! 
Unde, nanfi, s-a vfizut 

$i s-a pomenit 
Cap taiat nejudecat? 
'$tiata, nana, sa-ntrebam, 
Sa-ntrebam, sa judecftm 
$i la urmfi sa-i taiem ! 
Fratele-al mare de vedea, 
Sabia-n teaca-o baga 
$i pornca de intreba : 

— Naica, sora noasta, 
Ctnd te marita?i, 

Pe cin\ naic&-ntreba$i ? 
Cind te logodi$i, 
Cui, naicfi,-i spuse$i ? 
Da* fata sta, zicea: 

— Nana, cind ma marital, 
De ce, nana, nu crapai ? 
Nana, cind ma logodii, 
De ce, nana, nu plesnii * 

Ca ?tii, nana, cum sint fetele, 
Ca $i mere pe smicele, 
Cind cade bruma pe ele* 
C-a$a sintem fetele, 
Cind sintem noi mitiutele, 
La parinti li-e drag de ele ; 
Dupa ce ne marim, 
Strinii indragim, 
Cu parinti ne urim, 
C-a$a spune pravila 
De la Maica Precesta. 
$i fratti de auzea, 
Sabia-n teaca-o baga 
§i-ndarat se intorcea* 
Cind la lunca ajungea, 
Sa vezi lunca, zo, ridea ! 
Facea pere-n toate vere. 



$1 umbrft de umbrlt, 
$1 iarbi de ttvilit, 
C-a$a-i place la voinic. 



138 

DOK FRATIORI 

Intr-o zi de sfirbfitoare, 

A plecat la vin&toare, 

SS-mi vineze cfiprioare; 

Nu-mi vina c&prioare, 

Da-mi vina trei cocoane. 

Asan Begu ml-i afla, 

Bat&-1 Maica Precesta. 

Str&jile mina, 

Pe-ai doi fra^i prindea, 

In apsfi mi-i bSga, 

La turmita Oltului, 

In fundu p&mintului. 

Cu noroiul pinfi-n glezne, 

Dar in apa pinS-n spete. 

Ei in apsa imi $edea 

§-amindoi tot sf&tuia : 

— Of, nanS, fratioru meu. 

Noi la noapte ne-om culca 9 

Brata la bra(i ne-om lua. 

Care, nana, ce-om visa, 

Unu la altu-om spunea ! 

Somnu mi-i fura. 

Mare vise-i gramSdea ; 

Al mai mic se pomenea, 

$i la fratele lui striga: 

—Nana, nana, frate-meu, 

Noi as-noapte ne-am culcat. 

Brata la brata ne-am luat, 

Iote v nanS, ce-am visat: 

Dubara muma pe coasts, 

Cu traista cu primenele, 

Sa ne primenim, nana, in ele. 

C-o cama§uica de gheafi. 

Da 9 cu guleru de bruma, 

Chetorile sint de sirma. 



335 



Bate-o, Doamne, de-a$a mum3 ! 
Dara fratele-al mai mare : 

— Naica, fratioru meu, 
Visu care 1-ai visat 
Naica, e adevarat. 

Alea t naica, sint $treangurile, 
Ce la git le-o atirna, 
De ne-o spinzura. 
Nana, pistoalele tale 
$ed in cui far f de o$ale, 
Far* de cremene la ele ; 
Pu$culita ta a noufi, 
Frinta pe mijloc in doua. 

— lote, naica, ce-am visat, 
Doua lemne-ngeminate, 

Cu virfur'le uscate ; 

La radacini impreunate. 

Of, lele nana, ce pacate f 

— Naica, fratioru meu. 
Visu tau car* 1-ai visat, 
Este, naica,-adevarat : 
Naica, alea lemne 

Sint gropile noaste. 

Care sa ne-ngropam in elc. 

Cind zorile se varsa. 

Gidea apsa de?chidea ; 

Bine frumos mi-i lega 

$i la streanguri mi-i mina. 

Doua furci ?-o cumpeioara, 

S-o mindrS de fringhioara ; 

In brate mi-i lua, 

In §treang ii atirna. 

Cind din streang mi-i scotea, 

Pe iarba verde mi-i culca 

$-asa din gura-mi striga : 

— Bre fetifa dumneata, 
Vino, naica, vino-ncoa ; 
Pune-mi $i mie-o floricica. 
La a mea caciulifa. 

Cfi sint, naica, tinerel, 
$i cit am trait, 

Nici un vac n-am vacuit ! 
In gropita mi-i baga, 



Neagr& tarina trfigea : 
Doamne, de se pomenea, 
De este $-acuma. 
Verde, verde tSmiioara, 
Punea parin^if-o pomeioarfi, 
Lautari imi lua 
$i-n cintec mi-i punea, 
De este 5-acuma. 



139 

AN CUT A 

— Ancuta, Ancuta, 
Anco, sora mea, 

Ce mergi $i ce plingi, 
Pe care tot strigi ? 

— Doamne, natca-1 meu f 
Eu merg $i ma pling, 
C-un frate-am avut, 
Acum 1-am pierdut. 

El mi s-a dus, 
Mie nu mi-a spus ; 
Anu mi-a-mplinit, 
Carti n-a mai venit. 
Tare mi se-m'pare 
C-a pierit in cale ! 

— Anco, sora mea, 
Taci tu, nu plingea ; 

Fratioru tSu 

* 

O sa vina, vina ! 
Vine bini$or, 
Ranit in pictor. 
Numa sa te duci, 
De la deal de sat, 
E un par rotat ; 
Fratioru tau, 
Acolo te-a?teptat. 
Anca se scula 
§i mi se ducea ; 
De la val'de sat, 
Fratioru 1-a aflat. 
El cind o vedea, 



m 



356 



I 



In picioare se scula, 

Mina cu ea da f 

In gurS se {ilea. 

Anca $i vorbea : 

— FrSfioru meu t 

Bine c-ai venit, 

Unde ne-am facut ! 

Ca sa fi murit, 

N-ai fi putrezit, 

Ca mult te-am dorit 

Ca eu {i-am facut 

Chituja de flori, 

Ti-am inchis in carte 

Chituta cu ban 

Sa-ti \ie de dor un an ! 



140 

STKIGA FATA 

Striga fata din Cetate, 
La voinlc din aia parte : 

— Vino, Voineo, de ma la. 
Si ma trece Dunarea, 
Fa-ma sotioara ta, 

Cum a lasat Precista ! 

— Nu vrea muica floricea, 
Floricica de-acela ; 
Floricica create, create, 
Mai la urma sa pfilae$te ; 
Doru de paring o-ajunge, 
Si atunci din casa-mi fuge. 

— De vrea muica, de nu vrea, 
Treci cu luntrea $i mi ia; 
Treci in \ari fftr'de frfca, 

Ca nu treci la ibovnica, 
Ca vreau sa-ti fiu sotioara, 
?i surorflor, surioara. 

— Ba eu, fata, nu te iau. 



Lua-te-or, fata, vtntur'le, 
Ca pe mine gindur'le, 
Gindur'le $1 dorur 9 le 9 
CS ta al dol fritlori, 
Amindoi gilcevitori* 
Unu-i hofu Brailii, 
Altu-i jerpe Dunlrii ; 
Ei pe mine m-o vedea, 
Mi-or rfipune viafa. 
Foaie verde m8rgftrit, 
Pentr-un lucru de nimlc, 
SS piara a$a voinic, 
N-ar fi un pacat mic ! 
Da fetifa din Cetate v 
N-ar avea de noroc parte, 
Slaba de minte-mi era, 
Gindul r£u dk le punea. 
Un plhSrel in mini lua, 
?i fuga cS-mi alerga. 
La eel par mare rotat, 
Mi-este-un ferpe spinzurat ; 
Din gura-i curl venin, 
De facu paharuju plin. 
Acasa mi se ducea, 
Bune bucate facea, 
Cu gura mi-i imbia, 
Da* cu fapta-i otravea. 
— Veniti, frafi, veni*!, argafi. 
Stati la masS de mincati; 
C-am facut bucate bune, 
Ce nu sa mai afia~n lume ! 
Fra^iorii se grabea, 
De flaminzi nu mai putea; 
Cum o data inghi{ea, 
Pe o parte imi cadea, 
Trupur'lc, 20, se umfla, 
Da f burble le plesnea; 
Stau cu burble plesnifi, 
Ca nijte bu?teni pirlitl. 
De otrava-s otravifi, 
De sora lor chinui{i. 



L- 



337 



Dar fata din Cetate, 
lar striga in ceia parte : 

— Vino, Voineo, de ma ia 
$i mi trece Dunarea ; 

§i mi trece tu in Dii v 
S-avem noi frumo?i copii ; 
§i ma trece-n Florentin, 
Ca n-o sfi-ti fac nici un chin. 
De cine, Voineo, te-ai temut, 
Jos la pamint i-am vazut; 
$i pe burtfi stau plesnifi, 
Parca sint bujteni ptrli{i. 
Cu otrava i-am otravit, 
Pentru tine, mult iubit. 

— Fata, fata, e?ti pierduta, 
Poale lungi $i minte scurtft t 
Lua-te-or, fata, vinturle, 

Ca pe mine gindur'le, 
Eu pe tine te-am cercat, 
Sa vad minte ce-ai purtat; 
IJi otraviji tu fra^i de-un singe. 
Inimioara nici nu-{i plinge I 
Da 9 eu, un strain pe lume. 
Ma otrave^ti ?i pe mine, 
De sint de pomina-n lume ! 
Da fata cea din Cetate, 
Beu din otrava-o parte ; 
Cazu peste-ai fra{iori, 
$i lumea-i plinse cu flori : 

— Plingeti, fra^i, $i lacrSmati, 
Pentru ai no$tri firta{i I 
Plingeti, flori, plingeti, surori, 
Pentru voinici purtatori. 
Bata-tr pustia, moarte, 

Tu nu faci nici o dreptate ! 
C-ai venit la noi in prag, 
Ne-ai luat ce ne-a fost drag. 
BucurS-te, mfinastire, 
Ci vin voinicii la tine ; 
Nu vin ca si infloreasci, 
Ci vin ca si putrezeasci. 



VII. CINTECE ISTORICE 
141 

1MPARATUL COSTANDIN 

Frunzuli{a bradului, 
Bradului $i fagului, 
Din Creasta Balcanului, 
Balcanului, ple§uvului, 
Cica, frate.-odinioara, 
Pe o mindra cimpioari, 
Traia un imparat crejtin, 
Pe nume e Costandin. 
Multe razboaie purta, 
Domnu insa-1 asculta, 
$i pe turc rau il batea, 
Peste mare-1 azvirlea. 
Ciobanii se bucura, 
Danacii se insura, 
Fete mari mi se chitea, 
Cu flori mindre $i betea. 
Imparatu se pornea, 
Alte lupte incepea ; 
Biruri pe lume punea, 
Pe mulfi la oaste-i lua. 
$i-mi venea ?i seceta, 
Soar'le pamintu-ncinta, 
Codrii din munte usca ; 
N-aveau oara ce minca, 
Lunca sta se prip&dea. 
Da-mparatu nu grija, 
Ci el avea ce minca, 
Ce minca, ce imbraca. 
Da 9 din muntii ai batrini 
$i din cetatea din Dii, 
Doi copii orfani de tati, 
Ce-a murit de turc odatiU 
li scriu carte la-mpiratu, 
La-mparatu ne-ndestulatu : 
„Impirate, luminate, 
Faciei Domnu multi parte 
De metric, de sinitate, 



338 



§i de gindurle curate* 
De trei ai de cind te baji 
Cu-ai turci pigini turbaji, 
Turme de oi impu{ina$i, 
Berbecii ni-i adunaji ; 
Caprele ni le tiia?i, 
Boii-n grajd impu{ina$i. 
Da 9 asta n-ar fi nimica, 
Daci-n inimi n-ar fi frica ! 
Ne mor copiii de foame, 
Ca ne fripse sfiniu soare ! 
De trei ai iarba nu create, 
Pic de ploaie nu-mi strope$te ; 
De trei ai griul nu create, 
Pe ciobani, zo,-i sarace$te. 
Marite impirate, 
§i iar luminate, 
De rabdat nu se mal poate, 
Ne bate seceta de moarte ! 
Dar asta mare pleat 
Nu-i de la domnu lasat, 
CM de la-mpirat, de la tine* 
Imparate Costandine l u 
Imparatul de-mi cetea, 
Pamintu-n fa{i se-nvirtea f 
Cinci voinici imi alegea, 
La copii mi-i trimetea ; 
Si-mi mergeau ei pe-un caic. 
Ca nu If-i Wei de nimic. 
Dupa o luna,-o saptamini, 
Sta caicu-n port si vina ; 
Sa intre in port in Dii, 
L-ale mari imparalii. 
Voinicii cai-ncaleca 
§i-ncepea de cerceta : 
— Unde sint ai doi fra^i, 
Ce au ura pe-mparafi? 
Sa mi-i ducfi ei lega^i, 
Tocmai buni de spinzuratf. 
Pe cimpul cu colalie, 
Mi-este o argea pustie ; 
Da* pe cimpul al cu Hon, 
Mi se vid ai doi feciori. 



C&pitanu de-mpirat, ; 

Pe feciori i-a intrebat: , 

— Daci-mi este adev&rat. 
Vol la-mpirat a{i scriat 
Ci-mpiratu-I vinovat, 

De trei ai nu a ploiat? 

— Noi sintem ai doi fra^i, 
Ce nu ne temem de-mpira{i * 
Pitru ?i Ioniji chema((, 
Care-o si fim spinzurati. 

— Bine ne-a{i cizut la rninS, 
Si vi due la TaHgrad, 
Unde oameni pe foe ard, 

$i nu-1 birfesc pe-mpirat 
Ci le-a pus biru prea mare, 
$i ci-i arde sfintu soare; 
Ci vitele din obor 
Stau 9 behiie $i mor. 

— Ce n-a dat, Doamne, $i-mpftratii» 
Si se taie ca cirna{H ! 

Zo, i-am minca noi ficatu. 
Si $tie $i el ce-i oftatu I 
Apoi voinicii ii lega. 
Ii lega 9 ii ferega 
Cu lanturi grele de fier, 

Pini-n zori crezi ci $i pier. 
Da-mpiratu de vedea, 
Incepea de-i brucia v 
fi lovea ?i-i chinuia, 
Trupu-n singe il ficea. 
In singe ci mi-i scalda : 
Da f feciorii imi ribda, 

Numai la Domnu gindea. 

— Cine v-a-nvifat, 
Cum de-a{i cutezat 

Si-1 vorbiji voi pe-mpftrat 
Ci este un turbat 
Ci v-a-nfometat 
$i ci n-a ploiat 
Din vina la-mpirat! 
Da f ai doi fra{i f 
La suflet curatf, 
La Domnu gindea 



339 



$i-apoi imi grSIa: 

— MSrite-mparate. 
Mare luminate, 

Faciei Domnu multS parte 
De mertic, de sfinatate ! 
Ne-ai pus biruri marl, 
Ne-ai luat vite tari ; 
Ne-ai luat frati, ne-ai luat surori, 
Ai §tiut sa ni-i omori \ 
Nima nu ti-a spus 
Vorbele ce-am zis ; 
Da 9 nu vezi, imparate, 
Ca soare se-nte{e$te, 
larba nu mai create, 
Griu nu rode$te f 
Da' lumea vorbe?te, 
Pe-mparat invinuie$te ; 
§i not o spunem ^-anuria, 
C-a-mp3ratului e vina ! 
Da-mparatul imi turba, 
Mina pe palo? punea, 
Palo$ de aur aridica, 
Iara fratii imi vorbea : 

— Ma-mparate luminate, 
Nu-^i pierde firea, mai frate, 
Ca de moarte nu ne temem, 
$i ba? pe asta o cerem ; 

Ca decit omu argat, 
Mai bine de pom spinzurat. 
Daca-ai facut vodata bine, 
Fa,-mparate, $i cu mine ; 
Curma-ne viata cu focu, 
C-a^a ne e dat narocu !... 
Imparate, sa ne faca 
La fiecare cite-o lacrS, 
In lacre ne-ol inchidea, 
Cu catran ni le-oi ungea. 
S-aduni imparatia toat2, 
Si vada omul cum rabdfi ; 
Sfi ne vadS pierind in foc f 
Sintem rob! far'de noroc !.•. 
Imp&ratul ordin dadea, 
Mindre lacre de f&cea, 



Cu catran le c&tr&nea ; 
Toata-mpara{ia stringea, 
Pamintul de greu gemea ; 
Lacrami pe pamint cSdea, 
De foe $i inimft rea, 
Cind fu la apus de soare, 
Plinge lumea de jale ; 
Da 9 cind fu pe la chindle, 
In palate-i veselie. 
Alulta marime venea 
Sa vada $i ei minunea ; 
Sa stea s3 se veseleasca, 
C-a$a-i legea cre$tineasca. 
Pe-ai doi fra^i mi-i inchidea, 
Capace la lacre tragea, 
In lanturi bine le stringea, 
$i din nou le catranea. 
Apoi focu le punea, 
Lacrele se aprindea, 
Flacari la cer s-aridica, 
Da-mparati se bucura. 
Ceru mi se-ntuneca, 
lar pamintu se-negrea, 
Si-o ploaie grea se pornea, 
Baier'le cerului se rupea, 
In valuri-valuri cadea 
O ploaie cu spuma, 
De mi-e de minuna, 
$i-mi curgea $uvoaie, 
$i-mi mergea piraie. 
Lacre nu-mi ardea, 
Ci mi se stingea, 
Lumea navalea, 
Lacrele spargea, 
Pe-ai doi fraji scotea. 
Da-mparatu, necuratu, 
Ce-arunca vina pe altu, 
Incepea a tremura, 
Dintii-n gura-i cISntanea, 
Cind pe-ai frati vii ii vedea. 
Ei de el s-apropia 
$i din gura ii grSia : 
— lata, marite-mparate, 



340 



Ne duse?i ?i la moartc ! 
Din mormint noi ne-ara sculat 
?i-am venit pe la-mpirat ; 
C-a venit vremea $i ceasu v 
Sa se talc $i-mpSratu, 
Cum se tale, vezi, cirnatu!... 
O custard imi tr&gea, 
In imp&rat infigea, 
$i-i lua toat&-mp&ratia 
$i cu toata avufia. 
$i-mi ajunsera-mpara{i 
Doi ciobani ce erau fra{i. 
Stapineau ei fara-n pace, 
N-are Costandin ce face. 
Istorie rumaneasci, 
Toata lumea s-o citeasca 
Si de-acum pina-n vecie 
Alila Domnului sa fie. 



142 

PAZVANGIA DE LA Oil 

Cind oi zice iasomie, 
Sa va cint o istorie 
Dintr-a mea copilarie ; 
Sa va cint un cintecel, 
De cind eram mititel, 
De Pazvangia de la Dh\ 
Fi-ti-ar mortii pe pustii, 
C-ajunse stapin pe Dii ! 
Pe vremea lui Pazvante, 
Rau se mai traia, mai frate ! 
Traiau oamini pin paduri, 
Ca ?i fiare prin scorburi. 
Cind fu anu noua'$cinci, 
Mergea lumea de-a piti?i t 
Pin paduri, ori pin borugi, 
Pin alingi, ori ca pin rugi. 
In cetatea cea din Dii, 
Pazvangia este-ntii ; 
S-aduna el ienicerii, 
Delibajii §i deliii, 



Mai cu seamfi cirjalii, 
Ne minca copii de vii t 
Ordia se rinduia, 
Turcimea se pregStea, 
$i-o porneau din sat In sat, 
Dupfi rumani de vinat 
Ne lua griu, ne lua porumb, 
Zbura pasSrea din cuib! 
Ne lua oi, ne lua ?i raiele, 
Pe cimpul cu f lori e jele ; 
Luau fete, le luau barbaji, 
S5 le care piatra, fraji, 
S&-nt£reasc£ ei cetatea, 
Sellm le trimete moartea I 
Tot sangiacul tremura, 
Grea podvoada ne punea ; 
Cu culucu ne r&zbeau, 
Cu birur'le ne sturaul 
Dai porumb c!t nu faceai, 
Ca cu griu nu r&mineai ; 
Frunza-n codru-ngalbinea, 
Cimpuri parasite-uidea, 
$i-mi crescura pin gradini, 
Maracini ?i bolbotini. 
Cirjalii ?i ienicerii 
Ne cata-n mijlocu verii, 
De ne luau copii din fa$e, 
$i ni-i aruncau pin oga$e. 
Pe rumani cS mi-i stopea, 
Muierile ni le robea. 
Lumea goala rSminea, 
Cu urzici sa aranea, 
Boabe-n piua imi pisa, 
La moara nu cuteza. 
Si mincau la chisalita, 
Nu era cine de vi{a, 
Rar mincau lapte de bou, 
Da la anu cite-un ou. 
Tremura Craina ?i Dlul, 
Nu cinta pe Timoc puiul ! 
Dincolo la Calafat, 
Multa lume mi-a plecat; 
Sate-ntregi turcii-a prSdat, 



341 



Da' pe t&reni i-a tiiat. 

Oamini urma i$i pierdea t 

Padurile le-nfunda 9 

Vai de noi, cum mai tr&iam, 

Nici soarele nu vedeam ! 

Fugea omu p-unde poate, 

Cu car cu douS pro{ape ; 

In paduri se infunda, 

Cu codri mi se-nfrfctea. 

Mul^i aiduci s-aridica, 

Cu ieniceri se lupta. 

$i-mi ajunse vremea-n plai, 

F&r'de cintec, far'de gral. 

$aptezeci de ai, firtate, 

N-a cintat coco? pin sate, 

Pin gauri nu ziceau chit ! 

De frica la arnauti. 

Cirjalii prapad faceau, 

Sate-n scrum Ie prefaceau. 

Jerpelira Diul tot, 
Mai cu seama peste Timoc. 
Da* mai treceau la Craiova, 
Pina-n sus catra Moldova. 
Mulji rumani ca imi pierea, 
Sirbi ?i bulgari iar a$a, 
Da f ?i-n tara multi fugea ; 
Cind fu pe la opt sute, 
Atunci fu mare nesrete. 
Aiduc Velcu-n Negotin, 
Aduna oastea din plin 
§i pe turci mi-i ciormanea, 
Pin parii la vii mi-i infingea, 
De tremura, zau t Ada ! 
Da-n cetatea cea din Dii, 
Pazvangia cu-ai sai fit 
Se jura, se tainuia, 
Capu de la trup sfi-i ia ; 
Or sa-1 prinda pe-nserat, 
Cu ai sai voinici inconjurat, 
S5-1 lase-ntr-o tapa-alinat, 
Sa plinga Craina de pacat. 
Pa?a din gura a$a zicea : 
— Unde-oi prinde baba slaba, 



Am s-o pun sa pasca iarbi ; 
Unde-oi prinde mo? bfitrin, 
Zo, sS-1 pun si pascl fin ; 
De-oi prinde ruman, bulgar, 
Sa-i injug la plug pe-un an: 
Da de-oi prinde sirb haiduc, 
Pietre de moarS imi due ; 
De-mi in tare sc eu cetatea, 
$1 pe toti i-a?teapti moartea ! 
$i-mi pleca turcii pin sate 
De-aduna rum&ni de oaste : 
Intarea zidur'le tari. 
De umplea ambare marl, 
Pe doi ai hrana aduna, 
Pe doi ai u?i inchidea ; 
Iar deasupra de cetate. 
Rindea tunuri, rindea oaste. 
Sultanu s-a-ntaritat, 
Pe Osman e miniat ; 
Multa oftire stringea, 
Spre Vidina imi mergea 
Cetatea mi-o ocolea, 
Multe tunuri indrepta: 
De din deal de Calafat, 
Toate tunur'le, zo, bat! 
Se bat turcii intre ei, 
Vern^i de pin Nadolii, 
Din ale tari pustii. 
Da* Pazvante, ca un leu, 
Lupta-nainte mereu. 
Ghiulele, zo,-mi pocnea, 
De pietre, zo, se izbea ; 
Doar u$ile-o de?chidea, 
Nici din loc nu se urnea. 
Se batura zece ai, 
Raminseram far'de malai, 
De copii ?i de avere, 
Si de mindre nurorele. 
Daca ne jerpeli de tot, 
Iar trecu peste Timoc. 
$i-mi pleca din Negotin, 
De-mi ajunse-n Severin, 
$i de-aci prada Cerneti, 



342 



In Craiova-ajunsft be{i ; 
La Craiova-I dete foe, 
Arse sate pe tot loc. 
Kara Mustafa comanda, 
Cirjalii tot aduna ; 
Pe tSreni ii siracea, 
Care pe unde fugea ! 
Mi-adunar2 vite, aur, 
Ca-n padurl se-nfundi ghiaur; 
Pr&dara $i Bucure$ti 9 
Pe-ale marl case domne$ti ! 
iarfi domnu Costandin, 
Ce la suflet e hain, 
Jupui lumea de piele, 
De se sc2p& de belele. 
§i se-ntoarsfi cu aznale, 
Zo 9 -mi gemea p&mint de jale ; 
$i iar se-nt&rea in Dii 9 
Tot Pazvante r&mine-ntii ! 
De sultan nicl nu-i pasa, 
Lui nu-i da nici o para. 
In cetatea cea de tier, 
Sultanu veni cu ascher : 
$i se luptara de moarte, 
Pazvangia are parte : 
Cu frate-su Ibraim, 
Batu sultanu-n Vidin. 
Aiunse Osmanu imparat, 
Catra voisc2-a$a strigat: 
— Ale voastre-s pradaciunile. 
$i eu cu renumele ! 
Si iar pin sate-o porneau, 
Ce gaseau tot imi furau ; 
Sate-n foe ei prefaceau. 
Da* din ciubere vinu-l beau f 
Ba$ cu dracu-mi petreceau. 
Da* noi frate-mi patimeam ! 
Cu turcii s-a poll mi t durerea, 
Cu ei ni s-a dus muierea. 
Si gemea lumea-n robie f 
De numar nici nu se mai $tie. 
Da* veni ziua cu soare, 
Pazvante trage s3 moara. 



$i cum Osmanu-mi muri. 
Oamini din pftduri veni 
$i se luptarft cu turcu 9 
far pe deal s-auzi cucu. 
Alte sate se fficurS, 
Noi case mi se rinduirS. 
Colea-n vale, la Timoc* 
Joaci rumftnii cu foe, 
C-au scfipat de un potop. 
Istorie rumaneascfi, 
Cit e lumea s-o ceteascfi, 
La buni fraji ca dumneavoastri, 
Pentru ca si pomeneasc&t 



143 

DOMNUL TUDO* TAKEANU 

N-a(i auzit. 

N-a^i aflat 
Cum tareanu s-a sculat? 
Colea, mare, colea, vere f 
Jupui ciocoi de piele ! 
S-a sculat, s-a ridicat 
Cu arme s-a inarmat ; 
Mulfi panduri s-a imbracat, 
Domnul Tudor i-a purtat 
$i-ntr-o zi de primavara, 
Lasara plugur'le-n ogoara 
$i-au pornit din mun{i, din v4i f 
Sa-i omoare pe ciocoi. 
De la munti pin'la Cerneft 
Numai panduri cilare^i ; 
De la DunSre-n Craiova. 
Merg panduri, le bate toba ! 
Domnul Tudor comanda 
§i la oaste cuvinta, 
Din gura o-mbarbata: 
— Frafilor 9 sa fif i voinici, 
Pe ciocoi sS-i du?manitL 
Trage U brazda dracului 
La u$a bogatului. 
Cu flinte sa-i impu?cati 9 



343 



Din robie sa sc2pa{i ; 
Impu$cati-i pe ciocoi, 
C-au supt singele din noi I 
Ca ne-au lasat c-un bordei, 
lar pe vatra c-un cutei 
$i-un taciune stins de tei, 
Cama$a-i cirpita cu tei ! 
Vezi, copiii ne degerara, 
Stind in iarna goi pe-afara ; 
Coliba mi-i darimata, 
Da* cerga arenda$u-a luat-o ! 
Of ! ciocoi, ciocoi, ciocoi, 
Frinserati inima din noi ! 
Va platim noi pentru vatra, 
Ba $i pentr-un colt de $atra. 
Ne luarati tot pamintul, 
Da' ne dedereti cuvintul. 
Ciini adurmifi, ce tot pofti{i, 
O sa va-nghita morminti ! 
Poftiti tot ce e sub soare, 
$i neveste $i fecioare. 
C-a zis Cristos ca cine moare, 
Ama pe pamint e canunit, 
In cer va fi fericit ! 
Sa dam, fra{i, cer la ciocoi, 
Si pamint la de-ai de noi ! 
Cristosule, lor da-le cerul, 
Da* 1-ai saraci le da pamintul. 
Ca le-au ascultat cuvintul ! 
Da-le cer la toti ciocoi, 
?i ne mai iarta pe noi ! 
Mai ciocoi, zo, sa te moi. 
De te-oi prinde in razboi !... 
Sa-ti jupoi eu pielea toata, 
S-o fac opine i pentru gloata. 
S3 te-njug la plug pe vara, 
Sa-ti dau sa maninci paparfi, 
Sa tragi plugu-n loc de bo!, 
Adurmitule ciocoi ! 
Ne vinduram cama$ioara, 
De facuram sabioara ; 
Sabioara de otel, 
Ca sa taie pe boier. 



Din piugule{ul eel bun 
Ne croiram §i un tun ; 
Pe Caragea sl-l rapun, 
Da 9 pe ciocoi sa-i sugrum t 
Ajunse panduri la Motru, 
Ciocoii, buluc in Oltu, 
De se-necara cu totu, 
Ca sa H se piarda rodu. 
Saraca doamna Caragea, 
I -a plesnit fierea in ea ; 
Ca I-a jupuit pe ruman, 
Da' i-a daruit suspin ! 
Tudor este-n Bucure$ti, 
L-ale case-mparate$ti ; 
Caragea, cica-a plesnit, 
Pe ciocoi i-a tnincat fript. 
Jara, zo, se-nveselea. 
Da 9 ?i noi, de dincoacea. 
Ca Tudor s-a-ncununat 
$i-o sa ajunga imparat ! 
Ru$id-pa$a ce-al din Dii 
Scrise la sultan intii 
Ca Tudorel cela olteanu 
Ajunge-mparat pin 9 la anu. 
Multa ordie aridica, 
Dunarea ca mi-o trecea ; 
Da* si greeu tot a?a, 
Pe Tudor mi-1 pizmuia, 
Ca Tudor este voinic. 
De rus este instruit, 
Tudorel este oltean. 
N-are tea ma de du$man. 
Vrea tara s-o dezrobeasca. 
Pe rumani sa mi-i pazeasca* 
Da'-ntr-o zi de primavara, 
Batu vint pe-aici, din tara, 
Ca pe Tudor eel viteaz 
L-au prins grecii in namiaz. 
Ca pe-un ciine l-au chinuit, 
Pe-un magar l-au drumuiU 
$i mult l-au batjocorit ! 
Dupa pia l-au taiat, 
Trupu 1 l-au inecat ; 



3*4 



$-au ?erpelit tara toata, 

C-a$a-i rum&nulul soarta t 

El pe strini sa-i araneasca, 

Ciocoii sa-1 jupuiasca, 

Da* Tudor sa-mi putrezeascS !... 

Cinta turtureaua-n vie. 

Tudorel n-o sa mai vie ; 

I -a picat steaua din cer. 

Pling tarenii dupa eh*. 

Soar'le merge ?i apune, 

Domnul Tudor tot se spune ; 

Istorie rumaneasca, 

Pentru ca sa pomeneasca 

La buni frati ca dumneavoastri. 



144 

RASCOALA IMPOTRJVA TURCILOR 
DE L\ ia76 

Ascultati, fratilor, la mine. 
Ca sa ?tie ori§icine, 
Foaie verde siminoc, 
Ce sa-ntimplat in Timoc. 
Cind fu saptezeci §i $ase. 
Ne trecu fieru pin case, 
Ca turcu, pagin spurcat, 
Alulte sate a taiat 
Alulti voinici mi-a ingropat, 
Piatra pe piatra n-a lasat, 
Pamint s-a cutremurat, 
Soar'le pe cer a lacrimal 
Ne-a spus frunza cea din vii« 
C-au tunat cirjalii-n Dii, 
C-au tunat §i deliba?i, 
Mai din deal, pe-un oga$L 
Ei mergeau $i colindau, 
Tot avutul ne luau. 
Pe barbaji ii inffreau-n {eap&, 
Da' pe copif i-aruncau-n apfi ; 
Pe muieri, fete frumoasc, 
Le duceau legate la pa$e, 
Le duceau, vezi f in robie, 



De urmS nu se mai $tie... 
Oamenli daca-mi vedea. 
In codri se infunda ; 
Pe to^i coco?ii tfiia, 
Cu gSini mai r&minea. 
$aptezeci de ani v mfii frate, 
N-a cintat coco$i prin sate ; 
Sa nu ?tie arnauti, 
Unde sint rum&ni pititi. 
Foaie verde 51-0 lalea, 
Nu se mai putea traia- 
Carul cu doua pro^ape 
Se folosea, mSi nepoate ; 
Mierla-n tufa s-ascundea. 
Da 9 $i omu tot a?a ! 
Foaie verde mar domnesc, 
Ghinararu al rusesc 
$i mai cu al rumanesc 
Ce s-afla in Bucure$ti, 
Mindra carte ei scria ; 
Pe crejtini mi-i indemna 
Sa-nceapa revolu^ta. 
$i din Bulgaria toata 
Se gasira cite sate, 
Cite sate de rumanl, 
De rumani ?! de cre$tini, 
De-ai de pe lingfi Vidin. 
Mii de sateni se-narma, 
De revolta se pregatea- 
Sa vezi, fratii-ai din Bale!, 
Toti aveau arme la e! ; 
Bregovenii sint in frunte, 
Cu dascalul Ciolac-nainte. 
Novesaleni $i Ginzoveni. 
To|i fac $anturi prin poieni. 
Popa Dumitru-i-ndeamnfi 
Sa se lupte farMe teamS, 
CS cine se simte cre$tin, 
Nu se teme de pagin i. 
Timocul el mi-I trecea 
§i se duce in Bucopcea. 
Iar de-aci-n Cobi$ni{a, 
La popa Patru lui Iovan 



345 



Pe care nu-1 vazuse de-un an. 
De-aici merge-n Negotin, 
De-aduna $i al{i rum&ni. 
Troaca din Cobi$ni{a, 
Multi voinici imi aduna 
$i pe ei ii comanda ; 
Apoi Timocul trecea, 
Tumte-n deal la Ginzova. 
Foaie verde busuioc. 
DarS-n vale la Timoc, 
Comanda Ciolac cu foe. 
Pe ampul din Florentiu, 
Nu sint oameni ce se-nchln, 
E popa Dumitru cu sabia-n frunte. 
Ce s-a lasat de-ale sfinte ! 
De la taru al rusesc 
A$teapta ajutoru-mparatesc 
Turcii de revolta-afla. 
Cernaiev nu mai sosea. 
Din cetatea a din Dii 
Imi plecau vo zece mil! 
Numai turci $i ieniceri, 
Cu crincile pina-n ceri. 
De la Smirdan in sus. 
Multe tunuri mi s-au pus. 
Pe cimpu-al din Balii, 
Zo-mi navalesc cirjalii, 
Cu cutitele in dinti. 
Alergind pe cai de-at iutt. 
Pe Dunare-nainteaza, 
„Duba a care bombardeaza ; 
$i-mi tragea in Florentin, 
Varsau din gura venin ; 
Da cind trase-n Novesal, 
S-aleasa prafu de el. 
Da* o$tenii de plugari, 
I-a$tepta cu securi tari, 
Cu furci $i cu securi, 
Parc-ar fi ni$te panduri ! 
Mai putine pu$H $i sSbii, 
$i cam far'de cSpetenii. 
Atunci dascalu Ciolacu, 
Pe un cal ro$u ca macu. 



Pe cimpu-al din Bregova, 
Aproape de Coil ova, 
La timoceni el cuvinta 
$i din gura-a?a spunea : 
— Fraji rom&ni, s& va luptati. 
Frica la du?mani nu lua{i ; 
C-a venit ziua cea mare, 
Sa mincam la turc oscioare. 
Comitet din Bucure?ti 
Ne trimite, fratilor, ve$ti, 
Ca de turci ne libereaz2, 
Pina ziua nu-nsereaza 
Luptati, fratilor, cu foe, 
Ca ni$te rumAni din Timoc ; 
C-a$teptam pe rusu-al tare. 
Care teama de turc n-are ! 
La ce?meaua cea de piatra 
Navalesc turcii deodata ; 
Popa Dumitru, cu sabia-n frunte. 
Ne striga tot „inainte" ! 
„Ura ! ura ! mai frati ; 
Capul la pagini sa luati, 
De turci nu va spaimintati J 4 * 
Rumanii fura-ncon jurat! 
De turcii ai blestemafi, 
Si-n lupta nedreapta, mai frate« 
Timocenii n-avura parte... 
Rascoala a fost ffir* de noroc, 
Colea-n vale la Timoc. 
Cind fu soarele-n chindie, 
Zaceau morti cite o mie ; 
Cind fu pe la asfintit, 
Multa lume mi-a pierit ; 
Cind fu in mijloc de noapte, 
Vo cinci sate-n foe se zbate. 
Pin foe, pin sabie le trecea, 
Numai cenu?a uidea. 
Groaza-n lume o bagau, 
Multi in |ar5 im\ fugeau ; 
Altii padur'le umpleau, 
Ca salbateci imi traiau. 
In caleturi'le din Dii 
Mi-este joe §i veselii: 



346 



Cioplesc cruci de spinzura{i 
Pentru rum&nii revolta^!.-. 
Da-n cetate la culuc, 
Beau din ciubere la clue ; 
Da-n cetate in pSmint, 
Mureau rum&nii gemind- 
Lini verde mirodii, 
Ce sa-ntimplS-acuma-n Dill 
Ce chin ?i ce jale-amarS 
A cazut pe cre^tini iara ? 
Din virfu-al de geamie, 
Strigfi hogea lumea sa vie: 
Ca miine f la scSpatat, 
Due rasculati la spinzurat. 
Pe poarta Stambulului 
Iese oastea turcului t 
Merge din deal de ora$, 
Sa-i spinzure pe rumana§L 
Rumanii-n zale ?i-n opinci, 
Merg la moarte ca voinici ; 
I$i due crueea ca Cristos, 
Da' sangirele-s la os. 
Zo,-i bate ?i-i love$te f 
Ca pe ciini mi-i chinuie$te. 
Pe drum $i pe carare, 
Le curge singe din ?ale ; 
In margine de Vidin, 
Curge singe de cre$tin !... 
In $iruri cre$tini mergea, 
Popa Dumitru-i-mbarbata ; 
In margine de cetate. 
Zo, bate-aringu de moarte, 
Stilpi $i cruci s-aridica. 
Lacrimi pe pamint pica 
Florile se of ilea, 
Pasar'Ie mi-i plingea, 
SoarMe-n singe s-imbraca, 
Streangurile s-aridica, 
Lacrimi la robi ingheta. 
Inima le amorta 
De jale ?i de durere, 
Lele, $i de chinuri grele ! 
Pe Ciolac din Bregova 



La ?treang, frate, il lua, 

C&dia apoi ceva cetea 

§i-i da drept a cuvinta, 

far Ciolac a?a-mi vorbea: 

— Fraji rumfni ai din Timoc. 

Nu stajl, fratilor, in loc, 

In ?coala v-am invS^at, 
Limba rominS a$i pSstrat ; 
Si fi^i, fra^lor, rumftni 

$i si-i uriti pe pagini ! 

Nu fit! la suflete mici f 

$i cu toti si fiji voinici ; 
Ca de moarte car'se teme, 

Ala-mi este muiere ; 

Va rasari o stea $i-un foe. 

Sfirjit robiei din Timoc. 

Ne-am batut, fra{ilor, cu ceru. 

Da 9 mai tare fu ascheru. 

De pagini frica nu luati, 

Pe unde-i prinde(i, jupuiati, 
Da* mai lasa{i cite unu Y 
Sa-1 puneti sa pasca finu ; 
Mai lasafi v-unu cu barba, 
Sa mai pasca cita iarba. 
Pentru lege ?i direptate 
Veseli noi mergem la moarte ; 
Legea rumana pastrati, 
Altfel sa fiti blestemati ! 
Nu ma plinge 9 Mariuca, 
$i mi te du-n deal in Ciuca, 
Fa la copii cite-o maciuca, 
Loviti pe turc peste celmuca 
$i botezati-i pe potoc, 
§i-i aruncati pin Timoc. 
Blastamata fie muma 
Ce-a nascut pagini §i ciuina ; 
Neamu li se pr a pad ease a, 
Nici pamintul nu-i primeasca ! 
Buna vorba nu sfir^ea. 
Calau se opintea, 
Pe Ciolac il rastignea, 
Pe ailanti ii spinzura ; 
Jalea cuprinse pamintu, 



347 



C-aci avurd mormintu. 
Nici o moarte nu-i a mar 2 
Ca-n mijloc de primavara ! 
Fling rumancile pe-afar&, 
Pling la fra(i ?i la b&rba{i, 
Care aci-mi stau spinzurafi, 
$i-t maninca ciini turbafi, 
Fiindca-s ghiauri rasculaji. 
Pe valea Timocului, 
Cinta puiul cucului. 
Frunza verde de-o uegara. 
Din trupul voinicilor rasara 
Viorele-n primavara, 
Sa mi le poarte o {ar& f 
Ca sint din viteji crescute. 
Peste veacuri petrecute. 
Le poarta fete-n cosite, 
Da'danacii-n caciulite, 
Viorelele sa creasca, 
Tot de voi sa se vorbeasca 1 
Da* din brafe sa le piece 
Vn izvor cu apa recc ; 
Calatori cre$tini sa be a, 
Doru de-a se slobozea. 
Cimpiile sa-nfloreasca 
Dulcea lege rumaneasca ; 
Da* dusman sa putrezeasca, 
Pamint sa nu-i arancasca ! 
Soar'Ie merge $i apune, 
Da'cintecu tot se spune. 
Istorie rumaneasca. 
Domnu ca sa pomeneasca, 
La buni frati ca dumneavoastnL 

145 

CETATEA COZIA 

Sus pe malul Dunarii. 
La cetatea Cozii, 
Unde muntii se-ntilnesc. 
Apele se-nvolburesc f 
De stinci grele se izbesc. 



Om ?i pas&ri se-ngrozesc, 
Mi-e cetatea cea turceasci, 
E Cozia p&gineasca ; 
Pe dinauntru-i zugravita 
Din afar 9 e poleita, 
Cu postav verde-nvelita ; 
De rumani e pregatita, 
Cetatea sa mi-i inghita. 
Sa nu vada soarele, 
Sa-i inghita valur'le. 
Da* cetatea mi-e zidita, 
Dupa plan este cladita 
Cu var ?i cu caramida, 
Piatra tare $i cu \ig\a. 
De la deal de Cozia 
E rindita ordia ; 
Ordia lui Stoian, 
Al ce este c&pitan, 
Lui Stoian polcomnicu, 
Care-i frate cu dracu, 
Da-i nepot lu diavolu, 
Ce-i mai mare decit calu, 
$i se bate pin'la anu ! 
Tare vine ?i-mi scoboara, - 
Seman pe lume nu are. 
De la Cladova in sus t 
E numai oaste de rus ; 
Da* nu-mi vine cum se vine, 
Ci-mi vine pe tabic, 
$i-mi vine pe tunuri verzi f 
De nu-ti vine sa mai crezi, 
Doamne, sparge la ceta{i f 
La turci inima le seci ; 
$i-mi vine cu tunuri man, 
De le sparge ziduri tari f 
§i-mi aduc $i tacalare, 
De ora§e faramare. 
Dara turcii de-mi vedeau, 
Din Cozia buluc ie$eau, 
La Ada mi se scuteau, 
Alulti in Dunare mureau. 
De la Cozia la vale, 
Multa ordie pe cale, 



348 



Mi-este armla ruseasca, 

Pe turc si mi-1 prapadeasca, 

Pe noi sa ne dezrobeasca: 

E oaste de rus In cale, 

Cam cinci sute de catane. 

Tot catane spataresti, 

Nici cu ghiontu nu-i razbesti ! 

Si-asa Cozla uidea, 

Far'de fes de tare in ea. 

Da' cine mi-o stapinea ? 
Rusu din {ara ruseasca. 

Pandurii dintr-a rumaneasca, 

Sirbu din \ara sirbeasca, 

Doamne, sa se pomeneasca ! 

Saracu{d Cozia, 

Cinta cucuveaua-n ea ! 

Da' cine foe o mfitura ! 

Vintul ci mi-o vintura, 

Cocosul cu aripa. 

Cofofana cu coada, 

Vulturul cu umbletul, 

Da' turcu cu sufletul. 

Din vale de Cladova. 

Hora mare imi juca; 

Joaca hora voiniceasca 

Oastea mare a ruseasca, 

Cu pandurii-ai rominesti, 

Cu haiducii ai sirbesti, 

In fratie-mi petrecea, 

Pe pagin it prapadea, 

Doamne, de se pomenea !... 

Soarele merge si-apune. 
Da' cintecul tot se spune; 
Istorie romaneasca, 

Pentru ca sa pomeneasca. 



I4« 

RAZBOIUL INDEPENDENT^ (1S77) 

Cind oi zice colelie. 
Ascultati, lume, la mine, 
Sa vi spun o istorie. 



Cind oi zke busuioc, 
De razbelu-al din Tlmoc, 
Care-a fost cu mare for., 
Pe cind turcii stapinea, 
Zau, toata Bulgaria 
Si-o parte din Sirbia. 
Ci ei rau ne-a staptnit, 
Cinci sute a! implinlti, 
Ne-a stapinit chlnuiti, 
Copiii toti ne-a rapit, 
In ieniceri prefacut, 
Pentru razbel i-a gatlt. 
Ca ei cu totii sa-nvie, 
Pe-ai lor fra{i sa-i injunghie ; 
Pe paring lor cei bunt 
Si pe frati de peste lumi, 
Care, Doamne, i-au nascttt, 
iara turcii i-au robit 
In luminis de primavara 
Se simti razbelu-n tara, 
Foaie verde trei rozete, 
Razbelu, vezi, ci se-ncepe, 
Da' nimenea nu-1 pricepe. 
Mi se scriau voluntari, 
Si romani si cu bulgari, 
Pe turci ca sa-i izgoneasca, 
Bulgaria dezrobeasca. 
Si ostirea a ruseasci, 
Da' $i cu a rom&neasci, 
Dunarea ca mi-o treceau, 
Vidinul, zo, ml-1 bateau, 
Pe turci, zo, mi-1 prapadeau. 
Si ostirile-ml treceau, 
Ca vezi cinci sute de ai 
A zis crestinu tot vai ! 
Da-n cetatea de la Dii 
Stau ostirile cu mii, 
Oastea mare a turceascS, 
Dincolo a romaneasca. 
Da-n caleturli turcestf, 
Numai roabe crestJnesti ; 
Pe la cei ma! mari muftii. 
In cetatea cea din Dii. 



349 



Roabele mi se luptau, 
Pe muftii mi-i omorau ; 
Da' ghiulele, zo, c&deau, 
Roabele se bucurau. 
$rapnele din Calafat, 
Toate turcului pe cap. 
Cind fu joi de diminea^a, 
Pe roua da' $i pe cea{2, 
Vremea era racoroasS, 
De ne stringea la oasa, 
Turcii, vezi, sa-ntarita, 
$i, mari, rinduia, 
In Calafat trfigea 
Cu ghiulele tari, 
Cu tunari tatan\ 
Da' armata romineasca t 
Zo,-mi este de curajoasi, 
Dunarea-mi trecea f 
Pin gloante ca ploaia, 
Ghiulele cu droaia, 
$i-n Dii, to|i intrau, 
In Dii, in Vidin, 
La pa$a Nezim ; 
La pa$a Daut, 
Un turc cam urit, 
In ghinaral facut. 
Armata turceasca, 
Lege pSgineasci, 
Zo, mi-e-nzorzonata, 
Cum la turci se poarta. 
Cu $alvari de-ai mari, 
Cu papuci de-ai tari ; 
Da 9 mai multi cu-opinci, 
C-a$a-i armata la turci. 
§i la briu toti cu pistoale. 
Da 9 in miini cu iatagane, 
Pe capete cu cealmale. 
Din Florentin la Vidin, 
Numai oaste de romani, 
De fratii no$tri din farS, 
Ce-au venit odinioarS 
Si ne scape de robie, 
De la p&gina Turcie. 



Ura la cetate dau. 
Ca fulgeru atacau. 
La baionete se luau ; 
«Cinci turci in baioneta !» 
A$a ordinu se dete. 
Cind se luau la baionef, 
Strigau turcii toti : Amet ! 
Da' mai sus, pe parapet, 
Cad ghiulele din Bechet. 
Da 9 romanul ca un leu, 
Are-n fa{a du$man greu, 
Mai treceau §i la Arceri, 
Suia prau pin'la ceri. 
Osman-pa$a de-mi vedea 
Ca romani nu se temea, 
Tot inainte-mi mergea. 
Sa dezrobeasca Bulgaria, 
Tare mi se speria, 
Rau turcii mi se-ngrozea 9 
Nu $tiu cum se-nvalma$eau. 
La toti $alvarii cfideau : 
In $alvari se-mpedecau 
Ca oili imi fugeau. 
In cealmale se-ncurcau. 
Cum cadeau, rostogoleau, 
Capu de la trup le luau ; 
Ca sint turcii blestemati 
$i de lege sint spurcaji. 
Ei pe nume le-au rapit 
$i fetele au necinstit. 
Pe neveste-au vaduvit. 
Jalea-i mare pin'la ceri, 
Ce fac fii de ieniceri. 
Da* ce fac ru$ii $i cazacit, 
Ca-i lua pe turci to|i dracii. 
Ei pe cai incalecau, 
Pe mazdroace-i luau. 
Prin vint ii aruncau, 
Vintu-i spulbera, 
Parci-i vintura, 
Pu{ini rSmineau. 
Porneau de-mi fugeau. 
Mi se pitulau, 



350 



Pin tabii intrau, 
Rau se mai vfiitau 
§i mi se rugau : 
«Ai ghiaur t ghiattr cre?tln 9 
Cu ascherlicu tau bun. 
Lasati-ne ce-am ramas, 
Ne ducem $i noi acas. 
Acasa in Ianadol, 
Dincolo de Istamol, 
Un-va fi |ara turceasca, 
V-o lasam pe-a bulg&reasc&, 
lara din nou sa se nascft ; 
Ca ea n-a fost {are noastrS, 
O lasam $i pe-a sirbeasc** 
Inapoi n-om mai venea, 

Pe-afcolo n-om prap&dea ; 
S-aveti voi de noi mill, 

Ca sintem departe sill, 
Cu copii $i cu neveste, 
Pentru ei inima create; 

Da' pentru sultan, 

Nu mai dam acu un ban !» 

Da 9 mo? MSrin din Vidin, 
$i altii din Florentin, 
Ambitie de cre?tini, 

C-au fost robi, vezi, la pagini, 
Tare mi se nacajau, 

In tabii se rapezeau ; 
Taiau caput la un turc f 

La un turc ba$abuzuc ; 
Si-n tapa mi-1 alinau, 
Tot pe sus ei ca-1 purtau. 
Mare groaza-n turci bfigau, 

lara turcii cAlah* strigau : 
«Alah bre 9 tu nu vezi 
Ca pe noi ai sa ne pierzi ? 

Man curbane ti-am f&cut, 

Dara tu ne-ai p&r&sit; 
Curbane ?i baiarame f 
Numai cu berbeci cornufi* 
Credeam ca tu ne-a jtf|i I* 

$i-a$a toji se vSic&rau, 
Osman-pa$a-i auzea t 



El mai mult se speria 
$i-ntr-o geamie urca f 
Mina la cap ci punea. 
In genunchi se apleca, 
Ploconele mari fficea, 
Tot de Alah se ruga: 
«Oi, bre Alah dumneata, 
Nu vezi c2-mi pierd o?tirea t 
Nici un turc n-o rfiminea, 
§i aram de sfin{ia-ta ; 
Degeaba-n ceri oi mai $edea, 
Cind nici un turc n-o rfiminea U 
$i cum sta se tinguia 9 
Un roman ce mai fficea? 
Cind turcii mi se ruga. 
Punea la geamie foe. 
Sfi ardfi cu turci cu tot. 
Flacarile-n sus urcau, 
Geamia o cuprindeau; 
La Osman-pa$a ajungea. 
El cu totul imi ardea, 
Oasele jos imi pica, 
Doamne, de se pomenea. 
Turcii ce mai rfiminea, 
Peste ziduri imi sfirea 9 
Vidin, Plevna pfirfisea. 
Peste cimpuri cu bfiltoace, 
li goneau ru$ii cu mfizdrace* 
Da-n preajma Vidinului. 
Pe cimpu Smirdanului, 
In tabfira romanului, 
In roata capitanului, 
Capitanului Vin{ianu, 
Ca el apfira Smirdanu, 
El pe turci cum mi-i zfirea, 
Comandfi la romftni d&dea, 
In cale ca le ie?ea, 
La baionete-i primea 9 
Pinla unu mi-i tlia, 
Pin mocirlfi-i ingropa; 
In Pfirfisita-i arunca, 
Ca sfi-i ducfi, vezi, apa. 
Multe mil de turci pierea, 



351 



Da rom&ni, vezi, tot a?a ; 
PinMa genunchi a fost singe, 
Inima la om, zo, se fringe ; 
Ca $i biata pSsarea, 
Pe Tlmoc se speria ; 
$i uita de-a mai cinta, 
Lumea-n codrii s-ascundea. 
Da', vezi, fratii timocenii, 
Care luptau cu dienii, 
Cu dienii, cu {2renii, 
Pe cei morti mi-i adunau, 
Mindre pietre le puneau, 
?i veneau din Rom£nie, 
Veneau rude cite-o mie, 
La moaning! de voinici, 
Ce-au cazut morti, vezi, pe-aici, 
Pe valea Timocului 
$i pe-a Smirdanului. 
Dara J a ra Romaneasca, 
Ca pentru sa pomeneasca, 
Ridica un monument, 
Ca un mare docoment, 
Un frumos de mauzoleu, 
Ce suie spre Dumnezeu. 
La el noi ne inchinam, 
Cind cu cara-n Dii mergeam, 
Ca la ceva sfint ?i mare, 
Viteji far-de-asem&nare. 
Mlndru eel de mauzoleu, 
Nevazut de Dumnezeu, 
Un traznet. vezi, mi-a venit, 
Mauzoleul mi-a traznit, 
lar cei morti s-au tntrebat: 
«Doamne, ce mare pacat ! 
De ce t Doamnc, ne-ai traznit, 
Cind pe robi i-am dezrobit, 
Nu-i destul ca ne-am jertfit !> 
A$a, frate, se-intimpla, 
Cu cei ce ne dezrobea 
Pe noi $i pe Bulgaria, 
Da f $i pe mindra Sirbia. 
Cu armata romaneascS, 
Infratita cu-a ruseasca ; 



Cum ele ml s-au vinit, 

Bulgaria-au dezrobit 

Istorie romaneascS, 

Ca pentru sS pomeneasc*, 

La bun! frati ca dumneavoastra. 

Soar'li merge $i-mi apune 9 

Da' cintecul tot se spune. 

Dumneavoastra ca buni frafi, 

Nici pe noi nu ne uita$i, 

Ca nici noi nu vom uita 

Pe cei ce ne dezrobea 



147 

RAZBOIIA ROMANO-RUSO-TURC 

(1877) 

Foaie verde iasomie, 
l-ascultati t fratilor, la mine; 
Sa va cint un cintecel, 
Un cintecel frumu$el. 
S-a-ntimplat in Bulg£rie, 
Pe dincolo,-n Romanie, 
Cind fu ?aptezeci $i £apte, 
Batu aringu de moarte, 
Ca turcu, vezi, mi-a turbat, 
Multi cre^tini mi-a spinzurat ; 
?i mai multi el i-a taiat. 
lar la sate foe a dat. 
Lina verde $i-o lalea. 
Saraca Rumania, 
Mobiliza la cal&ra$i, 
Sa le fie la turci na$I ; 
Mobiliza ?i ro?iori, 
Sa treaca prin turci f iori ; 
Si-mi avea $i dorobanti ; 
Ce dezrobe$te la frati. 
Pe rumani ai din Turcie, 
Pe bulgari ai din robie ; 
C-amindoi rtu mai tr&iau, 
La jugu-al turcesc trSgeau... 
Trecu $i-armia-a ruseasca, 
Pe turc sa mi-1 prapSdescfi ; 



352 



Zo, fugea turcu-n ocop, 
Da 9 rusu pe el v&rsa foe. 
Tare-mi striga Balduin: 

— Mai {arene, fii cre?tin» 
Treci armata in Vidin 
Sa-^i liberam pe rum&ni, 
Pe deasupra, alti cre$tini ' 
Atunci rumanu-mi trecea, 
Pontoane multe trftgea 
Aci f -n sat la Rahova, 
Unde-mi bate Co$ava. 
Trecura DunSrea lata, 

$i la lupta porni-ndata ; 
\u trecut peste hotare, 
Peste sate-ndepartate. 
Gheneral Cerchez-nainte 
Ducea pe rumlni in frunte : 

— Aide{i, haideti, ro$iori, 
Ai Rumaniei feciori ; 
Frica de pagin nu luati. 
Capete la to$i taia^i, 

Ca ala nu este voinic 

Ce sa teme de pierit ! 

De trei ori „ura" striga, 

§i Plevna o-nccrcuia. 

Apoi tuna-n Grivi(a, 

Vai de turc ce ml-o patea !... 

Caci tareanu, ca un leu, 

Se ducea unde-i mai greu. 

Una verde flori marunte, 

Plevna-i tare ca un munte, 

Cu Osman al ei in frunte, 

E greu la cre$tin sa-nfrunte ; 

Nu voia sa se predea, 

Opt luni inchisa $edea, 

Saracii copii din munte, 

Poarta cite-o cruce-n frunte : 

— Ie$i, turcule, la mfifdan, 

Sa te bat sa zaci un an ; 

le$i afara de pofte$ti. 

Sa te bat s-o pomene^t! ! 

Ce te ba{i pe brine!, ho$e?te? 

la vin'Ia piept, voinice$te ! 



Si ne lupt&m vlteje?te, 
Lele, Doamne p2ze$te ? 
Gheneral Cerchez striga : 

— Trage{i ! ura ! infanteri, 
Ai Rum£niei feciori! 

De trei ori „ura a -mi striga, 
$i Plevna mi se preda. 
Pe Osman greu il r&nea. 
Osman-pa?a ce-mi f&cea? 
Cata sabia s-o dea, 
La-mp&rat sa se predea ; 
Da-mpfiratu de vedea, 
A$a din gurfi-i zicea : 

— Osman, lasS dumneata. 
Nu te ba{i cu Rusia, 

Ci te ba{i cu Rumania. 
Care apara Bulgaria. 
Atunci Osman ce fftcea ? 
Lacr&mile-l podidea, 
A$a r&nit cum era, 
Sabia ca mi-o lua, 
$i lui tareanu o da. 
Jareanu-i lua sabia, 
De Osman se-ngrija, 
La spital mi-1 vindeca, 
C-a?a ne este legea. 
Da* saracii calfira$ii. 
In margine de ora$H, 
I mi plecara ei calare, 
Apucind pe drum la vale 
$i-njurind de luminare, 
$i de cruce, $i de ceara, 
§i de soldfi{ia-amara : 
N-au la cai ce da mincare, 
Da f ?i ei rabda de foame. 
Cind oi zice foi de fin, 
Incotro-i drumu-n Vidin? 
C-am auzit si-am aflat 
De Vidinu-al blestemat; 
Sa-1 vedem $i pe-asta luat 
Ca pe-un gunoi ridicat. 
Ca fur?iram cu Osman, 
S-o-ncepem cu Soliman ! 



353 



$i drumutui se l&sa, 
In Valea Plingerii-ajungea. 
O ceafa grea-i cuprindea, 
Om cu om nu se vedea ; 
Turci pagini ii a?tepta, 
PInga ei s-apropia 9 
At unci focu deschideau, 
Mul|i baie|i aci cadeau. 
Ro$iori mM ajungea 
Cind soarele rasarea. 
La cufite s-apuca, 
Cura singe ca apa. 
Cind fu soarele la prinz. 
T&iere cu mare pi ins ; 
Cind fu soarele-n amiaz, 
Ce tiiere cu nacaz ; 
Cind fu soarele-n chin die. 
Ce tiiere cu minie. 
T&iara vo ^apte mie. 
Da' de-aci nu se mai $tie f 
Cind soarele scapata, 
Nu aveau ce mai taia. 
Drumu-nainte minau, 
Tot de VIdin intrebau : 

— Unde-i drumul de Vidin. 
Sa dezrobim pe cre$tin ? 
Aci-n deal la Alvagii ! 

— Trage{i, ura, mai copii f 
Sa intram desara-n Dii : 
De trii ori ura striga, 
C-a$a Cerchez-i-ndemna. 

Vidinu se-ncercuia, 
Da 9 ?i turcii-1 incuia, 
§i-aci iarna-i apuca. 
larna cu vifor venea, 
Oastea prin sate-mpar{ea f 
Vezi f la casa 

Cite $ase, 
$i la bordei 

Cite tret. 
AJitngeau ?i-n Co$ava, 



Din Cojava-n Ginzova, 
Pina sus in Coilova, 
Delelina $i-n Rabova. 
Aci rumanii-mi iernau, 
Ca la ei acas* erau. 
Dar popa-al din Co$ava, 
Trei plaste de fin avea, 
Capitanu ii zicea: 
— Parinte, sfintia-ta, 
Daruie?te-ne, parinte, 
La cai fin ca mai-nainte 
Ca te luam de la pagin 
$i te lasam la crejtin. 
La cre$tinii frafi bulgari, 
O sa avefi drepturi mari : 
In ?coala va $colari{i, 
Limba ruraana folositi. 
Legea voastra n-o Iftsati, 
Limba mumii s-o pastrafi ; 
Ca de-aia mor tftrenii 
Pentru vol, frafi timocenii ! 
Dara popa de-auzea, 
Lacrimile-I podidea, 
Finul tot ii daruia, 
Caii bine-i aranea. 
Primavara de-mi venea, 
Oaste iar se aduna. 
Popa Patru din Isan 
Puse la chipiu un semn ; 
Lepada odajdiile, 
lute-nctsa armtle, 
I$i aduna el timocenii, 
Mai din deal ?i bregovenii. 
Gheneral Cerchez striga : 
— Parinte, sfintia-ta, 
la cuteaza cu crucea, 
la cuteaza ?i boteazi 
$i armia-mbarbateazi ; 
Cu sabia-n frunte cuteaza ! 
Aci-n vale, la Smirdan, 



354 



Ploaie plumbii de-un an. 
Las' sS ploaie ne-ncetat, 
C-aia-i treabi de soldat 
Colea-n vale, la Smirdan, 
§apte turci pe-un capitan, 
$i al^i ?aptc pe-un mocan f 
Da' tot ei strigau „aman" t 
MultS-i gloata cerchezeascfi, 
Da f mai multa-I de-a turceasca 
Las' sa fie mil ?i mii 9 
Hai I pe ei, viteji copii t 
Las* sa fie mil ?i sute, 
Saracii copii din munte, 
Jo\l cu cite-o cruce-n frunte. 
Pun cu{itul, dau nainte, 
De trei ori „ura" ! striga, 
$i Vidinu se preda. 
Sus pe tabia turceasca, 
Joaca flora rumineascS. 
Hora, hora 9 hora mare f 
Pin f la cetatea cea tare. 
Aci-n vale la culuc, 
N-a ramas picior de turc I... 
Joaca ora rumaneascS 
Infra titS cu-a ruseasca, 
Pe cimpia Diiului 
§i vaii Timocului. 
Joaca §i se veselesc, 
Pe cre§tini ii dezrobesc. 
Dupa lupta ce-mi faceau? 
Pe toti mortii-i adunau, 
La Smirdan i-ngropau, 
Mindru pamet ridicau, 
Lele, de s-o pomeni 
Cit soare pe cer o H ! 
Soar'le merge ?i apune v 
Cintecelul tot se spune. 
Istorie rum&neascd. 
Copiii ca sa ceteasca ; 
La buni frati ca dumneavoastrfi 
Pentru ca sa pomeneascS. 



148 

CINTECUL LUI lEDRENC 
(ADRIANOfOiE) 1912 

Foaie verde viorea, 
Vezi Sirbia ce f&cea, 
Cu bulgariu se-nfr&{ea 9 
$i cu grecu iar a$a, 
Doamne, ?i cu Jitnogor^ 
Ca sfi-l batft pe turc toti, 
$i si-1 scoatft din Balcan, 
Arde-1 focu de dufman! 
Dari impira^Ia ce fScea ? 
La astal se a?eza, 
Burta pe astal punea, 
Mufte ordine scria 
$i pin sate trimetea. 
Cind ordinu mi-ajungea, 
Ba$ intr-al mijloc de noapte, 
Trage aringu de moarte* 
$i birovu ca zbiera, 
Da 9 $i truba imi cinta. 
Muierili ci plingea, 
Ciinii lfitrau a pustiu 
Da 9 latrau $i a mortiu. 
Voinicii ce imi facea? 
La canfelarie alerga, 
Predsednicu le spunea ? 

— Voinicilor, dumneavoastra, 
Voi to$i acasa va ducefi 

$i la muieri te spune^i 

Trai?tili sa va gateasca, 

De lung drum va pregfiteasca. 

Ascultafi, fratilor, bine, 

Nu ginditi dk este glumft f 

Voinicii acas venea 

$i din gur£-a$a zicea: 

— Nevastft, nevasta inea, 
la g2te$te*mi triistu^a ; 

Cind oi zice doua paie, 
Noi ne ducem la b&taie. 

Ie?ii cita-n bittturi, 

Frumos cintt o presurS. 



355 



Asupra de casa mea : 

— MSI voinice, intra-n cas&. 

Cu copii $i cu nevasta, 

$i ia de maninca bine, 

Ca nu ?tie cu cine ! 

Tu nu mergi la veselie, 

$i te duci in dejiplina, 

Poate numele sfi-Ji vina... 

Ajunse ceasu la ?apte, 

Aruncai traista la spate. 

Ajunse ceasul la opt, 

Luai sanatate la to{i. 

Ramii, mindro, sanatoasft, 

Cu doi copila$i la masa. 

CopiIa$u striga tata, 

La inima ma sugruma. 

Da' $i fata striga muma, 

La inima ma sugruma, 

De-acasa voinici pleca t 

Dara inima plingea. 

Foaie verde de-un pelin, 

Lua drumu de Negotin. 

La Negotin ajungea, 

$i to(i toale ca primea. 

Pu$ca $i fi§iclie 

Ne maninca viata, Hie ! 

Pu^ca cu curelili 

Ne maninca zilili ! 

Cite-o pu$ca u$urica, 

Se teme voinic de fried. 

N i$te gtoan^e-nceurele, 

Ma bate pe ?oldurele. 

Stau curelile pe ei y 

$i ca jugur'Ii la boi. 

Curelili-ncruci$ate 

Piste piept $i piste spate. 

Facute de strinatate, 

Doamne, ce mare pacate ! 

Din Negotin am plecat, 

La s2la$e mi-ajungea, 

Aci cita hodinea 

$i la drum iar pleca. 

La Zaiceri imi ajungea. 



Aci cita odinea 
$i de-acia iar pleca, 
De Pirot se indrepta. 
Din Pirot in Taribrod, 
Doamne, ce mult norod I 
De-aci rum&ni despSrfea, 
Care unde-o nimerea. 
In BulgSrie-i trecea, 
Cu bugariu-i mesteca. 
Da pe drugi pole lua. 
li ducea-n Kumanova, 
C-acolo-i bataie grea : 
La bataie s-apuca t 
Pe cea mare cimpie, 
Pe-a pustie de cimpie. 
Line pic de griu nu e. 
Nu e griu, nu e nici tufa, 
Sa te mai pituli de pu$ca. 
Da 9 in anu doisprezece 
Ne sta-n piept inima rece. 
Daca e Strbia mica, 
Da-i ? «e turcu de frici. 
§i-mi fugea turcu, fugea, 
$i-ndarat nu se uita. 
Sirbu ?i cu Tirnogort, 
Luvara pe turc la zort 
$i fugea turcu, fugea, 
§i nici nu se mai oprea, 
Pina trecu-n Azia. 
Pe to{i sirbii ca mi-i lua, 
Cu bugarii mesteca, 
$i la Iedreni ne ducea. 
Pe £antu Iedrenului 
$ede voisca sirbului 
Da v $i cu-a bulgarului. 
Da f noi romani timocenii, 
Luptaram in mijlocul ierniL 
Multi voinici ci degera, 
Picioarile le pica, 
Cind iaca, veni marta, 
Ofensiva se-ncepea. 
Ba$ in zlua a de cinci 
Tmi pieiri multi voinici. 



356 



$1 trei zile se bitea 9 
Da 9 nimic nu folosea, 
Cfi e tare Iedrena, 
Lua-o-ar pirdalnlca ! 
Ca mi-e turcu-n grad b&gat, 
§i ne bate de culcat. 
Atunci Stepan ce ttcea? 
Tunuri marl imi aducea, 
Pe nume cum le chema ? 
Tunu lui Sffint Nicola 9 
Foaie verde col&lie, 
$i tunu lui Sflnt I He. 
Pe ele und-le-ajeaa ? 

De la vale spre Marlta. 
Gineralul al sirbesc 

Le da roc fir-de soroc, 
Sa bat2 trei zile-n loc. 
Ofensiva o-ncepea. 
Tunuri marl, zo t imi pocnea. 
Tot ?i ziua ?i noaptea. 
Cind fu zece de marte, 
Se batea sirbu de moarte. 
Cu ?rapnele 9 cu grenate, 
Ce mai pScate ?! moarte! 
Cu grenate f cu $rapnele, 

Zo 9 -mi piereau voinicf din ele ! 
Cu grenate poleite 9 

De frantuz sint d&ruite, 

larba toata s-a pirlit, 

Si nu raminea nict un turc ; 
Pe Iedrena o sp&rgea, 

I nee pea Iedrena-ardea. 

Multi runtftni $i sirbi mureau 9 

CopiIa$i saraci uideau. 

Ca turcu e mare cline. 

Suge singele din tine. 

Bat&-1 Maica Precesta, 

Ne mined la Iedrena ! 

Zile bune sa nu-i fie, 

Ca n-a facut nici un bine ! 

lacS cintecu sfir$H, 

VM cintai la SinvasiL 

Care l-o va $ti mai bine, 



Sfi m&-nve{e ?i pe mine. 
S& vi-1 cint vouft mai blne 9 
C-a?a zice dipla mea f 
Ce m-am invfi^at cu ea. 



VIII. JURNALE-ORALE 
149 

BOBOlAN DIN PRAHOVA 

Verde trei lalele. 
La vale 9 la vale, 
Incarca-mi-se tare, 
Trei cari de sare. 
6S piece la vale, 
Pe Dunirea mare* 
Cine le-a-ncarcat ? 
Primariu din sat, 
Verde ca nalba, 
Al din Prahova, 
Mita mi-1 chema. 
Verde de-un lipan, 
A lui Bobolan. 
Mita-i om bogat, 
§i primari pe sat. 
Lumea a saraca, 
Ce $edea prin sate, 
La Mita venea, 
I se jeluia 9 
Sare cfi n-avea. 
Mita le spunea : 
— Ce sta{i 9 va uitati, 
Nu sinteti legati I 
Ce nu mi-at! plecat 
Pin v la Casiac, 
Sare sa vfi lua{i, 
Sfi va sSturati? 
CS dirjava-i mare 9 



357 



Ea n-are pierzare, 
Da sSracu moare, 
Cfi n-are parale 
Sa cumpere sare ! 
Sateni de auzea, 
Boii injuga, 
Carali le-a luat f 
Unie mi-a plecat ? 
Aci la Casiac, 
Magazii a spar!, 
Car&li-a-nc&rcat, 
Cu ele-a plecat. 
Cin 9 s-o fi gasit 
De l-o fi plrit? 
Finan{i-mi venea. 
Mlta de-i vedea, 
Din gurfi striga : 
— Fugi|i, ma 13sa{i 
De nu vrefi-necatl f 
— Mlta dumneata, 
Nu-{i facem nlmic, 
E$ti de osinditl 
Mlta ci pleca, 
Sarea o-mp2r{ea, 
L-ai saraci le-o da. 
De sa pomenea. 



150 

PATRU COBILIANII $1 MILEA 

O nevastS tinerea t 
M2ritata de toamna... 
Da f nevasta ce-mi lucra ? 
Ea de acasS cd-mi pleca 
§1 pin sat ca-ml umbla, 
Intr-o piatra-mpiedeca, 
?l jos, frate, cS-mi c2dea, 
$i-acas8 cind ajungea, 
Pufinel c2-mi z&bovea, 
Un copila? ca-mi n£?tea. 
Veste la moa?e cS-i da, 



Copila$u mi-1 luva 9 
La bisericS-l ducea, 
Doamne, de mi-1 boteza, 
Frumoase nume ci-l da, 
Tot Patru din Cobilia. 
Putina vreme-mi trecea. 
Ea pe-afara ci-mi ie$ea. 
Copilul tare-mi tlpa^ 
Da 9 muma-sa-1 blestema : 
— Mai Petre t copilu meu 9 
Daruit de Dumnezeu, 
Cum tu, Doamne, te-ndura$i 
De-a$a tare ce-mi ^ipa^i 9 
Inlmioara ml-o s8ca?I ! 
Dare-ar dragul Dumnezeu, 
Nici mai bine, nici mai rfiu, 
Numai cum \ i-oi zice eu : 
Cind tu t Petre, vei cre$tea. 
Lina verde de tril solzi, 
Sa te faci tu pui de o\ ! 
Dumnezeu o asculta, 
Blestemul i s-a lipit, 
Patru o\ mi s-a facut. 
Cind cre$tea de $apte ani 9 
De-mi putea de f ura bani ; 
Da 9 cind pleca pe-al de opt. 
Lua ierghelia cu tot. 
Multi bani, Doamne, ca fura. 
$i-n codri mi se-nfunda. 
Mare o( mi se facea, 
Incepea-n codru aiducea. 
Aiducea cit aiducea, 
Pe munti, vezi, la Techia 
?i pe-al TSchientuluI, 
$i pe-al Mehedinfului. 
El cu Milea se gasea, 
Tot cu Milea aiducea. 
Si-amindoi mi se vorbea, 
Doamne, zo v se t&inuia, 
Iaca Patru ce-mi zicea : 
— Fa tu, Mileo dumneata, 
Vreai sa Hi nevasta mea ? 
Vin tu 9 Mileo, dupa mine, 



358 



Sa trfiim amindoi bine ! 
Ne lisfim de aiducie 
$i ne apucfim de mo$ie ! 
Sa vezi Milea de-auzea, 
Ei bine cfi ii pfirea 
$i din codru cfi ie$ea t 
De aiducie se lasa, 
$i acasa cfi-mi venea. 
Ei de nunta s-apuca 9 
Amindoi se cuntina, 
Multfi vreme cfi-mi trecea. 
Sa vezi Pfitru ce fficea, 
Nevasta cfi $i-o luva 
$i la sfipat se ducea t 
De sfipat cfi s-apuca. 
Pina Patru la sapat, 
S-a aflat un rfiu in sat, 
Casa lul Pfitru s-a spart. 
Dar unchili lui din sat, 
Odboru 1-a adunat, 
$i ei to{i mi s-a vorWt, 
La Patru cfi mi-a pornit 
$1 casa lui ci i-a spart. 
Ffir-de milfi $1 pficat. 
Cind soarele apunea, 
lacfi Pfitru-acas venea, 
Darfi-n sat cind se bfiga, 
Lumea-nainte-i grfibea 
$t din guri-a$a-i vorbea: 

— Mai Petre, tu, dumneata. 
Pina tu tot la sfipat 

Da' chinezu al din sat 
Odboru 1-a ridicat, 
Tie casa cfi ti-a spart ! 
la vezi Pfitru de-auzea t 
Rfiu t frate, ml se-ntrista; 
El acasa cind venea, 
Casa spartfi o gfisea. 
Tare rfiu mi se jura: 
Cind de uncMu-su va da, 
Singili din el va bea. 
lar din gura cfi-mi vorbea 

— Fa Mileo, nevasta mea. 



Rfimii, Mileo, sfinfitoasfi, 
Ca o zambilfi frumoasfi, 
Cfi eu oi sfi plec de-acas*. 
De cind m-am Ifisat de rele, 
S-a uitat numili mele, 

lar o sfi m& iau de ele f 
Numa-afita cfi-mi vorbea. 
Copila$ii mi-i luva, 
Pe obraz mi-i sfiruta 
$i de-acasfi cfi-mi pleca, 

far in codri se-nfunda, 
lar of, Doamne, se fficea. 
Aiducea cit aiducea. 
Tot pe chinezu-l cfita, 

Sfi-1 gfiseascfi unleva, 
Sfi-i rfipunfi viata. 

Multfi vreme il cfita f 
Pinfi piste el cfi-mi da. 
Intr-o zi f vezi, cea de lucru t 

El la $leau cfi mi-a ie$it f 

Pe unchiu-su 1-a vfizut, 

Ba$ pe $leau cfi mi-a trecut 

Dar unchiu-su ce-a fficut? 

Sfiraci cu bani i-a plfitit 

§i la sfipat i-a minat. 

La locul eel depfirtat 

Unde t Doamne, cfi-i sfipa, 

Sfi vezi sus in Golumbif, 

Unde-i cufbu al de o\. 

Inainte i-a minat f 

El pe urma adastat, 

Dar el, Doamne, ce-mi fficea ? 

El mincarea le-o aducea. 

$i ba$ pe $leau cfi-mi mergea, 

Ba$ piste Pfitru cfi-mi da, 

Inainte ii ie$ea. 

Cu cfiru{a cfi-mi venea, 

Pfitru caii mi-i oprea 

$i de frine mi-i luva, 

Sfibioara mi-o tr&gea, 

Pe chinez II judeca. 

Da 9 din gurfi cfi-mi zicea: 

-- Mai unchiule dumneata, 



359 



Ce-ai avut cu casa mea, 
De Ji-ai facut ris de ea ? 
Da f chinezu de-auza, 
Nu putea nimic vorbea, 
Lui de frlca ce-i era,., 
Atunci Patru de-1 vedea, 
Mina pe el ca punea 

$i obrazu 1-1 taia. 

Paru din poznari scotea, 
Singili i-1 sprijinea, 
$i la gurfl mi-I punea. 
$i tot singe ce-i cura, 
Pe tot PStru cfi i-1 bea. 

$i-a?a el mi se jura, 
Ureichili le taia, 

$i cine, Doamne, mi-1 lasa, 
Sabioara mi-o-aducea, 
Inc-o data cu ea-mi da, 
Mina dreapta ii taia, 

Paru din poznari scotea, 
Tot singili ca i-1 bea 
In carufa mi-1 punea, 
Drumu Iui f Doamne, c&-i da, 
Cind in sat mi se b5ga, 
Minunea lumea vedea. 
Dard Patru ce-mi zicea, 
Pufinel ca-mi zabovea, 
De otie se lasa, 
lar acasa cind venea, 
Nima pe el nu-1 dira, 
Mo$ia $i-o stapinea, 
Copita^ii si-i cre^tea, 
Doamne, de se pomenea. 



151 

CINTECUL LUI COSTANDIN 

Foaie verde colelie, 
I-ascultati, voinici, la mine. 
Sa va spun o istorie, 
Cintecel de pe Sirbie, 
Ca sa treaca-n Rum&nie. 



Foaie verde trei masline, 

sa vi-I spun ha? pe nume, 
Foaie verde de-un pelin, 
Cintecu lui Costandin, 
Costa nd in, bfiiat sarac, 

Da* de carte e-nvajat. 
Nu putea altu-n Sirbie. 
Dincolo pin Runtime. 
Craliu Milan de-1 afla, 
Doar atita-i trebuia, 
Mic ferman dkA trimetea, 
Drept la Costandin venea, 
Costandin, bSiat sarac, 
Ce in lume nu s-a aflat ; 
Far-de tata, doar cu murna, 
Cartea vorbe lui sa-i spuna. 
$i pe Costandin mi-1 lua, 
In bataie-1 trimetea. 
Da 9 Costandin de-mi vedea, 
La Crali Milan trimetea. 
Trimetea pe muma-sa- 
$i baba mi se ducea. 
De Crali Milan se ruga. 
Ea la poarta imi $edea, 
Nima-n sama n-o baga, 
Trei zile, vezi, ea $edea, 
Cind a treia diminea^a, 
Far-de roua, far-de ceata, 
Ie$ea Craliu la plimbare, 
Far-de pic de suparare. 
De Crali Milan se ruga, 
Rumane$te ea-i vorbea. 
Da Craliu n-o-ntalegea, 
Un til mac i el imi chema. 
Miinile-n piept ea punea 
$i-ncepea de se ruga: 
— Crale Milan dumneata, 
Eu sint o baba saraca, 

1 nima-n piept, zo, imi seacS, 
C-am avut un copila$, 
Costandin, bafat sarac, 

In bataie 1-afi minat. 
Da 9 eu, muica,-s o batrina, 



360 



Ma bucur $i eu o buciturS 
Sa-ml aduci o nurorea, 
Ca poate n-a? mat putea 9 
$i n-are cine-alerga, 
N-are cine ma hr5nea t 
C-o sa mor miine 9 poimiine, 
Cine-o sd vadfi de mine ! 
De-aia venii, muica, la tine, 
Ma rog mult la dumneata, 
Rau mft doare inima, 
Ca nu mai pot, vai de mine, 
Ca sint, muica, prea bitrini ; 
Batrina pe cum mS vezi, 
Nu mi scol pin 9 nu oftez ! 
Da 9 Crali Milan de-auzea, 
A$a din gura zicea : 

— Du-te, babo, de-acia, 
$i nu te mai ruga, 

Ca $i eu am mama ca tine, 
$1 n-a pus gura pintru mine ! 
Mama, mama, dumneata, 
Cind oi zice bob de linte, 
De-ai fi avut tu vreo minte. 
Sa fi venit mai nainte, 
Ca no! bileturli-am dat, 
In bataie 1-am chemat ; 
§i nu este numai el, 
Cu toti frafii pinga el ! 
Iara baba se ruga, 
Da 9 Crali Milan ii zicea : 

— Ai sictir, baba batrina, 
Nu te mai ruga de mine ; 

Ca cu lacrimi de-ale mari, 
Nu-1 mai batem pe bugarl! 

Dara baba de-auzea, 

Unde-ncepea a plingea, 

Lacrimtle-o podidea, 

Lui Costandin ii spunea. 
Da* Costandin se spremea 
Si la bataie-mi pleca. 
Ziua buna ca $i-o lua: 
— Ramii, muma, sanatoasa, 
Eu plec vezi, zo f de-acasa, 



N-ai fost, mumi, bucttroasa, 
SS vezi umbra mea prin casfi ! 
Cu traista el se-ncro?na, 
La Cralt Milan imi pleca ; 
Da 9 Crali Milan de-t vedea, 
A$a bine ce-i p&rea. 
Z&stava in minft-i da 
$i-nainte mi-1 punea, 
Mi-1 punea 9 frate,-nainte, 
Ca-mi avea mai buna minte. 
$i-n bStaie cS-1 mlna, 
Bataia cu Turcia, 
Bata-i Maica Precesta, 
Ca turcu-i lege spurcata, 
Nespovedit niciodati. 
Cind in bataie-mi mergea 9 
In bataie se baga, 
Lele, Doamne sfintule, 
Ce siia imparateascfi, 
Dumnezeu sS ne p&zeascS, 
Curau gloan{e ca ploaia, 
$i granate iar a?a, 
$i turci mul^i ca frunzele, 
Vezi, ca frunza 
$i ca iarba. 

Iaca-o friptfi de ghlulea 
Pe Costandin mi-1 lovea. 
Picioarele-i reteza, 
De pe cal mi-1 dobora 
Da 9 Costandin ce facea? 
Zastava-n dinti mi-o luva, 
$i calu-n $an\ mi-1 baga. 
Cam pe miini, cam pe spate, 
Ca-n picioare nu se poate, 
Calu-n $ant el mi-1 baga, 
$i iar calu-ncfileca, 
Da 9 zastava nu ml-o da 
O data cu vfa{a. 
El zdstava ca mi-o lua 
$i la Crali mi se ducea. 
Da 9 Crali Milan ba$ la inasa, 
Ba? la masa ca minca. 
Lingura jos ii pica, 



361 



A$a din gurfi-?i zicea : 
«Asta semn ce s-a fficut. 
Or Costandin e rfinit, 
Ori ca voisca mi-a pierit l» 
De la masa se scula, 
Nici prinzu nu-i mai ticnea, 
Nici vorba n-o fspravea, 
laca Costandin venea, 
Plin cu singe imi era, 
Cind la poartS imi striga : 

— MSI Crali Milan dtimneata, 
Na-va, frate, zastava, 
Mincarati via{a mea ! 

Da* Crali Milan de-auzea : 

— Costandine dumneata, 
Rabda tu cit oi putea, 
C-a$a este batata. 
Bravos, bravos, ce voinit, 
N-a dat zSstava la hire ! 
Pe Costandin mi-1 hiva, 
La bolnifa cfi-1 ducea 

$i bine mi-1 zviduia, 
Picioare de lemn punea. 
Da 9 slujba ufoarS-i da, 
$i-o pensie ca-I mai da, 
Cu aia Costandin trila. 
Da* Costandin tot zicea: 
«rArd-o focu de bfiiate, 
Lovi-te-ar pirdalnica, 
tmi mincarafi tinere|ea I 
C5 degeaba mi-este blaga. 
Daca nu e viafa, 
Daca nu-s plcioarili !» 
A$a Costandin traia, 
Cu muma-sa vai de ea. 
MumS-sa greu mi-a oftat 
$i fierea-n ea mi-a crapat, 
Muma-sa, vezi, mi-a murit, 
Da 9 Costandin chinuit, 
Pe pa mint cfi mi-a uidit. 
Cine-o mai face r&zboaie, 
S3 moara de boa la mare ; 
Sfi-i creasca iarba pe burta, 



N-aibe nici spuzfi de turtt ; 
Moari f&r-de luminare, 
Intr-o zi de s&rb&toare. 



152 

TOMIJA 

Cind oi zice trei mastine. 
Ascultati, boieri, la mine, 
Sa va spun o istorie. 
Cind oi zice pftducel, 
Sa va cint un cintecel. 
Un voinicel tinerel, 
Tinerel nevacuit 
$i pe lume netrait, 
Pe lume cum a trait, 
A trSit tot canunit, 
Tot plingind ?i suspinind. 
§i de la inima oftind. 
Foaie verde mar pfilit. 
El nevasta mi-a avut ; 
Lui nevasta i-a fost bun2 v 
Mintea-n cap i-a fost nebuna. 
Ca el s-a luat dupa muma ; 
Pe el ma-sa l-a-nva{at, 
Cu nevasta s-a certat ; 
Lui muma-sa i-a fost drag 
Sa-1 vada vtkduv lasat. 
Foaie verde mar pSHt, 
Tomita cum a trait? 
El pin sat cind a ie$?t, 
Lumea ca I-a auzit, 
A$a, Doamne, tot cintind. 
Cite ctntece mi-era, 
Toate Tomita le ?tia 
$i din guri le cinta. 
Vezi, in loc ci se oprea, 
Pe Tom its -I asculta 
Si din gura-a$a zicea: 
— Ce-o cinta Tomita-asa, 
Minca-i-ar daica gura ? 
Tomita de auzea, 



562 



La ele eft se-ntorcea ; 

La ele de lis zimbea, 

$i dulce eft le vorbea 

Da 9 lumea cind il vedea, 

Incfi-atita mi-I iubea I 

Foaie verde pelinifa, 

Dar acu$a, mfti Tomifa, 

Foaie verde floare domneascS, 

Pe Toma ein 9 sft iubeascfi ? 

Foaie verde bob nftut 9 

Mulfi du$manl eft ml-a avut. 

Cind oi zlce foi de tat 9 

Vezi f Doamne, care 1-a dat> 

Foaie verde de sipicft, 

Primariu, Stan Ivftnica 9 

Foaie verde pelinifft, 

$i cu domnu Lftpftdufft 

MM predete pe Tomifft, 

De-1 inchisera-n temnifa, 

In temnifft $i-n zfitvor, 

Unde-i bate pinft mor~. 

Pe el v Doamne, 1-a batut, 

L-a batut, 1-a prftpftdit, 

Doamne, cum 1-a cftnunltl 

Cind oi zice mftr schittos. 

Tocmai ca pe Domn' Cristosl 

Pe Tomifft cind fl bfttea, 

El de ei ca se ruga : 

— Stati voi 9 frafi 9 nu ma bfitetl, 

Citi bani la mine cerefi, 

Eu vouft sft vft pl&tesc. 

Numai sft ma-nzdravenesc, 

Pe lume sa mai traiesc, 

Al doilea sa vftcuiesc. 

Dar aia cind 1-auzea, 

De Tomita cft-mi vorbea 9 

Mai rau t vezi, ca mi-1 bfttea ; 

$i pe piept §i pe spinare, 

Sft-i cadft singele vale ; 

Mi-1 bfttea pe tilpi, picioare, 

Sa nu-i dea la drum umblare. 

Tomifft cind il bfttea, 

El din gurft-a$a zicea: 



— Doamne, Domnifa mea, 
Sft fi trftit muma mea, 
Sft mft vadft aicea, 

Nu se $tie ce-ar ffftceat 
Cft ea locu mi 1-ar da 9 
Pe Tomifft l-ar scftpa, 
$-aicea nu l-ar lftsa 
Sft mi-1 cftnuneascft-a$a ! 
Pe Tomifft 1-a bfttiit. 
§i el cind s-a vftzut, 
Foaie verde de-o negarfi, 
Vezi, aproape ca sft moarft, 
Cind oi zice de-un negri?, 
El o carte cft ml-a scris. 
In carte cum im f spunea? 

— Mft rog, mft nene, de tine. 
S2-m 9 faci atita bine; 
Cind oi zice de-o sipicft, 
Sft-I spui 1-a mea ibomnicft* 
Cft Tomifft a murit f 
Pftginii 1-au chinuit 

Dacft vrea sft jeluiascft, 
Birna sft $-0 despleteascft, 
Foaie latft 9 foaie verde, 
Cft de-acum nu mft mai vede. 
Ai 9 mft nene 9 nentcul meu, 
Eu plec, neiie, de la tine, 
Averea mea cui rftmine? 
Rftmine, nene, la du$mani, 
Sft mi-o traga-n tereziie. 
Sa ia la copii tamiie. 
Mft rog, nene, de tine, 
Sft-i spui ?i lu soru-mea, 
Foaie verde mar pftlit, 
Cft frate-su a murit. 
Dacft-o vrea sft mft jeleasca, 
Btrna-n cap $-0 despleteascft, 
Pe mine sft mft jeleascft ; 
Ctrpa neagrft cadifea, 
Care-i la inima mea 1 
Cum il pling femeile, 
La toate fintinile ; 
Cum il pling fetifele, 



363 



Pe toate uli{ele. 

EI vorba mi -a ispravit 

$i sufletu i-a ie$it 

Vorba-n sat cind a venit, 

Ca Tomita a murit.., 

Da f tata-su auzea f 

El la boi se rapezea, 

$i lua caru $i-njuga ; 

La bolnita se ducea, 

Pe Tomi{a ca sa-1 ia. 

El boil ii dejuga, 

$i-n bolnita ca intra. 

Pe Tom if a cind vedea, 

El, Doamne, c& $edea, 

Nimica nu cuteza, 

Vezi f din gura ceva-zicea. 

Foaie verde mfir palfi 

Pe Toma cin* 1-a omorit. 

Dumnezeu sS-1 fi chiorit ! 

Foaie verde de-o lalea, 

Bou-al negru ce fScea ? 

Cind pornea t zo,-mi zbiera, 

Parca inima-i spunea, 

Foaie verde mar pSIit. 

Ca Tomita a murit. 

Foaie lata, foaie verde, 

Ca de-atuncea nu-I mat vede. 

Cind oi zice bob naut, 

Ascultafi, drugari, sS cint. 

Cind oi zice pel in it a. 

Pe doritu de Tomita 

Cind oi zice de-o cicoare, 

A$a moarte-n cfistoare. 

— Nene, nene 9 nene-al meu, 

Sfi-i spui, nene, lu dada, 

Daca vrea sa ma jeleasca, 

Birna sa $l-o despleteasca. 

Nene, nene t nene-al meu, 

Sa-i spui, nene* lu dada, 

Bat-o Maica Precesta, 

$i Sfinta Dumineca, 

Ca ea-mi mined viafa ! 



Foaie verde de-o !alea f 
Ca ea-mi gonl nevasta, 
$i-mi gSsi alta-aicea ? 



153 

CINTECUL IUI TOMA 

Cind oi zice paducel, 
Sa v2 spun un cintecel 
De un tin&r soldatel. 
Cind oi zice de-o lalea, 
De-o lalea, de-o soartit rea. 
De cine mi se vorbeaV 
De Toma din Zlocutea ! 
Crejtea Toma ce cre?tea, 
Dor de carte ca-i venea 
$1 acasfi mult nu sta. 
Invata carte-n Sirbie. 
Pentru altoit de vie. 
Buna carte invSta 
$i acasa cfi venea. 
Venea $i se cas'torea 
$i el ca toata lumea, 
$i cuminte fata lua. 
Putintel mai zabovea, 
In soldatie mi-1 lua. 
Slujea Toma cit slujea, 
Cind doi ani apropia, 
Ii da drumu-n slobozire, 
Pe vreo doua luni de zile. 
Cind oi zice viorea, 
Toma-acasa ca-mi venea, 
Avea o sora mai mica, 
Taman era logodita. 
Mindra nunt& ci-mi facea, 
Toma mult se veselea, 
Parca-i spunea inima 
Ca i s-a scurtat viata. 
El acasa ca $edea. 
Avea un frate mai mare. 
Era luat in adunare. 
Dara Toma ce facea? 



364 



O ceatft de malstori tua, 
Casi lu frate-su zidea 9 
O zidea, o coperea t 
lata sorocul venea 
Ca sa piece iar Toma, 
Intr-o sinta dumlneca ! 
Dara Toma nu pleca, 
Ca s-ada$te nipasta, 
$i de luni cS riminea. 
Cind fu dumineca sara p 
El cina $i se culca, 
Putinel somnu-1 fura, 
$i un vis il spaiminta. 
Cit putu el striga, 
Toata casa de$tepta. 
Dara tata lu 9 Toma 
Cu dulceaja-l intreba : 

— Fiul meu eel mult iubit, 
O ! ce vis te-a spaimintat 
De-a$a tare ai strigat? 
Toma din pat se sctila 

$i oftind el povestea : 

— lata ce vis am visat • 
Se facea c-am plecat, 
Cam plecat iar de soldat, 
§i-n cale m-a-ntimpinat 

O ala de lup turbat, 
Din putin sa-mi sara-n cap. 
Dara eu m-am aparat 
C-un par mare necurat. 
Dar pe cind ma aparam 
$i din inima loveam, 
Paru mi s-a faramat, 
Lupu rati m-a spaimintat 
$i de aceca am zbierat, 
Doar o auzi cineva 
§i-n a jut or mi-o venea f 
Ori ca lupu s-o spaiminta 
$i-o fugi din calea mea. 
Dara tata iu» Toma, 
Visu-a$a 11 tilcuia: 

— Fiul meu eel mult iubit. 
Asta nu e lup turbat, 



$i e un ceas blestematt 
Tu la ziui ca-i pleca 
§i-n cale te-o-ntimpina 
Vreo primejdie rea ; 
Tu la Domnu te-i ruga 
Sa te aibe-n grija sa. 
Cind fu luni de diminea{a, 
Zi scurtarea lui de via(a, 
Dis-de-noapte se scula, 
Fa^a blinds el spala, 
Se-nchina $i se ruga ; 
Se ruga de sanatate, 
Ca se duce-n alt& parte. 
La nevasta-a$a zkca : 
— Nevasta, nevasta mea, 
Adu-mi {oale solda^e$ti f 
Cu nasturi imp&rate$ti, 
Ca iar plec, iar plec soldat. 
Nu mai stau cu tine-n sat. 
Ea plingind ca se ducea, 
Lacra ca o deschidea, 
Joale mindre ca scotea, 
Joale mindre soIda{e?ti, 
Cu nasturi impSrate?ti. 
Joalele $i le-mbraca 
$i la masa ca-mi mergea, 
Scria o mica hirtie, 
La frate-su-n Rom&nie ; 
Dan hirtie a$a scria : 
„DraguI meu, iubite frate, 
1 ti trimet de s&n&tate, 
Am venit in slobozire, 
Pe vreo doua luni de zile ; 
Azi sorocu mi-a venit 
$i mi due, iar plec soldat 
DacS scrii vreo hirtie, 
Sa ma ca|i in soldajie." 
Cind oi zice de-o lalea, 
Toate rudele venea. 
Pe Toma 1-or petrecea. 
Cind fu soarele-n chindie. 
Pleca Toma-n sold&{ie, 
Cu-a lui toata familie, 



365 



._.,.., W ^, if ^.v, 



Pin'ta gari de so^ie. 
La garfi cind ajungea, 
Pujinel mai zSbovea, 
lote trenu ajungea, 
GrSbea Toma ?i grabea. 
La vagonul dinainte. 
Un conductor mi-1 oprea. 
$I-nd3r5t mi-1 intorcea, 
La vagonul din mijloc, 
Ca-nainte nu e loc. 
Toma, blind, mi se-ntorcea 9 
La vagonul din mijloc ; 
Ardfi-1 Dumnezeu cu fee, 
CS, zo, n-a avut noroc ! 
Pleca trenu ?uierind, 
Rudele uidea plingind. 
Mergea trenu cit mergea, 
De Cneajevaf ca trecea. 
Cind oi zice de-o lalea, 
De-o lalea t de-o soarta rea t 
Napasta s-apropia. 
Doamne ! Doamne ! ce era ! 
Mergea trenu cit mergea, 
Da* vagonul din mijloc, 
Arda-1 Dumnezeu cu foc 9 
De pe $ine el scapa, 
Din drum el s-alatura, 
Ce de baietii prapadea ! 
Prapadea $i-i omora, 
Cu Toma de-a-mpreuna. 
Da 9 capita nu al de srez, 
Telegrame ca el da t 
In toate partite vestea, 
La parintii la ai morti, 
Sa vina sa-i ia la sat 
Ca sint moc\\ nevinovati. 
Dara tata lui Toma, 
Cum telegrama primea, 
Drept la Cneajevat pleca. 
Cind acolo ajungea 
$i pe Toma ca-l vedea, 
De foe, de inima rea 
A $ezut jos intr-un loc, 



Plingind cu lacrimi de foe, 

$i din gur£-a$a zicind : 

— Plingefi ochi ?i lacrSma^i, 

$i pe Toma mi-1 sc&ldafi, 

$i de rane-1 vindecafi ! 

El pe Toma ca mi-1 lua 

$i la tren cu el pleca. 

Pe Toma mi-1 petrecea 

Tot o ceata de soldati, 

Toti cu pu$tile armati ; 

Solda{ii mergea plingind 

$i buciuile strigind. 

$i de-acia ca-mi pleca, 

De gara de Roglova. 

La gara cind ajungea. 

Toate rudele-ntilnea. 

Pe Toma ca mi-I vedea, 

Doamne sfinte, ce era ! 

Cind oi zice irei lalele, 

Ce de plinset, ce de jele ! 

Din tren ca mi-1 cobora, 

tiini$or ca-I a$eza ; 

Intr-o sanie-1 pornea, 

$i la sat ca mi-1 ducea. 

Cind fu-n margine de sat, 

Cit era satu de mare. 

Ie$ira ?i mic ?i mare 

Lu 9 Toma la-ntimpinare. 

Pe-acasa cu el ca-mi da, 

Prea bine ca-l primenea 

$i la groapa mi-1 ducea. 

Are Toma trei surori, 

Zo-i c hi tea mormint cu ilori ; 

Le chitea $i le stropea, 

Tot cu lacrimi le uda. 

Dara muma lu v Toma, 

Doamne, Doamne, ce plingea ! 

Zo,-l striga cu dor cumplit 

Pe-al sau copila? iubit ; 

Cu lacrami ea cS-l stropea, 

Fata blinda ca-i spala, 

$i din gura-a?a zicea : 

— Tomo, copila$ul meu. 



366 



Roagft-te de Dumnezett, 
Sfi te facft, muicft, faci, 
O chitt de viorele, 
La mumS-ta prin ulcele v 
Sa nc mai treaci de jele, 
Sfi le \ina la fereastra, 
Cu lacrami sd le stropeascfi. 
Cite dealuri $i vilcele, 
Toate-s plfne cu-a ta jele. 
Cine n-are jele-n lume, 
Las' sa vinfi pin'la mine, 
C3 eu am $i mai ramine !... 
Are Toma o nevastS, 
Ziua 9 noaptea, mi-I striga 9 
Dupa el se prapadea : 
— Tomo, so^ioara mea f 
Via ta e altoita, 
A pus vita la p&mint, 
$i ma-ntreaba de ce pling... 
Da 9 eu pling $i ma topesc 9 
Ce-am pierdut n-o sa gasesc ! 
Pierdui lastarel de prun, 
Sotiorul meu eel bun ! 
Pierdui lastarel de fag, 
Sotiorul meu eel drag ! 
Are Toma copil mic, 
lasa ziua la colnic 
?i strigind pe al sau tata. 
Cind oi zice de trei fire, 
II facui de pomenire... 
Lautarii sa-1 vesteasc& 
§i lumea sa-1 pomeneasca. 



154 

MARIA DIN OWtlMtEG 

Cind oi zice colelfe, 
Ascultati, boieri, la mine, 
Sa va spun o istorie, 
Dintr-a mea copilarie 
Cind oi zice foi de plop, 
Colea-n vale,-ntr-un potoc, 



Prumos cre?te-un buturog. 
Da 9 pe buturog burete, 
§i ca pa$a pe tuflec. 
MSria din Chirimbeg, 
Numa-n fustft ?i-n ilec, 
Intr-o sinti dumineca, 
Cind nu lucra nimenea, 
Ea din gura-a$a-mi zicea : 

— Muma 9 muichili{a mea f 
Da 9 ?tii mumS, da 9 nu ?tii, 
Ci eu, mumfi, mi-am aflat 
Un $or{ mindru, minunat, 
Mor t rnumi, ?i eu s&-l fac t 
Lina verde de-un z3mal{ 9 
Colea-n sat la Cftpitanuf. 
Cind oi zice nucului, 

Ba$ la sora MituluL 
Maria mi se scula v 
Dimineafa slnta lunea, 
Cum se varsfi zorile, 
m lua potecile. 
Nici soare n-a rfisarit, 
O vezi la poarta strigind : 

— Dada Floare, dada Floare, 
le?i la mine-afar 9 mai tare ; 
Eu azi-noapte am visat 

Un jort mindru, minunat, 

Mor 9 dadS, $i eu sa-1 fac ! 

La tine-n lada legat f 

II iau in marama legat 9 

Sa ma due ?i eu sa-1 fac. 

Dara nora Mitului, 

Ea din gura-a$a zicea : 

— Marie, daica Marie, 
Ejti fata tilivichie ; 

Eu $ort mindru am tesut, 
Pe min' nu km imbr&cat, 
$i nu-1 dau in altu sat! 
Da 9 Maria de-auzea, 
Cosi(a-$i d&rSpftna, 
Lacrfimile, zo 9 -i pica, 
$i din gura se ruga: 

— DadS Floare, sora mea. 



347 



Minca-{-a$ llmbuja ta f 

Nu-mi rupe tu inima, 

Ca e ?or{u minunat, 

De trei zilc o sa-1 far * 

Atunci Floarea Mitului 

Lua $or$u-al minunat, 

II dete-n marama legat ; 

$i Maria §ortu lua 

§i la Chirimbeg pleca. 

Cind acasa se ducea. 

Da pe drum cam pe vale, 

S-ajunga-acasa mat tare. 

$i dete pe la locu-al lung, 

Ce 1-a cumparat de la un turc , 

II vedea pe ta-su la plug. 

Mina patru boi la jug. 

Da' ta-su cind o vedca, 

EI din gura-a$a zicea : 

— Marie, taica Marie, 
Cind te vazui ca vii tare, 
Cianca mi-aduci demincare : 
Ca eu mi-am plecat la plug, 
MaicS-ta s-a zabovit, 

Cu prinzu nu mi-a venit. 
Maria cind auzea, 
Mai degraba alerga. 
Cind acasa ajungea, 
Pe muma-sa o certa : 

— Au, fa muica, ce-ai facut ? 
Ca taica, flamind la plug, 
Mina patru boi la jug, 

§i-i ds foame ostanit ! 

Lua Maria demincare 

$t pleca la loc mai tare ; 

Cind la ta-su ajungea, 

Ea din gur3-a$a zicea : 

— Lasa, taica plugu-n brazda, 

§i vino de $ezi la masft ; 

Taica, tu-ai imbatrintt 

$i tot pe la plug a rind, 

Da 9 muma nu s-a-ngrijit 

Sa vie cu prinzu la plug. 

Pina taicfi-su minca. 



M&ria boil mina : 
Zece rinduri le f&cea 
$1 iar acasa pleca. 
Cind acasa ajungea, 
Ea razboiu l-a$cza, 
Mtndra natra intindea. 
$i tabara de |esea, 
Si-un $or{ mindru alegea, 
Si- 1 facu mindru, minunat. 
Nu se afla-n altu sat! 
Cind oi zice de-un pelin. 
In ziua de Ropotin, 
S-aduna varuicile, 
$i toate cind s-aduna, 
Maria le povestea : 
— Fa varuica fetelor, 
Eu asara m-am culcat, 
§-a$a vis ca am visat : 
Ca batu Sfintu Gorneac, 
$i-mi rupse vi{a din cap. 
Cind oi zice lin pelin, 
Astazi avem Ropotin ; 
Noi la pamint sa merge m, 
Cu tirnele s-aducem, 
Pamint de {este calcam. 
Varuicile cu ea pleca. 
La pamint ele sapa, 
Jos pe groapa de pamint, 
Toate varuice sapind : 
Da din groapa de pamint, 
Un ?erpe mare ie?ind ! 
Toate varuicile fugind 
Si din gura chiotind ; 
Da* Maria, fata mare, 
Mi-e fatS cutezatoare ; 
Ea pe jerpe-l omora 
$i iar in groapa sarea. 
Cu sapa, zo, mi-1 s:pa, 
Da* pamintu se surpa, 
Apuca pe Maria. 
Da* fetele, zo, fugea 
Si-i spunea lu muma-sa ; 
Verii ci cind auzea, 



368 



Cu tirnacoape-alerga, 

Dupi Miria sftpa* 

Cu tirnficopu-n cap lovea, 

Vita de pfir ii taia : 

Pe Maria o scotea 
Ba$ moarta, ca vai de ea !... 

At unci muma-sa o cinta t 

— Marie, muica Mfirie. 

Fata mea tivilichie. 

Visu tau ce 1-ai visat, 

Zo, mi-a ie$it adevirat! 
C-a suflat Sintu Gorneac, 
§i t-a luat vita din cap !.~ 
Mindru leagan Ii facea. 
La biserica-o ducea, 
Lautarii, zo,-i cinta : 
Cind oi zice de-un pelin f 
lovan de la Florentin. 
Bucura-te, manastire. 
Ca vine Maria la tine ; 
Nu vine sa se cunune. 
Vine sa se spovedeascfi 
$i-n pamint sd putrezeasca !.. 



155 

CINTECU LUI PRICU 

Lina verde mirodii, 
Colca-n vale, in Bordii ; 
La vale de Cladova, 
Pe-aproape de Corbova. 
Intr-o sfinta dumineca, 
Multa lume imi pleca ; 
S-aduna la cafenea, 
Sa vada licitatia, 
In frunte cu pisaru Ni|a t 
Care-mi bea cite-o vedri{£. 
Stan al Popii din Bordei, 
Se plimba ca un ciocoi ; 
Pe sub mustata-mi ridea, 
Apoi din gura-mi vorbea : 
— Vere Pricu dumneata. 



O sS fac actinia fapta ; 
Sft-Ji iau \ie cafeneaua, 
SS ci$tig $i eu paraua. 
§i-o $Mi iau ?* casipia, 
Ca sfi-mi pice, frate, mia ! 
Cind oi zice de-un niut, 
Destul, frate, mi-ai {inut f 
Cind oi zice viorea, 
Incepea liclta^ia* 
Pisaru Nita-mi striga : 

— Patru parale cine-o mai punea. 
Ala va lua cafenea ! 

Stan al Popii e vorbit, 
Cu Pisaru e tocmit, 
Patru parale mai dadea 
$i cafeneaua dobindea. 
Pricu rau se necSjea 
$i din gura-a$a graia: 

— Nu mai am nici-o para, 
Insd grija i-oi purta I 
Trist acasft-mi ajungea, 
Pe ftu-su-1 sf&tuia: 

— loane t loane, fiut meu, 
Daruit de Dumnezeu, 
N-ai mai fi copilul meu, 
De nu faci ce-oi zice eu : 
Sfi-mi iei pu$ca cu vergeaua, 
Sa nu pierdem cafeneaua ; 
Pe Stan al Popii-1 pinde$tL 
Zilele i le fur$e$ti ! 

Dara Ion e copil prost, 
Se ginde$te cine-a fost ; 
Pu$ca lui ta-su o lua, 
Pinga cafenea-mi plimba. 
Pricu, frate, ce-mi facea ? 
Pe-o sandSlie se punea. 
La astal mi s-a$eza 
$i lua ceva meza, 
O chila de vin cerea, 
Frate-su Nicola iar tocmea. 
Alte porinci imi dadeau, 
Alte vinuri imi goleau ; 
Din gur* a$a-mi gr&iau 



3t» 



§i frumos Imi cuvintau: 

— Ma Stane dumneata, 
Ci$tiga$i cu strimbatatea, 
Da' nu frate, cu dreptate ! 
Vino, frate, sa ciocnim, 
Barem sa ne veselim ; 

Ca clestul mai patimim, 
Multe rele imi simtini. 
Stan al Popii de-auzea, 
Linga ei ca se dadea. 
Da* fiu-su cind vedea, 
Pu$ca el mi-o slobozea, 
Pe Stan a! Popii-1 lovea j 
lara glontul trecea 
$i-n Nita mi se oprea. 
Da* chimetii de vedeau, 
Ei din gura cuvintau: 

— Ce faci, Pricule, a$a f 
Omori lumea ca pa§a ! 
Pe Pricu mi-1 lega 

Cu frate-su Nicola, 
$i-ntr-o soba-1 inchidea. 
La el acasa-mi mergea 
$i din gura a?a zicea : 

— Cind oi zice de-o vioara, 
la ie$i varuica, afara ; 
Cind oi zice de-o sipica, 
Nora lui Pricu-a mai mica ; 
Cind oi zice-un maghiran, 
Da f unde-i lovan ? 

— Cind oi zice de-o vioara, 
S-a dus de-asara la moara. 
Da el din soba raspundea : 

— Ce catati in casa mea ? 
Dar chimetii de-mi vedea, 
Ei din gura-a$a graia : 

— Mai lovane dumneata, 
(Jnde este pu$ca ta ? 

— Cind oi zice de-o gutuie, 



Pu?ca-mi este-ntre butoaie. 
$l-n cohere imi mergea, 
Pu$ca-n mina le-o da, 
Chimetii mi-o mirosea. 
Focuita mi-o gasea. 
La cafenea-mi mergea 
$i lui Pricu-i arata : 

— Ce-ai facut, Pricule,-a?a ? 
Da* frate-su ce-mi vorbea : 

— Zise?i, naica, nu te teme. 
Dar fu, frate, prea de vreme. 
In loc sa facem noi mo$ie, 
Noi facuram saracie ! 
Politia ca-mi ven a, 
Capitanu se plimba 

§i cu Pricu tatnula : 

— Ce-ai facut, Priculc,-a?a * 
Traiai tu destul de bine, 

Nu putea nima ca tine. 
Daca §tii ca n-ai facut, 
Nu te teme, frate,-a$a. 
Ca iar o sa vii la casa ta. 
Trecu vrun an de zile« 
Noua judecatt mt-avea, 
Pe toate le dobora. 
Advocatu se mira, 
Dara Pricu ce-i spunea : 

— Nu te teme dumneata, 
Ca n-am cheltuit nimica * 
Este actie la mine. 

Mi se pare, vo cinci mie, 
C-au fost toate-n sin la mine. 
Aduse din Rumanie, 
De la Popa Irimie. 
I -am pus mina dupa cap, 
I-a fost frica de tesac, 
Mi i-a dat §i am pie cat 
Zace Pricu la robie, 
C-a$a mintea sa-i fie f 



£j» 



DOINE 




150 

Ma fra{ilor siteni, 

§i sSteni $i ora?eni, 

De trei ai ?i jum&tate, 

Apucaram din pScate. 

N-ai fur?it de treierat, 

lata birnicu in sat, 

$i te-ntreaba-n sus $i-n jos, 

Fara de nici un folos. 
$i te-ntreaba de bir. 

Bietul om e numai chin ; 
Daca n-ai, iti ia in scris, 
Jalea pieptul ne-a cuprins. 

Ia asta panfi ud&, 

$i-ti mai pune $i dobindfi. 

Munca noastra cea curate 

E batjocorita toata. 

Marfurile scumpe$te. 
Bucatele le lesne$te, 

Pentr-un fier de plug, ma frate. 

Dedei un sac de bucate ; 

Pentr-o chili de zahar, 

O bani{a de m&lai. 

De vreai sa iai ?i-o ma?ina. 

Sa-ti fact in casa luminS, 

Dai o chila de f&infi ! 

Mai bine traia sfiteanul, 

Cind era fieru cu patru, 

D-acu$i 1-a scumpit cu cinci ; 

Ne desculta de opinci ; 

Sarea e cu trei dinar i, 

De-unde sa dai cind n-ai 1 

Zo 9 le scumpira pe toate. 

Si gazu ni-1 da cu $apte. 

Scump foe e sfipunu, 
Ne omori cu tutunu ! 

Numai taxfi-n sus ?i-n jos, 
Nu mai i-ar vede Cristos! 

Vin glasanii, mai frate, 
Pleaca, candidatl pin sate, 

Si minte care cum poate, 

Se bate irate pe frate, 



Le di cite o \igart $ 

$i-i mai bate pe spinare. 

Mai le da ?i beuturi, 

$i se bat pe b&t&turfi. 

Poslanicul candidate 

Cind vede c-o c&p&tat, 

$i-a drumu de Beligrad, 

Da' dasc&li rom&ni n-a dat 

In Beligrad un sac de bomboane. 

$i fac din arii milioane. 
Cind vede c-a adunat, 

S-apucS ?i-?i fac palat, 

Nu-1 mai vezi sa dea prin sat, 

Sa-1 intrebe pe sfitean, 

Are boi, plug de arat 
$i boabe de sem&nat. 

Ca sateanu nScSjit, 

Tot muncejte la pfimint ; 
Vine sara de la sapa, 
Ostanit ?i plin de ap5 ; 
Plin de ap2 pe spina re, 
De-abia $ede la mincare, 
De-aici plead la culcare. 
S-ar culca, sobele reci, 
De-abia doarme de puree J. 
Toate sobele pistrite, 

De-abia doarme de stralite. 



157 

Dar dupa rat incoace, 
Ce-a$ fi trait mult mai bine, 
Numai banc a nu fi fost. 
Cine, Doamne, m-a miiiat, 
Den bancS eu mam bSgat V 
Duminica diminea^a, 
M-a catat moartea pe-acasft, 
$i m-a gasit bind la masa, 
Singuret cu-a mea nevasti. 
Intinsei mina s-o cinstesc, 
Ea-mi spuse sa ma gatesc. 



373 



Da 9 eu ma rugai de ea : 
— Moarte, moarte, sora mea, 
Mai lasa-ma citava ; 
C-am o casa de copii, 
$-0 rnie de datorii. 
Copila^ii sa mi-i cresc, 
Pentru tine ma gatesc. 
Cine, Doamne, m-a minat, 
De-n banc a eu m-am bugat ? 
Plecai pin tirg sa ma plimb, 
Bancherii i-auzii strigind, 
Tot pe mine prizavind. 
Le spusei sa mai a^tepte. 
Pina-mi iasa griul verde. 
Griu-al verde mi-a ie^it, 
De banca nu m-am platit, 
Tot dator ca mi-am ie$it !... 
Si-mi luai din casa sa vind. 
Vindui vitelu de la vaca, 
Dusei banii toti la banca. 
Vindui mieii-ai sugatori, 
Detei banii la banchert. 
Ma bagai in casa plingind, 
Copilasii suspinind. 
Ma uitai in bataturd, 
Girantii s-au luat de mina. 
Si-mi scrise pe batatura : 
Dai banii ce i-ai luat. 
Or caru ti 1-am scriat ! 
Saracut de maica mea t 
Cine, Doamne, m-a minat, 
De-n banca eu m-am bagat ! 
Mosia ce-mi avusei, 
Eu pe toata mi-o vindui, 
$i tot ca dator ie§ii. 
Mai am decit o gradina, 
$i-n ea munca tot de-a bunS ; 
De-a buna si de-a curata, 
Ce-i sapata numa-o data. 
Si gradina mi-o vindui. 
Si toti banii mi-i primii, 
Si la banca ca-mi fusei, 
Nici dobinda n-o platii !.» 



158 

Foaie verde de trei foi, 
Muri Stancu lui Barboi, 
Cu ochii la tatal lui, 
Cu capu pe capatii, 
Si la mindra lui dintii. 
I-o fi drumu prin padure, 
S-aibe mindre de iubire. 
I-o fi drumu pin ora$, 
Sa fuga de gendara?. 
Ca gendaru-i mare cine, 
Nu £tie ce-i omenie : 
Te bate §i te snope$te, 
Sa ride $i sa-nglume$te ; 
Leaga oameni cot la cot 
Si-i da-n Dunare sa-not. 



139 

Striga-o fata din cetate, 
Peste Dunare departe ; 
Striga, mi se jeluieste, 
De traiul ce mi-1 traie$te. 
Si din gura cuvinta, 
Da* din irrima otta : 
— Nu fete sintem cu toate, 
Dam ramas nemarttate r 
Ca la noi, aici, ciocoii. 
Ne-au ridicat toti flacaii, 
I-au dus pe-ale lor conace, 
Sa vada de dobitoace ; 
Si i-au dus pe-ale lor mosil. 
Ne-au lasat sate pustii. 
Noi, surori, ca va rugam. 
Venitj aicea cu toate, 
Sa scriem la boieri carte, 
Sa ne faca dreptate. 
Sa dam jalba la ciocoi, 
Sa dea drumu la flacai, 



374 



Sfi ne maritam ?i noi. 
Varuice dc la Vidin, 
Din Vidin, din Florentin, 
'Da' 51 vol din Negotin, 
Hal, cu toate ne unim. 
Cu sape $1 cu topoarfi, 
S-alungam ciocoi din tar5. 
Fa varidcl de la Cetate, 
Puneti puntea peste ape. 
Ca Dunarea-i minioasa, 
Nu ?tie ce dor ne-apasa. 
Cu voi de-o lege sintem, 
Nici o putere n-avem ; 
Numai soarele ?i luna 
Ne tine la dor cununa. 
Dragi surori, voi, fete man, 
Aici la noi sint tatari, 
Tatar! ?i cu ba$ibuzucf, 
Sintem, dea, roabe la turci ! 
Hai, cu toate ne-ajutam, 
I m pre una sa luptam ; 
Cu flacait ce-i avem, 
Din robie sa scapam, 
Surate, ne maritam ! 
Mina cu toate sa dim, 
Ciocoii si turci sa piara, 
Sa fim libere in tara. 
Cimpiile ne-nfloreasca. 
Hora mare, rumaneascS ; 
Flacai, fete sa nunteasca, 
Coptii ne pomeneasca ! 



De cind dai ocol la Jii? 

— Muma-ta e sanatoasS, 
§i pe vatra licrlmi varsfi. 
Sta la masa $i tot coasa, 
Dar pe vatra lacrami varsa 
De face fintina-n casa ; 
Fintina cu trei izvoarS, 
Cine-o bea din ea si moara. 
Sa moara du?manii toti, 
Da' ciocoii cu ai mor^i, 

— Da mindra de la Timoc. 
Ma ma! iubejte cu foe? 

— Te iube?te, voinicel, 
Ca e$ti mlndru haiducel ; 
$i cu dor ml se ginde^te. 
Din picioare se tope$te ! 
Da tu dormi pe-o radioara, 
$i-mi iubefti o caprioara ! 
Iaca f frunza-n codri picS f 
Vino 1-a ta ibomnici. 

— Am sa vin sa o iubesc. 
Dorur'le ma prididesc ; 

La stratul de busuioc 
Am s-o string eu de mijloc. 
La stratul cu mic$unele 
Sarut ochii ?i sprlncene ; 
Da* $i gitu-i cu margele, 
Cama$a-i cu floricele. 
Sa-i sarut gurita dulce, 
Da' $i parul de pe frunte ; 
Gurita ?i ochii ei f 
Parca sint luceferel. 



160 

— Cucule, columbule, 
Cucule, frumosule, 
Cucule, de unde-m! vii ? 

— Din Timoc, de peste Jii, 
De pe la codri pustii ! 

— De la maica ce mai $tii« 



161 

De cind zic ca s3 ma due, 
Numai pu$ca s-o apuc, 
$i-n padure sa ma due* 
Pu$ca $i curelele, 
Alea-mi sint suf letele ! 



575 



162 

Cind oi zfce siminic, 
A$a-i viata de voinic, 
Ca nu-i pasa de nimic. 
Nici de domn, nici de dracu. 
Traiasca-n codru, saracu ! 



163 

Cinta, mindro, traganat, 
Sa te-aud de la Banat, 
Ca sint cu trei cai de furat. 
Lnu-i ro?u ca focu, 
S-altu negru ca codru : 
Si pe care $ed calare, 
Pintenog de trei picioare. 
La picioare pintenog, 
De calca tot la soroc, 
Cu ochii ca fulgeru, 
La groan a ca vintu, 
De-ti inalta sufletu. 



164 

Fire-al dracu, carpini?, 
Ce grabi$i de-ngalbeni$i ! 
Umblam prin tine piti$, 
Cu sabia tirai?, 
Lovita din tar? in tars ; 
Sabie lunga, lata, 
Pu$ca la git atirnata, 
Sa cuprind padurea toata, 
Sa stau pe la strimtori, 
Sa a$tept la negustorl : 
Negustori la bilci trecind, 
Cu chesale zorn&ind. 
Ma fac broasca pe pamint. 
Cum sa fac ca sa-i apuc ? 
Jine-ma, Doamne, cu zile. 



SS-i vad chesaua-n sin la mine I 
Tot galbeni de-ai vinitici 
Numai sa schimbi sa maninci* 
Da* nevoi sfi nu mai duel. 
Fire-al dracu, om bogat, 
Tot cu vorba m-ai pur tat ! 
La tine bani am cerut, 
Ca sa-mi dai cita-mpfumat ; 
Tu mintai ca n-ai marunt, 
Eu $Jiam ca i-ai avut ; 
Tu mintai ca-i cheltuit, 
Ca sfi-ml dai imprumut 
Cind la tine am cerut. 
Spuneai ca n-ai mai schimbat. 
Si nu m-ai imprumutat. 
De-oi veni la mina mea. 
Oi vedea ce ti-°* lucra ; 
Sa te tai cu-al buzdugan, 
Sa te fac bucati pe-un an, 
De tine grije sa n-am ' 
Ca ce mi-e drag mie pe lume ? 
Iarna trece, vara vine. 
Cind vad frunza ca paraua. 
I mi spal pusca $i vergeaua ; 
Create frunza ca petacu, 
Spal vergeaua §i condacu, 
§i-mi apuc codru, saracu !... 
Sa ma bag unde-i mai des, 
Pina-n toamni sa nu tes ! 
Nici la toamni n-a? ie$ea. 
Bate bruma, cade frunza, 
Se rare$te padurea, 
Ma gase$te potera. 



165 

Cind oi zice pir grecesc, 
Stau In drum ?i mi gindesc 
Ce s-apuc, ce sa muncesc, 
Piine ca si-mi dobindesc ; 
Copilasi sa-mi arinesc, 
Ca amar de mult trudesc !.♦. 



376 



Cum $edeam pe ginduri dus f 
Ma uitai spre munte-n sus ; 
Cind pe munte ma uitam, 
De minie cu turbam. 
Ma uitai In jos spre lunci, 
Vazui oameni, muieri, prunci, 
Cu plugurle lor la munci, 
Da eu sarac far'de-opincl... 
Imbrazda, ImbrSzda mereu t 
Numai plugule^ul meu 
L-a-ntelenit Dumnezeu, 
In gradina in dudfiu. 
Ca doi bo! ce-i avusel, 
De vremuri rele-l rupsei ; 
$i de sapi raminsel, 
Tot avutu un bordei, 
$i pe vatra un cutei, 
S-un taciune stlns, de tel, 
Cu cenu$a-ntr-un $tiubel, 
Cama$a-mi cirpita cu tei... 
Am umblat ?I-am alergat, 
Mam miluit, m-am rugat 
De ciocoi, de om bogat, 
Nima-n sama nu m-a luat. 
Atunci ma-ntorsei §i eu 
$i zisei in gindul meu: 
Dare-ar bunu Dumnezeu, 
Sa umble §i plugu meu ! 
Din baltag sa-mi fac un plug, 
Pistoalele sa le-njug, 
Ca sa brazdez ales, 
Unde-o fi cringu maf des. 
Sa trag brazda draculul, 
Pina-n capu satului, 
In usa bogatului, 
Drept la furca satului I 



Leu?teanu-a fost uscat t 
Mi-a tras murgu ?-a scfipat ; 
Toata noaptea 1-am c&tat, 
Cu mindra de dupa cap* 
Mindra cat* $i ofteazfi, 
Murgu pajte $1 rlncheazS. 
La pas, murgule, la pas, 
S-ajungem desarfi-acasft, 
La copii §1 la nevasta ; 
De copii nu ba? ml-e dor, 
■Da* de nevastS sa mor ! 
MS suii in deal in ciucfi. 
$i privli In vale-n lunc8 f 
Toate plugurfle-ml umblS, 
Numa pluguletu meu, 
$ede lat la pSrete, 
Cu rugina de trei de$te, 
Da 9 plugarll-n sat la fete. 
Murgule, murgule, 
Te-a? lasa la muma mea, 
Muma mea e vrajitoare, 
PleacS-n sat dupa bomboane ; 
Te-a? lasa la soru-mea, 
Sora mea e fata mare, 
la furca, pleaca la fete, 
Da* tu mf te coci de sete. 
Sa-ti dau zobu ciuruit, 
Sa te faci tu gras la git; 
Cu coama neagra calcata, 
$i cu coama rasfirata. 
Ramii, muica, sSnatoasS, 
Ca eu ma due sa-mi fac casS, 
La copii ?i la nevasta* 
De copii nu ba? mi-e dor, 
Da* de nevastS sa mor. 



166 



Lina verde siminic, 
Mi-este murgu priponlt, 
Colea la un leujtean mlc. 



157 

Plinge-ma, mama, cu dor, 
Ca ?i eu ti-am fost fecior ; 
Ti-am scos plugul din obor, 
Si 1-am infipt in ogor. 



377 



Ogoru ti 1-am arat, 
Porumbu am samanat ; 
Porumbu a rasarit, 
Mie carte mi-a venit, 
Sa plec, muma,-n soldatie, 
Numele, muma,-o sa-mi vie ! 
Muma, dintr-o casa plina, 
Numai mie mi-afla$i vina, 
Ala dede^i in casa strina. 
Pina strinu, muma, cina, 
Eu stau sfesnic de lumina ; 
Pina strinu-mi taie pita, 
Mie lacrimile-mi pica !... 
De iau cirpa $i le $terg t 
Lacrami $i mai tare merg !... 
Rau e sa f If argat, 
Departe de al tau sat ; 
Te pui cu strinu la cina, 
Da 9 staptnu-ti baga vina. 
Luai de doua-trei ori, 
Da 9 oftai de noua ori, 
Lasai lingura in blid t 
Si plecai pe drum plingind, 
Pe parinti, vezi, blastamind, 
Ca m-au adus pe pamint. 
SoarMe a ajuns la prinz, 
Toji copiii-s la parinti. 
Stau in loc $i ma gindesc 9 
In ce parte s-o croiesc ? 
Ma uit intr-o toaie-adtnca, 
Unde ?erpii ma maninca. 
Doamne, mare este doru, 
Cind pierde muma fecioru ! 
Codru-i jalnie ca si mine, 
Nici frunza nu si-o tine ; 
Si-a pierdut muma fecioru, 
In gradina sa scutura bujoru t 



168 

— Rau, muma, mai blastamat, 
Stau in arma razamat, 



Nebaut ?i nemincat, 
Nici de nime intrebat, 
Parca-s mare vinovat ! 

— Muica nu te-a blastamat, 
Ursoaica nu te-a ursat ! 

— Am auzit din batrini, 
Ca e rau, muica, la strini ; 
Am auzit, n-am crezut, 

Ala dus drumu $i-am vazut. 
Strinatatea-i trai amara, 
Bucurie-mi vine rara, 
A$a pe voinic 1-omoara. 
Strinatatea nu e buna 
La copilul-al far 9 de muma, 
Ca un pom batut de brumfi : 
Nu e bruma, nici curata, 
Ca copilul-al far 9 de tatS. 
Ca un mar batut de piatrS, 
Zo, ma ploaie ploili, 
Si ma bate vintur 9 li ; 
Rau ma arde soarele 
Si ma string curelele, 
Vezi f curele-ncruci§ate 
Peste piept ?i peste spate* 
Facute de strinatate, 
Of, Domnita, ce pacate ! 
Nu le-alegi de dreptate, 
Numai singurica, moarte... 



169 

Rau, maica, m-ai blastamat, 
De stau in pu$ca razmat, 
La vale de Cosiac, 
Si-ti beau apa din culcat ; 
Si ma uit in Geanova, 
La neveste tinerele, 
Zo,-s-nalte, subtirele, 
Cu paru facut inele, 
Bas pe plac inimii mele. 



378 



170 

— Foaie verde di-un spanac, 
Eu f mindro, ma due soldat* 
Pe tine te las in sat. 

— Mai naica, cind oi pleca. 
Sa nu faci, naica, cumva 

Sa nu dai la poarta mea, 
Sa faci chita din basmia. 
Sa te v8d cind te duci, 
Sa-ti dea daica mere dulci, 
Une-oi jedle sa maninci 
Si aminte sa ti-aduci, 
De-ale noastre vorbe dulcl. 



171 

Mindra cu coadele lungi 
Si cu sprincenele-n dungi, 
Te face in drum de plitij^i* 
Ca cinele-n patru bringi, 
Cind se trage la opinci. 
Mindra cu sprincene multe, 
Zo, n-are cin* le sarute » 
Ca cine le-a sarutat, 
Mi-a cazut naica soldat. 
De la val* de Calafat, 
Maninc tain uscat 
Si $ed in pu$ca r£zmat» 
Rau, muica, m-ai blastamat ! 
Ce nu m-ai facut o fata, 
Sa-ti aduc apa-n galeata, 
Si sa-ti tore cu furca-n vatra, 
Si sa-ti fac o turta calda. 
Da f tu m-ai facut ficior, 
Sa dau tarilor ocol. 



172 

— Frunzulita, foaie latS, 

la tesi, mindro, pin f la poarta, 



Sa vezi badea cum te-a$teapt& ; 
Te-a§teaptft $i nu s& duce 9 
Ca sfi-1 dai gurija dulce. 
Frunzulita, foaie lata, 
Pleaca badea la arqiatfi, 
Ramii, mindro, suparata, 
Cu gura nesirutata !... 

— Du-te, bade, la armata. 
Am sa stau la mama fata. 
Pin* oi veni din armata ; 
Du-te, bade, sanatos, 

Eu de tine nu dosasc. 

Vine badea din armata, 

Calare pe iapa-nalta, 
Prive$te la mine-n poarta. 

— Ce stai, bade, $i privejti, 
Acum nu ma mat iub?$ti ? 
C-atunci t badeo, m-ai iubit, 
C-am fost mica, n-am ?tiut ; 
Dar acum am crescut mare. 
Nu iubesc pe fiecare ! 
§i-am zis verde aluneh 

$i iubesc un colonel : 
Si-am zis verde colalie, 
C-a?a-mi spune mama mie, 
C-am sa port eu palarie 
Si capot pina-n calciie. 



173 

Una verde trei smicele, 
Tinerele nevestele 
Uidesc fan* oameni ele. 
Saracii, bietii flacai, 
I-aduna de dupa boi, 
Si mi-i mina la frontei. 
S-a dus naica cu vaporu 
Si i-a lasat daichii doru ; 
S-a dus naica cu masina 
Si i-a lasat daichii mila ; 
S-a dus daica, mi s-a dus 9 



379 



§1 el daichH nu I-a spus : 
„Plec, fa, mindro, de la tine, 
Doru meu wide ratnine ? 
Ramine, mindro, la tine ; 
Sa-i pui stinga capatii, 
Cu dreapta sa-1 mingii l u 
Muichili^a mea de piatrd, 
Ce nu m-al facut o fata, 
Sa stau cu tine pe vatra ; 
La ce m-ai facut fecior, 
De-i dau tarilor ocol 
Cu pustiul de vapor ? 
La vapor sfi-i pice roata, 
Ca m-a despartit de tata ; 
Da* la voz sa-i pice $ina, 
Ca m-a despartit de muma... 
R2u, muica, m-ai blestemat 
Sa umblu din sat in sat !.*. 
C-un picior m-ai leganat, 
Cu stinga tita mi-ai dat, 
Dreapta te-ai inchinat. 
Stau in pu$cS razamat. 
Nebaut $i nemincat t 
Parca-s mare vinovat ; 
Cai din amuri n-am taiat, 
Boi din jug n-am impu$cat, 
Prea rau m-ai blastamat. 



174 

Bate vintu pale, pale f 

Pe-a Trachie la vale; 

Pe cimpu Solunului, 

Bate voiscaua turcului. 

Merg ofiterii calare, 

Da' voiscaua pe picioare. 

Striga unu de calare s 

— Destul, frati, destul, firtati. 

Ca de ctnd pocniti in noi, 

Cazu unu, cazu doi, 

Cazu-o-mie dintre noi Y 

Tot ai no$tri sotiori !... 



Cadea un voinic de calare, 
§i-l vedea o fatfi mare, 
Mi-alerga c-o luminare. 
Ofiteru, zo, striga : 

— Stinge, fata, lumina, 
Ca la voinic a$a e data 
Sa mai moara-n strinatate ; 
Nu e muma, nu e tata, 
larba de la cap pliveascfl, 
Florile sa le rare a sea. 

Da* voinic u-asa zicea : 

— Da* $tii, muma, da* nu $tii, 
Ca mi-ada$ti o cartioara ; 

Nu pot, muma, sa mai scnu. 
Ca ghtuleaua mi-a plesnit, 
Pe mine, muma, m-a lovit ; 
Am cazut, muma, la pamint, 
$i ma vait amarit, 
Ca sint canun pe pamint. 



175 

In padure la Sinaia, 
Bate vintu ?i cu ploaia ; 
Ploaia ploaie cu ghiulele, 
Cu obuzurt grele, grele. 
Dumineca ce-a trecut, 
Frumoasa nunta-am avut ! 
Vine curieru pe la noi, 
Cu patru perechi de boi 
Si cu turme mari de oi ; 
Boii trag, o?le-mi plac, 
Cu mindruta ce si fac ? 
Ca-n razboi eu am plecat, 
Cu du$manii sa ml bat. 
Vine mindra $i ma cat&, 
De lacrimi a facut balta ; 
Doi soldati ea intilnea, 
$i cu lacrimi i-ntreba : 

— Barbatu unde-ati lasat, 
Inima-n piept mi-a sScat? 

— L-am lasat colea-ntr-un sat. 



380 



In cimitir ingropat ! 
Eu atunci cind auzii, 
Drept la el ci mi oprii ; 
Gasii crucea r&sturnata 
$i groapa put in crapata. 
Puiul din groapa rSspunse : 
— Pasarica, ma saruta, 
Du-te-acas' $i te marita, 
§i ma-ngroapa $i pe mine 
Subt o frunza de stejar, 
Sa-ti fie de dor un an ; 
In stratu-al de viorele, 
Plingi, mindro, de dor 51 jele! 
Cine mai face razboaie, 
Sa moara el de lingoare, 
Pe burta sa-i creasca piru, 
La neam i sa rupa firu 1 



176 

Bate ceasu-acuma unu. 
Auzi, muma, bate tunu. 
Bate ceasu-acuma doi, 
Vin gendarii dupa noi ? 

Ai 9 at, Dunarea, 

Sa punem punte pe ea. 

Sa tree eu in tara mea. 
Bate ceasu-acuma trei. 
Ma duc f muma, la Bordei. 
Bate ceasu-acuma patru. 
Ma due sluga la-mparata. 
Bate ceasu-acuma cinci« 
PIec 9 muma, acum de-aici. 

Ai, ai 9 Dunarea, 
Puneti, frati, puntea pe ea t 
Sa tree eu in |ara mea, 
Cu mindruta-alaturea. 
Bate ceasu-acuma $asa f 
Ma due, muma, eu de-acasa. 
Bate ceasu-acuma $apte. 
Eu plec, muma,-acum departe. 
Bate ceasu-acuma opt 



Mft due, muma, ba? de tot 
Ai, ai t Dun&rea, 
Pune{i, fratl, puntea pe ea. 
Sa tree eu in Jara mea, 
Cu mindru{a-alaturea. 
Bate ceasu-acuma noua, 
Sa-mpartim Dunarea-n doua ; 
Sa facem o punte mare, 
Sa trcaca $i mic $1 mare. 
Ai, ai, Dunarea, 
Pune{i, fra(i, puntea pe ea: 
Sa se faca drum de car& t 
Sa tree cu mindru{a-n $ara. 



177 

— Cind oi zice ostrfi^el, 
Cinta, frate,-un cintecel ! 

— Lumea zice trel migdale, 
S-a oprit luna din cale, 
$i-ntreaba pe sfintut soare, 
Cine-a-aprins focul in Balcani ? 
— Cinele de-al gherman ! 

Da frantuzu a $tiut 

Cum sa mi-1 facfi caput I 



178 

Ramii, Banat, sanatos, 
Ca o floare de frumos ; 
§i tu sanatoasa, (ara, 
De-oi trai sa te calc iari. 
Dar daca eu oi muri, 
Te-o calca cine-o trai ; 
Ca e$ti mindrS $i bogata, 
$i de toate-ndestulati ! 
$i ca frati ce ne iubesc, 
De la neamt ne izb&vesc ; 
Din robie ne-a$i scapat, 
Ca buni frati ne-aji ajutat 



381 



Trecem t)unarea-n Timoc. 
Jucam hora tot pe loc, 
Sa rasara busuioc 
$i sa ne iubini cu foe. 
Alindra mea ce e$ti din tara, 
1 reel la naic-al tau pe vara ; 
Sa ne iubini cit \\i cer, 
Ca sint statut prizonier. 
Alindro, cind oi muri eu, 
Sa vii la mormintul men ; 
Sa strigi : morminte de piatra. 
Ai, deschide-te o data ! 
Sa vad tinar ce-am iubit, 
Ca doar n-o fi putrezit, 
Ca-i nesatul de iubit, 
$i mai vreau sa ini-1 sarut ! 
Sa-mi mai semeni pe mormint, 
Cite flori sint pe pa mint ; 
$i sa mai senuni o floare, 
Da* s-o uzi cu lacrimioarc. 
La cap pui floare de mac, 
C-am iubit ce mi-a fost drag ; 
La picioare, o cicoare, 
Si-un rind cu flori pin' la mare ; 
Sa sade^ti $i-un pod cu f!ori f 
Pin* 1-ai no$tri fratiori ; 
Florile sa-mboboceasca, 
Frati cu frati sa se iubeasca : 
Da ? mindruta le pliveasca, 
Pe cimpia romancasca. 



179 

Vintulet de primavara, 
Spune ceva de pe Jara ! 

— La umbra de paducel, 
Frumos doarme-un voinicel, 
Cu ranita linga el ! 

— Ala due, muma, eu sfl-I scol ? 
— Lasa, muica, nu te duce f 

Ca voinicu e ranit, 



Vin sanitaril sa-1 la, 
Sa-I duca la Craiova, 
Sa-i vindece bubifa, 
C-acolo e bolnita. 
— Da' tu, muma, sa ne cati, 
La Braila-ntre Galati, 
C-acolo sintem chemati : 
La malu Siretului, 
La granita rusulut. 
De trei zilc nemincat, 
Nemincat ?i nebeut. 
Sa iei sapa $-0 Iopata, 
Sa tragi pamint la o parte, 
Sa ne vezi oasele-n$irate, 
$i sprincene-ngalbinate. 
Sa ma scalzi in lacramioare, 
De la cap pin-la picioare. 
Plinge-ma, muma, cu dor, 
Ca si eu ti-am fost fecior, 
$i-am scos plugu din obor, 
$i ti 1-am pus pe ogor. 
Trenule, fringea-ti-ai roata, 
Ca ma departasi de tata ; 
Trenule, fringea-ti-ai cirma, 
Ca ma departasi de muma. 
Nu e muma, nu e tata, 
Parca sint nascut din piatra. 
Nu e frati, nu e surori, 
Parca sint nascut din nori. 
Ca mai am doua-trei zile, 
$i-mi dau ranita-n primlre. 
$i pu$ca la magazie. 
Pentru-o pu$ca rug;noasa, 
Lasai copi!a$ la masa. 
Cind copilul striga tata, 
La inima ma sageata ! 
lar cind fata striga muma. 
La inima ma sugruma I 
Du-te dor, fire-ai sa fit, 
$i-nsareaza unde $tii, 
La mindra sub capatii. 



382 



180 

Saraca strainatate, 

Mult avui de tine parte, 

§i n-am muma sa ma cate ; 

§i n-am muma $i nici tat&, 

Parca sint cazut din piatra ; 

Nici n-am frati, nici n-am surcri, 

Parca sint cazut din nori. 

Ocolii tarile toate, 

$i de bine n-avui parte. 

Rau, maica, m-ai blastamat, 

Sa calc cu picioarele, 

Cit alcarga soarele. 



181 

Rau, maica, mai blastamat, 
Maicuta, cind m-ai scaldat : 
Sa umblu din sat in sat, 
Ca vita de cumparat. 
Sa umblu din mina-n mina, 
Ca flinta ce nu e buna. 
Du-ma, Doamne, de pe-aici t 
Unde sint zilele lungi t 
Ca pe-aicea s-a marit; 
$i oamenii s-a rait, 
$i nu mai e de trait. 
Vai\ vai, inima mea, 
Mult e buna, mult e rea, 
Mult e neagra ca tina ; 
Mult sa arde $i sa frige, 
$i n-are gura sa strige. 



182 

Strugurel batut de bruma, 
Rau e, Doamne, fara muma ; 
Strugurel batut de piatra, 
Rau, e, Doamne, fara tata. 
De-ai calca din urma-n urma, 



Din strin n-ai face muma ; 
De-ai calca din piatrS-n piatrS, 
Din strin n-ai face tata. 



183 

Muica, dintr-o casa plina, 
Numa mie mt-afla$i vina, 
Ala dade$i in casa strinS. 
Pina strinu, muica, cina, 
Eu stau sfe$nic de lumina : 
Pina strinu taie pita, 
Mie lacramile-mi pica !... 
Eu iau cirpa sa le ?terg, 
Ele $i mai multe merg. 
Saraca cirputa mea, 
Sa scalda in lacramea. 
S-a uscat in dor $i-n jale, 
§i cura ca Dunarea-n vale. 



184 

Verde lin, verde pelin, 
Vai de voinicelu strin, 
Ce sluje^te la stapin, 
$i nu-$i ia plata deplin ! 
Ca ?i naica este-un strin, 
$i am slujit pe stapin ; 
M-a saturat cu chinu, 
Da' m-a-mbatat cu vininu. 
Ca n-am frati, da* nici surori, 
Parca sint facut din flori ; 
Da 9 nici muma, da 9 nici tata, 
Parca sint facut din piatra. 
laca amu de cind zac, 
$i n-am pe nima cu drag, 
Sa-mi puna mina su f cap, 
Sa ma-ntrebe de ce zac ; 
De ce zac, de ce bolesc, 
Din picioare ma topesc, 
Vad c-o sa ma prapadesr. 



383 



185 

Vai dc lin, vai de pelin, 
Vai de voinicelu-al strin ! 
Ai, mindro, la Suferin, 
Sa pazim calea la trin 
lata trenu §uierind, 
Lasa pe mindra plingind. 
Din ochi negri lacramind. 
$i din gura blastamind : 
— Dare-ar, dare-ar Dumnezeu, 
Trenule, sa te usuci 
Ca un pom neroditor, 
Cind nu face vara flori, 
Nicf umbra la calatori. 
Trenule, fringea-ti-ai roata, 
Zo, ma departa$i de tata ! 
Pe muma nu mi-o vazui, 
Pe tata, zo, mi-1 pierdui, 
Tot cu strinii ma-ngradii ! 
Pina-a prinde strinu frate, 
Cazu carnca jumatate, 
Singele pe-a tria parte. 
Nu e nima strin ca mine, 
Decit mierla din padure ; 
$i aia mai are cine, 
Ca oua $i scoate pui, 
§i face dtnsa sotii. 
Dara nu e strin ca mine, 
Numai mierla din padure, 
Cu dalba prefacatoare, 
Cinta noaptea pe racoare, 
Dimineata,-" prinzu-al mare, 
Sa scole mindra din foaie, 
Sa piece cu de mine are, 
Ca mor plugarii de foame ! 



186 

Dunarica apa linfi, 

Nu ma trece-n Jara strin A, 

Ca n-am pe nima cu mila 



Ca si vinS sfi ma strige ; 
Lasa vaporu mai alina, 
Sa-I vad pe naica sa vina ( 



187 

Dunare, apa lini, 
Nu ma trece-n fara stnnfi, 
Far* de dor $i far* de mila. 
Dunare, facea-te-ai neagra, 
Sa te iau in sticli^oara, 
Sa dau la du$mani sa moara. 
Sa dau la du^manca mea, 
Sa plesneasca fierea-n ea. 



188 

Dunarica, apa Una, 

Numai cu pacate plina, 

Sacati-ar izvoarele, 

Sa tree cu pieioarele, 

Sa-mi vad surioarele ; 

Ca de cind nu le-am vazut, 

Pe mine carnea-a scazut ! 



189 

Foaie verde, foaie lata, 
Trecui Dunarea deodata, 
Uitai muma, uitai tata. 
O trecui de doua ori. 
Uitai frati, uitai surori. 
O trecui $i de trei ori, 
Uitai gradina cu flori. 
Cine trece, flori culege, 
Cine tuna, flori aduni: 
Le rupe din radacina, 
Le-asvirle peste gradina, 
Ca n-are cui sa ramina. 



384 



190 

Dorul meu se (ine lan( 
De satul meu Gumatart, 
De prieteni departa{i 
$i de mine neuitali. 
Oftez zi $i oftez noapte, 
Doamne, ca prea sint departe. 
Cu ginduri impra?tiate 
La rudele mele toate. 
Cele vii $i cele moarte, 
De care n-avui parte, 
Linga-ai mei sa fiu la moarte. 
Doamne, pe cei care-s vii. 
Te rog, sanato?i sa-i $ii f 
Ca ei poate-au sa ma pltnga 
Cind la groapa-au sa ma duca, 
Daca prin vis le-o venea 
Sau semne H s-or facea. 
In mormint cind m-or baga, 
Nu $tiu cine m-o plingea, 
Ca nu sint in lumea mea, 
Care-am crescut linga ea, 
In copilaria mea. 
Poate, totu$i, vrunu-o fi 
De mine a-$i aminti : 
Vreun prieten pretuit, 
Care $i eu l-am iubit, 
In Gumatart cit am trait. 
Poate-o mai fi $i vreo ruda, 
Din ochi lacrimi ca sa-i curga, 
Cind de moarte-o sa-mi auda... 
Cit e Dunarea de lunga, 
Doua margini ea le uda : 
Una a Maglavitului, 
Alta a Gumatartului. 
Lunga-i Dunarea, $i lata, 
De-al meu oftat turburata, 
As vrea s-o mai tree o data, 
Sa mai vad cimpia noastra ; 
Cimpia $i satele, 
$i cu toate rudele. 
Rude ji oameni cuminji, 



Ce mi-au fost ca $i parinti. 
Soare ce lumea-ncalze$ti, 
Cind in satul meu prive?ti, 
Du-le dor pe raza ta ; 
Du-le sarutarea mea, 
In sat la toata lumea. 
Ca de$i sint departat, 
Eu pe nimeni n-am uitat 
Din satucul meu eel drag. 



191 

Floricica de pe lac, 

Ce m-ai bl&stfimat sa zar ? 

$i m-ai blastamat o data, 

$i~am zacut o vara toata. 

Zac pe doua scindurele, 

A crescut iarba pe ele ; 

Nu e muma s-o pliveascfi, 

$i nici tata s-o cosasca, 

§1 nici sora s-o rareasca. 

Foaie verde de-tin bujor, 

Mi-aVvenit vremea sa mor f 

$i n-am pe nima cu dor, 

Sa-mi puie mina su' cap, 

Sa ma-ntrebe de ce zac. 

De ce zac, de ce bolesc. 

Din picioare ma topesc, 

Ca un muc de luminare, 

$i cura ceara la vale, 

$i uide$te ata goala. 

Vai de lin, vai de pelin, 

Vai de voinicelu strin ! 

Izvora$ cu apa rece f 

Cind oi bea, de dor imi trere ! 

Izvora$ cu apa Una, 

Cind oi bea, de dor mi-alin2 l 

Dunarica apa Una, 

Nu ma trece-n tara strina, 

Fara dor ?i fara mila. 

Fara muma, fara tata, 

Sa ma sui in mun^i cu piatra, 



385 



Sa vad muma, sa vad tata ; 
Sa ma sui in mun^i cu flori, 
Sa vad frati, sa vad surori. 



192 

Cind oi zice bob naut, 

Pe drum plec, pe drum ma due, 

$i n-am nici-un cunoscut 

Sa ma-ntrebe und' ma due- 

Cine mi-a fost cunoscut, 

A pus spate la pamint 

$i fata la rasarit, 

Ochii negri-au putrezit, 

S-a facut negru pamint. 

Daca nu crezi cuvintu, 

Vino sa-ti arat mormintu ; 

Dai blanita la o parte 

$i mormintu jumatate, 

§i vezi mint incruci>ate, 

Pe piept la vale la sate, 

Cu de§tele albioare, 

Cu inele nalbioare. 



193 

La vale, la vale, 
Cinta-o fata mare ; 
Si oile pe razoare, 
In rasarit de soare, 
Magla a cazut, 
Oile-a pierdut. 
Magla s-a luvat, 
Oile-am aflat. 



$-0 frumoasa mindrulita. 
Vin ?i vinturi, vin ?i ploi, 
Da* nu fug eu de la oi. 
Decit sluga la ciocoi, 
Mai bine cioban la oi. 
Ca rasare mindrul soare, 
Eu min turme la izvoare, 
Pe urme de fagi, 
Pe miros de fragi ; 
Turma-mi pa$te pe verdea^a, 
Pe mindruta string in bra^a, 
$i pe munte ne iubim, 
C-a$a-i bine sa traim. 



195 

Pe §oseaua de la vale. 

De teri ori ma plimb calare : 

— Calule, oi sa te bat ; 
Cu biciu^ca de bumbac, 
Sa fie moale la cap ! 

— Ce, stapine, dai in mine, 
Nu ti-am pur tat trupu bine ? 
Bini$or ?i leganos, 

De nu te-am lasat pe jos. 

Cind la mindre mi-ajungeam. 

Nu-ncetam din nechezat, 

§i mindrele din oftat ; 

Tu la gard ca ma legai 

$i de mine imi uitai, 

Imi dai fin nuielele, 

Da* graunte stelele. 

§i tu-ti faceai voile, 

Cu toate mindrutele. 



194 



196 



Foaie verde de sub punte. 
Sint cioban cu oi la munte, 
$-am o turma de oita, 



Ai t fetita de-om bogat, 
Ce-am cerut tu mi-ai dat 
Am cerut piine cu miere. 



586 



Tu mi-ai dat buzfile tfile ! 
Ai t feti^a de-om bogat, 
Ce cu oile mi-ai plecat, 
Pe carare-ai ie$it din sat, 
Pe tilva p-inga sala$e, 
Ciobani^a cu oi grase ; 
Clopote mi-ai astupat, 
Cu frunza de par uscat, 
Sa nu s-auda din departe, 
Alti ciobani sa nu ne afle. 
Clopotele fac tica, tac, 
C-a$a mie mi-e drag. 
Clopotele fac dinga, ding, 
Vino-n brate sa te string ; 
Ca nu-s lup sa te rapesc, 
§i-s cioban sa te iubesc. 



197 



C-am iubit pe mindra-n tine. 
Las* sa ma spuna p&mintu, 
Ca el mi-a fost a$ternutu, 
Las 9 sa ma spuna iarba, 
Ca ea mi-a vazut patima. 
Ea mi-a vazut patima, 
Cum mi-am iubit eu mindra. 
Plopule, frunza rotunda, 
la intoarce-ti frunza-n dunga ; 
$i-ntoarce-$i frunza pe fa^a, 
Pina fed cu mindra-n brata. 
Tu cu umbra, eu cu mindra, 
Sa-i dea ea badi{ii gura. 
Sa-i cuprind eu bratale, 
Ca copilu (Hale ; 
Sa-i coprind eu mijlocelu, 
Cum cuprinde lupu mielu. 



Primavara cind sose$te, 

Ciriul pe ogoare-mi create ; 

Pupaza cinta prin lunci. 

Da* pe coaste cinta cuci. 

Copiii sa-nvesalesc, 

Tinerii mi sa iubesc ; 

Vitaii pe cimp alearga. 

Fiindca le e lumea draga. 
Primavara-i muma noastra, 
la zapada de pe coasta, 
Sa o sap cu-a mea nevasta. 
Si -mi rasare-o viorea, 
S-o dau la mindruta mea ; 
Rasare 51 tamiioara, 
Ne iubim seara pe-afara 



198 

Padure, soro, padure, 

Neatinsa de sacure, 

Nu tot ma spune la lume, 



199 

Padure, sora pSdure, 
Neatinsa de sacure, 
Nu tot mi spune la lume, 
C-am iubit pe mindra-n tine. 
Las 9 sa ma spuna iarba, 
Ca ea mi-a vazut patima. 
Las 9 sa ma spuna pamintu, 
Ca el mi-a fost a§ternutu, 
Citeodata §i caputu. 
Las 9 sa ma spuna frunza, 
Ca ea mi-a tinut umbrifa, 
Pina mi-am iubit mindru|a. 
Mindra-nalta $i frumoasa, 
Ca o maiastra aleasa ; 
Cu-ate tite gogoneata, 
Ca para padureata, 
Mujti din ea 51-ti cade greata. 
Nu i-a? da drumu din brata, 
Pin 9 nu ma satur de dulcea|a. 



387 



200 



201 



Nu §tiu, soarele pe cer merge, 
Mindra mea la apa trecc, 
Sa-mi aduca apa rece ; 
Apa rcce de baut. 
Dor vorba de petrecut. 
De-ar fi noaptea trei conace, 
M-a$ duce $i m-a$ intoarce, 
Sa vad pe mindra ce face. 
Mindra mea mi-e sanatoasa, 
§ede-n pat, la gherghef coasa. 
Nu $tiu coasa ori nu coasa, 
Lacrami pe gherghef ea varsa. 
Las' sa verse §i venin, 
Sa ?tie ce e suspin ; 
Las' sa verse §i otrava, 
Mindra mea n-a fost de treaba. 
A$a-i duce naica doru, 
Ca i-a-ntelentt ogoru. 
De cine doru se leaga, 
Parca-mi-e lucru de $aga : 
Ca de mine s-a legat. 
Zo, mi-e lucru fermecat 

— Ce te legeni, codrule, 
Cu crengile la pamint ? 

— De ce nu m-a$ legatia, 
De doru la mindra mea ! 
De-a$ putea sa clnt ca cucu, 
Nu mai m-a$ duce la lucru ; 

$-a$ umbla vara pin sat, 

La neveste cu barbat ; 

Cu barbatii du§i in lume. 

Le iubesc $i nu ma spune. 

Pentr-o mindra de padure, 

Ajunsai sa cumpar pine, 

$-un popa sa ma cunune, 

Sa ma due cu mindra-n lume. 

Oi, lele, zo ma prfndea, 

Doi imi leaga minile, 

Doi ma bat cu bicele, 

Ca le-am iubit mindrele 



— la mai cintS, cucule ! 

— Nu mai pot, aiducule 1 
Toata vara {-am ctntat, 
$i-am mincat muguri de fag, 
$i-am vesalit pe tot nat, 

$i pe-al bun, $i pe-al sarac, 
Nici pe unu n-am inat. 
Numa-am vesalit cu drag ! 
Vezi aiducu ce facea ? 
EI pu$culi{a ?i-o lua, 
Pe coasta-n vale pleca. 
Colea-n Valea Mare, 
Afla puiul cucului : 
Vezi voinicu ce vorbea : 

— Cinta, cuce, numai mie, 
C-o s-apuc in aiducie, 

Si sa scap de grea robie ! 
Pusca la $ele-o lua, 
Pe-al mare munte pleca : 

— Cinta, cuce, numai tace, 
Cinta, cuce, limba-ti piere, 
Caput viermii sa-ti manlnce, 
$i pe-al negru ochi$or, 

Sa dau tarilor ocol I 
Cucu coada rasfira, 
$i-ncepea-n glas, $i cinta. 
Cinta cucu mult milos, 
Aiducu, zo, plingea-n dos I 
Sa plingea ca a plecat, 
Copii sarac i a lasat. 
Foaie verde alburie. 
Nici de el, man", nu se $tie, 
Cum, fra{ilor, o sa fie ! 



202 

— Ai cucule, porumbelule, 
Cinta, frumu$elule ; 
Vara-mi vii, vara te duci. 



388 



Dara iarna ce-mi maninci ? 

— Alanine mugurel de fag, 
$i beau apa dintr-un lac, 

$i cint codrului cu drag. 

— Cinta-mi cuce, limba-ti pice. 
S-o ia daica s-o manince. 

— Nu pot, daica, de-a cinta, 
Ca mi-a degerat gura; 

C-am cintat la Jablani|a, 
$i mai sus pe la Plenita . 
C-am cintat la Severin, 
La boieriu Constandtn. 

— Cinta-mi, cuce,-n dos §i-n tafa, 
Imbujorezi Iumea la fata ; 
Cinta-mi $j in orce loc, 

Pina-n vale la Tlmoc. 
Cinta-mi $i-n deal ?i-n vale, 
Adu-o pe mindra-n cale, 
Pe mindra sa o fubesc, 
Inima sa-mi racoresc. 



203 

Padure, soro padure, 
Frumos cinta cucti-n tine, 
Si mai gros $i mai subtire, 
Pe pofta inimii mele f 
Pe-a sufletului durerc. 
Lnde-mi cinta el milos, 
De-mi pica frunza pe jos. 



204 

Ciocirlie, muta-ti cuibu, 
Ca vine naica cu plugu ; 
Muta-tM linga mejdina, 
Ca ti-1 calca o rotila. 
Ciocirlia de-auza, 
Drept in sus se ridica. 
La Dumnezeu sa ruga : 



— Sfi dai, Doamne f Tu t o ploaie, 

Sa cure plugarii roaie ; 

Vo saptamina de zile f 

Sa-mi vid puii linga mine, 

Tot cu lacustele-n gura, 

Si zburind la-ntorsatura. 



205 

De-a$ ajunge zile multe f 

Sa ma due la vara-n munte, 

S-aud brajii vijiind, 

Pe mindra-n codru-auiind ; 

S-aud glas de pasarele, 

Cu glasu mindrii mele ; 

S-aud cucu $i mierla, 

Sa ma-ntilnesc cu mindra. 

De-a? ajunge zile multe, 

Sa ma sui la vara-n munte ; 

S-aud brajii vijiind, 

Pe mindra-n lunca-aulind. 

Auleasca cit o vrea, 

Daca n-a vrut muma-sa 

Dupa mine sa mi-o dea. 



206 

De-as putea cinta ca cucu, 
N-a? ie$i vara la lucru ; 
M-a$ a?eza pe cintat, 
Pe la mindruta prin sat. 
Eu cu coasa nu cosesc, 
Nici cu sapa nu pra$esc : 
Bani oare de und* gasesc, 
Din circtuma nu lipsesc ? ! 
Cine scirtie fintina ? 
Lenuta, minca-i-a$ gura ! 
Face lui neica cu mina, 
Sa-i sarut ochit ca mura I 
Cucule de prin padure, 



W* 



Du-te la mindra ?i-i spune 
Sa nu sa ma J poarte bine. 
Ca n-o sa ma ia pe mine, 
Eu sint om sSrac liplt 9 
De datornici sint vtndut ; 
La cimp inca n-am muncit, 
Cu mindrele m-am iubit. 



207 

— Cinta, cucule ! 

— Nu mai pot, voinicule, 

Ca ti-am mai cintat o data, 
Cind a fost daicuta fata, 
Pe sub crenge pitulata, 
§i cu naica-mbrati$ata ; 
Eu am stat ?i am cintat, 
Pina voi v-ati tucat. 
Ce nu ?tiu sa cint ca cucu, 
Nu m-a$ mai duce la lucru ! 
A$ sari din creanga-n creangS. 
$-a$ minca muguri de fag, 
D-a? iubi pe cin 9 mi-e drag. 
Fa-ma t Doamne,-un pui de cue, 
Pin" la daica sS ma due, 
S8-! cint ca privighetoarea, 
S-o scol pe daica din toale ; 
Din strai sa o destruc, 
$i-n gurita sa o tuc, 
Cu chimea$a subtirica, 
Dar la poale toata strica. 
La piept latureale, 
Sa vada tite pin ele, 
Sa joace naica cu ele. 

— Cucule, de unde vii ? 

— De prin vii, de prin pustii, 
De la parintii mei batrint. 

— Cuculet cu pene rare, 
Ce cinti vara prin padure, 
Vei fi vazut sotu meu 

Cu turma de oi in munte, 



$i cu capre ce-s cornute ? 

— Am cintat in virf de munte, 

Sotu tau trecu-nainte ; 

Sede-acu^a la fereastra, 

Cu ochii-n cleantu de piatra ; 

Au el coasa, au descoasd, 

Lacramioare-ntr-una varsa. 

Frunza-ngalbeni in spine, 

Nu ?tiu bine dupa cine... 



208 

Cuculet de la padure, 

Ce tot cinti pe-al rug de mure? 

Du-te la mindra de-i spune. 

Sa nu sa mai poarte bine, 

Sa gindeasci ?i la mine. 

Sa se poarte mai imoasa, 

Ca sa-mi vad ?i eu de casa ; 

Si sa poarte mai a?a, 

Sa-mi vad §i eu de nevasta mea ! 

Fusai asara la claca, 

S-o vazut pe mindra-n poarta ; 

Eu strigai ?i nu-mi raspunsa, 

Inima din mine-o scursa. 

Daca vazui ce vazui, 

Plecai acasa plingind ; 

Mum a mea cind m-a vazut, 

A$a din gura-a grait : 

— Taci cu muica, nu plingea, 
Satu mare, fete are, 

Si urite si frumoasS ; 
Sa iai alta mai aleasa, 
Nu ca ea o pacatoasa ! 
Eu ii spun la muma-aja : 

— Muma, muichilita mea, 
Ceru-i mare, multe stele. 

Si mai mari ?i mai marunte ; 

Luminoase,-ntunecoase, 

Nu sint ca ea de frumoase f 

Daca vazui ce vazui, 



390 



Pusai scara s& m& suf f 

Sus in virful ceriului. 

La aripa norului, 

Sfi dau drumu dorului, 

Pe deasupra satului, 

Pe fata pamintului ; 

SS duca la mindra mea, 

Sa §tie c-am patimit cu ea. 



209 

Lina verde un spanac, 
Intr-un virfulet de fag. 
Zo t -m f cintfi cucu cu drag. 
Dar la umbra cin* $edea ? 
Un baietel cu mindra. 
Cind oi zice o lalea, 
Dar baiatu-a$a-mi vorbea : 

— Arda-te focu de-omida, 

Ce mi-ai mincat frunza cruda. 
Arda-te focu de gindac, 
Ce-ai mincat frunza din fag, 
N-am cu mindra un v sa trag, 
Sa-mi iubesc mindra pe plac. 
Cucu din gura-mi vorbea : 

— Bre baiete dumneata, 
§ezi la umbrita de fag, 
Iube$te-ti mindra pe plac. 
Eu sint cue, o pasarea, 
De cint cu gura mea. 
De-ar fi cucu un voinic, 
Ar pazi calea-n colnic, 
Cind tree mindrele la plug, 
S5 puni boabe-n pamint. 



B&iat cu ibomnica. 
Da bfiiatu sta, zicea: 

— Fi-{i-ar mor{ii de omida, 
Zo,-mi minca?i frunza de cruda. 
Fi-|i-ar mot\H de gindac, 
Zo,-mi minca$i frunza de fag, 
N-am la umbra und-sa trag, 

S-o iubesc pe mindra-n plac. 

— Taci, cucule, nu cinta, 
Ca-mi imbo!nave?ti mindra ! 

— Oi, voinice dumneata, 
Sa $ezi la umbra de fag, 

Sa-{i iube§ti pe mindra-n plac, 

Ca eu sint cue, o pasSrea. 

$i cint cu limbu^a mea, 

Sa-mi inveselesc Iumea. 

Nu sint om voinic, 

Sa {in calea la colnic, 

Cind tree mindrele la plug, 

Sa puie boaibele-n pamint ; 

$i sint cue, o pasSrea. 

De dobor din deal in sat ; 

?! ma pun pe-un marScine. 

De le cint 1-ale batrine. 

Babele cind auza. 

La o ce$mea s-aduna. 

— Bine, maica, mi-ai venit, 

Citita bine, pui de cue, 

Ca maica mi-a-mbatrinit, 

Nu poate sa iese-n cimp, 

S-auda cucu cintind, 

Sa puna boabe-n pamint ! 



211 



210 

Sus, in virfulet de fag, 
Zo, cinta cucu de drag, 
La umbra care §edea 



Cucule cu pana sura, 
Vin* la daica sa-ti dau gura l 
De-ar fi cucu un voinic, 
Eu I-a? prinde ibomnic. 
Tot cama§i sutyiri i-a? face, 
$i l-a$ purta cum imi place. 



391 



Dar cucu, ca pas area ! 
$i zboara pe unde vrea, 
$i nu ?tie dragostea, 
Arde-o focu pustia ! 



212 

Frunza verde ca nalba, 
Joi m-a prins o ploaie grea, 
Pe la Mita pin ba$tea : 
Ploaia grea $i calea rea, 
Nu pot sa ies din ba§tea. 
Ca sa tree in Stirmina, 
Colea-n deal, la Visoca : 
Unde-a$teapta ibomnica, 
Sa mi-o iubesc citava, 
Pe cum mam vorbit cu ea. 
Luai cheba de-o mineca. 
§-apucai pe poteca ; 
S-apucai pe potecea 
Ce duce la Stirmina. 
De-un picior alunecai, 
Cama$uica mi-o-nsemnai, 
Cu lapte de pe susai. 
$i-n stinga ma razimai, 
Cu direapta ma tinui, 
Stirmina la deal suii. 
Ibomnica intilnii, 
$ezui jos de odinii ; 
Putina vorba-i vorbii, 
S-apucat de o iubii. 
I mi iubesc ibomnica, 
Da cucu, o pasarea, 
Ce nu $tie nimica, 
Nimica, nici dragostea, 
I mi zbura peste vilcea, 
Tragea vint cu aripa. 
Cum imi cerea inima, 
Ibomnica sa ruga : 
— Mai voinice dumneata, 
Roaga-te de cue sa taca, 



Ca inimioara mi-o sacS ! 

— Mai cucule dumneata, 
la taci de nu mai cinta, 
Imbolnavi$i ibomnica ! 
Cinta-mi, cuce, numai mie, 
Ca pe vara nu sa ?tie, 
Oi sa tree in Rom&nie, 
$i-ti las ibomnica tie. 

— Mai voinice dumneata, 
lubeste-ti ibomnica, 

Ca eu sint o pasarea, 
De n-am ce face cu ea ; 
Ca eu cint pe crengi de nuc, 
Inimioara ti-o usuc. 
Si dobor vara pin sat, 
Si beau apa dintr-un lac, 
De cint la feme! cu drag, 
De le fac lor pe plac. 
Ma pusai pe-un maracine, 
Le cintai 1-ale batrine. 
Cum m-auzi o batrina, 
Scotea apa din fintina, 
Ingheta cu ciutura-n mina, 
Zise sa ma pupe-n gura. 
Maica batrina-mi graia : 

— Bine, cuce, mi-ai venit, 
Sa te mai aud cintind, 

Ca eu, maica,-am batrinil, 
Nu mai pot ie?i la cimp, 
Cu dirmonu-n cap la plug, 
Ca sa te mai aud cintind t 
Ctnd ti-aud eu glasu-al dulce, 
De mine batrineata fuge ; 
Vino, cuce, si-mi tot cinta, 
Ca-ti dau gurita ?i pita. 



213 

N-are omu ce gindi, 
Ca-n veci iar va traL 
Da f viata omului, 



392 



■J 



§i ca floarea cimpului : 
Dimineata inflore$te, 
Peste zi sa vesteje$te f 
Asa omu-$i vacuie$te. 



214 

Jucu-te de tinereata, 

Cind mi-s cu daica in brata. 

Tinereata-i a$a dulce, 

Cat cu ochii pin' sa duce ; 

Pin 9 sa duce de la mine, 

Rau ma tem ca nu mat vine. 

Fire-ai tu de batrineata, 

Ce veni$i a?a de-ndata ?... 

Batrineata este rea, 

N-o voie^te nimenea : 

Cind omu imbatrine$te, 

Nimeni cu el nu vorbejte ; 

Cit omu intinere$te, 

Care trece-i mul^ame^te. 

Lucra omu ca furnica, 

Cind moare n-are nimica ! 

De om ce sa pregate$te, 

Cind viata-i sa sfir$e§te : 

Fie gazda ori sarac. 

Pe-amindoi moartea ii cat ; 

Fie tinar ori batrin, 

Amindoi la groapa vin. 

Au o groapa-n patru colturi, 

Si-un sandic din cinci scinduri. 

E facut din brad uscat, 

C-un capac de astrucat 

E averea la tot nat. 



215 

Jelui-m-a? $i n-am cui, 
Jelui-m-as codrului ; 
Codru-i jalnic ca ?i mine, 



Ca nici el frunza n-o {in-* ! 
Jelui-m-a$ dealului, 
Dealu-i mic cu pietre multe, 
$i nu poate sa m-ajute. 
M-am jetit §i la Timoc, 
Ca-mi arde inima-n foe ; 
Las, sa-ti arda chiar ?i-n pasa, 
Daca nu te-ntorci in tara. 



216 

Cind oi zice trei granate, 

N-auzi, mai, om bogate ? 

Nu credea ca e?ti bogat, 

E$ti bogat si ai de toate, 

Ca-ti vine moartea la noapte, 

$i ramin de tine toate ! 

Ca de-ar fi moartea ca mindra, 

Singur m-a? duce la ea ; 

$i mi-e moartea fioroasa, 

Nu-i ca dinsa de frumoasS, 

Si mi-e moartea despletita, 

Nu-i ca dinsa primenita. 

Foaie verde iarba creata, 

Simbata de dimineata 

M-a catat moartea pe-acasa, 

M-a gasit prinzind la masS y 

Cu copii ?i cu nevasta. 

Eu-i dau scaunu sa hodine, 

Ea spune : haida cu mine ? 

Eu a? vrea ca s-o cinstesc, 

Ea-mi spune sa ma gatesc. 

Moarte, morticica mea. 

Mai zabovejte citava, 

C-am o gloata de copii 

S-o mie de datorii. 

Copila$ii sa mi-i cresc, 

Datoriile sa-mi platesc, 

Si pe urma ma gatesc ! 

far atunci $i nici atunci, 

Cind o face plopu nuci. 

$i rachita mere dulci. 



i:-r 



393 



SS-ti dau, moarte, sa ma nine i I 
De la mine sa te duci, 
Pina-oi da de plug de cuci ; 
Pitigoiu o mina boii, 
Da* mterla va mina caii. 



217 

Frunza verde ca bobu, 
Mindru-nfloare norocu, 
Dar nu cre$te-n tot locu. 
Ca $i eu 1-am samanal. 
$i-a mea parte s-a uscat. 
Ca §i eu 1-am rasadit, 
$i-a mea parte a putrezit. 



218 

Saracile dragostile, 
Ciricaiesc ca pasar'le 
Pe toate gardur'le. 
Dar nu sint toate curate, 
$i cu dracu-amestecate ! 

— Da* cine drac, le-a mestecat ? 

— Doua fete dintr-un sat, 
S-o fameie cu barbat ! 
Tree pin tina, 

Nu sa-ntina. 

Tree pin apa, 

Nu sa-neaca, 

De voinic tinar sa leaga. 



219 

Dumnezeu sa te pazeasca 
De dragostea femeiasca, 
Te usca, te face iasc&, 
Dumnezeu sa te fereasca ! 
Te scoate la prima vara, 
Galbin ca turta de ceara. 



220 

Foaie verde din Timoc, 
FS-ma, muma, cu noroc, 
Ca sa pot iubi cu foe, 
Da* sa nu m-aprind de loc. 
Frunza verde leu$tean, 
Eu sint mindru timocean ; 
Ce nu ma tem de du$man, 
$i nu iubesc numai pe-un an. 



221 

Da' $tii, mindro, or nu $tii f 

Cind eram ni?te copii 

$i suiam dealu-ntre vii, 

Si sedeam pe capatii. 

Si taiam maru-n falii, 

Si-ncepeam dragostea intii, 

$i-ti dam tie cit ?i mie, 

Ca sa nu facem minie. 

Dragostea din ce sa-ncepe ? 

Vara din busuioc verde, 

larna din sin de la fete. 

Dragostea e lucru mare, 

Nu te lasa la mincare : 

Nici somn nu-ti da la culcare, 

Sl-tf da ghiolduri de plecare. 



222 

Dragostea din ce sa-ncepe ? 
Vara din busuioc verde, 
larna din sin de la fete. 
S-ale buze subtirele, 
Musca-le-ar neica pe ele ; 
Musca-le-ar neica din plin, 
Si sa para ca-i putin. 



394 



223 

Mindro, a natbului e§ti t 
Nu te rizi, nici nu vorbe?ti ; 
Numai din buza zimbe?ti. 
Tu pe neica-1 otrave?ti ! 



Sft le lungesc zilele; 
Sa le crease* tltelc, 
Inceapa dragostile. 



227 



224 

Pe drumu al ce merg eu, 
Nu e apa nici pirau, 
Sa stimpere focu meu. 
Focu-al de pe inimioara, 
Nu mi-1 stimpara o t ara » 
Numai mindra mea-ntr-o sara. 



225 

S-am o mindra mititica, 

S-as iubi-o ?i mi-e friea ; 

As lasa-o de-ar mai create, 

Doru ei ma pridide$te. 

N-or fi alta boala grea 

Mai rea decit frigurea ; 

De friguri beai, maninci, 

De dragoste te usuci !... 

De friguri iti mai legi capu, 

De dragoste mori ca dracu !. 

larta-i, Doamne, pacatu, 

La care-a lasat oftatu ; 

N-ar mai fi nici sarutatu ; 

Ca omu care ofteaza, 

Inima si-o racoreaza. 



Boala din oasele mele 
N-are lecuire, 
Nici doftor cu doftoria, 
Nici spitar cu spitaria ; 
Nici Dumnezeu cu puterea, 
Numai mindra cu vederea. 



228 

Mindro, mlndruleana mea f 
Clnd ma uitam de la noi v 
Te vedeam,, mindro,-n razboi ; 
Sa fiu $i eu, mindro, cu tine, 
Sa-ti fiu o suveiche-n mina, 
Ca sa-ti mearga natra bine. 



229 

Cit e de mare pamintu, 
Ce e mai rau ca uritu? 
Ba, zau, mare-i dragostea, 
De urit te poti ascunde, 
Dar de dragoste n-ai unde ; 
Ca orunde te-ai ascunde, 
La inima te patrunde. 



226 

Cine ma ?tie pe mine, 
Ca sint doftor de copile ; 
Doftoresc copilele, 



230 

Foaie verde, foaie creata, 
Fa-ma Doamne, ce m-oi face, 
Fa-ma un pindari pe cimp ; 
S-aud mindra urezind 



395 



Si din gurija cintind. 
Ma fac broasca pe pa mint, 
Cum sa fac sa mi-o apuc, 
?i gura sa i-o sarut. 
Foaie verde salculita, 
Da* n-auzi, tu, fa mindruta, 
Mult mi-e dulce-a ta gurita, 
Parca maninc lobenita. 
Cum e dulce gura ta, 
Eu nu m-a? mai satura, 
Ca de vin dulce toamna, 
$i de somn primavara. 



231 

Pe la poarta cui mi-e drag, 
Treaba n-am §i cale-mi fac, 

Sa mi-o scot pe mindra-n prag, 
Cu margeanu rasfirat, 
Pe sfircu titii varsat, 
C-asa la neica e drag. 



Foaie verde $i-o lalea, 
Si-mi trecu ?i pe colea, 
Si ma lovi cu fusta. 
Parca-mi fu mina legata, 
Ce nu mi-o ciupii o data ! 



234 

Mindro, mindruleana mea, 
De te-a$ prinde undeva, 
Nimica nu ti-a$ facea, 
Numai ochii ti i-a$ lua. 
Ochii cu sprincenele, 
Gurita cu buzele ; 
Gitu cu margelele 
Si pieptu cu titele. 

C-alea fac placerile 
Si incep dragostile. 



235 



232 

Cind iti vad gitul spalat, 
Cu margeanu rasfirat, 
Pe sfircu titii lasat, 
M-a$ baga la tine-argat. 
Ce fel de argat sa-ti fiu. 
Numa-n brate sa te tiu. 
Ziua sa-ti spal vasele, 
Noaptea sa-ti moi oasele ; 
Ziua sa-ti fac slugarit, 
Noaptea sa-ti plac la iubft. 



233 

Mindra cu buzele mici\ 
$i cu sprincenele-n dungi, 
Mi te face-n drum sa plingi. 



Frunzulita salba moale, 
Mindro, inima ma doare 
Ca gindindu-ma la tine, 
M-am prapadit, vai de mine. 
De ma due cu plugu-n lunca, 
Gindu-mi $ede tot pe duca ; 
Da* de-mi vin cu plugu-n vale f 
Gindu-mi sede tot la cale. 



236 

Mindro, mindruleana mea, 

Saruta-t-a§ gurita, 

Da' tu mie mustata. 

Stai, mindro, sa te sarut, 

Te sarut o data bine, 

Sa-mi Una un an de zile ; 

Te sarut o data dulce, 

Sa-mi Una pe un* m-as duce. 



396 



237 

Fire-al naibii de iubit, 
Multi voinici a-mbolnavit, 
$i-acu$i te-ai pus §i pe mine, 
Ca sa ma iai de pe lume ! 
Ca iubitu care-l face, 
Mincarea mai proasta-i place, 
Ca nu-1 are fiecare, 
$i sa-1 lege cine-1 are. 



238 

Arde-te-ar focu, iubit, 
Boala ISr* de crezamint ; 
Din picioare te-am bolit, 
Arde-te-ar focu, iubit, 
Multa lume-ai prapadit ! 
Uite azi si uite mine, 
Ala prapadesti $i pe mine. 



239 

Frunza verde fir de iarba, 
Toata lumea sa intreaba, 
Ce sint galbena $i slaba ? 
Ca de boala n-am bolit, 
Nici de friguri n-am zacut, 
Si-a fost timp cind n-am $tiut ; 
$i-atunci bine m-am simtit, 
Dara-acuma m-am pripit. 
M-am pripit eu la iubit, 
Inimioara rau mi-am fript ; 
Ca iubitul, bata-l focu, 
Duce-1-ar la vale Timocu, 
Mi-iese pizma $i minie, 
Da' nici vie ori mo$ie. 
Nu e boala care doare, 
Ori friguri sa te omoare, 
Ca friguri de fata mare, 



Dinainte de cutcare : 

Ca de friguri beai, maninci, 

Da' de iubit te usuci. 



240 

Mindruto, cind te iubeam, 
Unde ma culcam, dormeam ; 
Da* de cind nu te iubesc, 
Ma culc, nu ma odinesc. 
Toata noaptea te visez, 
Toata noaptea imi veghez ; 
Te visez in vis prea bine, 
Pun mina, nu dau de tine. 
N-a ramas inima-n mine, 
Nici cit bobu-al de neghina ; 
Putintica ce-a ramas, 
$-aia plina de nacaz. 

241 

Foaie verde leustean, 
$tii, mindro, cind te iubeam, 
Une ma culcam, durmeam. 
Da* de cind nu te iubesc, 
Und' ma culc nu odinesc, 
Tot la tine ma gindesc, 
Cu tine sa ma-ntilnesc, 
Doua vorbe sa-ti vorbesc, 
Inima sa-mi racoresc. 



242 

Foaie verde foi de nuca, 
Ce nu se face dealul lunca, 
Sa vad mindra unde lucra 
Si de prinz unde maninca, 
Si de-amiaz unde sa culca. 
Sa ma due ca sa-i fac umbra, 
Sa n-o arda soarele, 
Ca-i pateaza toalele. 






ii; 



397 



243 



247 



— Mindro, ochi^orii tai ai mici, 
Ce ma faci de viu pe-aici\ 
Descult, fara de opine i ? 
— Ba, naica, eu nu te fac, 
Tu singur vini ca ti-e drag ! 



244 

Z! f Marie Marioara, 
Ochii tai ma baga-n boala. 
Cum la mine privesc, 
Sufletu mi-mbolnavcsti. 
Nu privi la mine des, 
Ca sa mai pot sa traiesc. 
Ca de-oi privi des la minv\ 
Nu pot sa traiesc in lume. 



Dealule fara de nuc, 
Padure fara de cue, 
Brani$te, poiana mare, 
II vad pe naica calare, 
Da' mindruta pe picieare, 
Prin ceata, piti?, piti?, 
Pin'la mindra-n aluni$ 
Sa-mi dea gura pe furi?. 
Sa o iau pe mindra-n brata 
Si s-o iubesc cu dulceata. 
Mindro, cind te vad pe tine, 
Picioarele nu ma tine, 
Tremura inima-n mine 
Ca un pe§te pe carbune, 
$i n-are gura sa spuna, 
Asta nu este de-a buna ! 



245 

— Mai badita, satu-i plin ! 

— Fie plin si fie ras, 
Eu de tine nu ma las ! 

— Ma badita, pentru tine 
Multe dau cu ura-n mine ; 
Multe dau si mult ma-nfrunta, 
Dar cine dracu le-asculta. 



24« 



248 

— Ce-ai in gura, Marioara ? 

— Margarit §i tamiioara ! 

— Da-i $i naichii margarit, 
Ca ti-1 vad ca a-mpupit. 

— N-are tata flori de dat, 
C-asta-vara n-a ploiat, 

Si am platit de le-am udat, 
Cu bani de pe sarutat ; 
Si-am platit de le-am sadait, 
Cu banii de pe iubit. 



Cind te vad, mindro, pe tine t 
Tremura carnea pe mine, 
Ca pestele pe carbune ; 
Cind iti vad titele-n sin, 
Picioarele nu ma tin ! ... 
$i-am lasat la moartea mea 
Sa-mi vina ibovnica, 
Sa-mi tina luminarea, 
Sa mor cu ochii la ea. 



249 

De-oi mai fi $i de-oi mai fi, 
S-al dotlea m-oi spovedi, 
Sapte popi mi-or trebui ; 
$apte popi cu $apte carti, 
C-am iubit in multe parti* 
Sa-mi vie ?-un patrupop, 



398 



Nici aluia nu-i spun tot. 

Patrupop ca-i patrupop, 

$i el are japte-opt. 

Da' vladica ca-i vladica, 

$i tot are ibomnica, 

Da' un diamant ca mine, 

Sa n-am patruzeci pe lume ? 



Cere doftorii sa bea t 
Saricica de iarba, 
Sa dau inimii otrava. 
Pe lume sa nu lumesc, 
N-am cu cine sa traiesc ; 
Daca tu nu ma iube$ti, 
De ce-n lume sa traie$ti ! 



250 



253 



Pusai gind ?i juramint, 

Sa las la dracu iubit, 

Dar iar m-am gindit, 

Sa mai iubesc pe la toamna, 

Pin 9 la toamna, pin' la iarna. 

De la iarna incolo, 

Sa iubeasca cine-o vrea f 

C-am iubit eu partea mea. 



Verde, verde de-o cicoare, 
De s-ar face dealul vale, 
Valea o poiana mare, 
A$ da la mindra calare. 
Mi-e drumu cu gliontane, 
Nu pot merge pe picioare ; 
Mi-e drumu bulgaros, 
Nu ma pot duce pe jos. 



251 

Dragostea din altu sat, 
Ca piinea de cumparat. 
Cind o cumperi, te bucuri, 
O maninci $i nu te saturi. 
Dragostea din satu tau, 
E mai buna ca al sau. 
Cit traiejti, tot iube?ti, 
De drum n-ai sa te-ngrije$ti, 
Nici de ploi sS te scute$ti, 
Tot linga mindra trale?ti. 



254 

M-am dus la trei vrajitori, 
Toate spune ca am sa mor 
La Pa$ti, pintre sarbatori, 
Cind e cimpul plin cu flori. 
Da m-am dus la una mica, 
$i-mi spune sa nu am frica, 
Sa mi-o prind de ibomnica, 
Ca ia ciobu $i-mi descinta. 



255 



252 

Mor, mindro, m& prapadesc, 
Pin' cu tine ma-ntilnesc ; 
Numai o vorba sa-ti vorbesc, 
Inimioara-mi racoresc. 
Saraca inima mea, 



Cind oi zice bob naut, 
Da $tii, mindro, ce-am vorbit, 
Pe luna cind ne-am iubit : 
Cine-o muri mai curind, 
Sa samene pe mormint 
Cite flori sint pe pamint, 
De la cap pin 9 picioare. 



W9 



n 



Bosuioc $i tamioare ; 
Busuiocul §i sa prinda, 
Tamiioara sa se-ntinda, 
Pc noi dot sa ne cuprinda, 
C-am trait amindoi bine. 
Cind erai mai mitiutea, 
Veneam pe la maica-ta, 
$i $edeam la voi pe pat, 
Si vorbeam de sarutat. 
De sarutat nu $tiam, 
Dar umblam de-1 invatam ; 
Si gindur'le ne spuneam, 
Caci cu sete ne iubeam. 



256 

N-am cui sa dau cinei parale, 
Sa-mi taie plopu-al din valo ; 
Sa-1 pun punte peste mare, 
Sa-mi treaca naica calare, 
Cu camasa ca o floare, 
Spalata de fata mare, 
Uscata la luminare, 
Pe-ale daichii bratisoare. 
C-o sa tree la mindra-n tara, 
$i-am sa-i culeg tamiioara ; 
Tamiioara sa se prinda 
Si pe noi sa ne cuprinda : 
lara podu-al de pe mare 
Fie-mpodobit cu floare ; 
Floare din scare picata, 
Sa cuprinda Craina toata. 



Toate florle din zavof ! 
Sa rasara busuioc, 
Sa ne mai iubim cu foe ; 
Tamiioara sa se-ntindS, 
Pe-amindoi sa ne cuprinda. 
Cin* ti-o cara a pa tie, 
Sa-mi fie izvor $i mie f 
Da cin' te-o tamiia pe tine, 
Sa arunce ?i pe mine. 



258 

Fa-ma, Doamne, ce m-oi face, 
Fa-ma burma, fa-ma inel, 
Sa ma puna naica-n degetel, 
Cind sa duce sa se culce, 
Cu mina dreapta-si face cruce, 
De mine minte-si aduce, 
Cum a fost gura de dulce. 



259 

Eu iubesc $i bun §i rau, 
Si iubesc ji-un drag al meu, 
Si iubesc §i-o pristoleanca, 
Ce-o vrea Dumnezeu sa-mi faca, 
Macar la ciini sa ma traga ! 
Nici atuncea n-as uita, 
Pin* 1-oi vede pe popa, 
Deasupra de groapa mea, 
Zdrancanind cadelnita. 



257 

Ai, mindro, sa ne iubim, 
§i pe urma sa murim ; 
Sa ne-ngroape in zavoi, 
Und'ne iubeam amindoi. 
Da* ce sa rasara pe noi ? 



260 

Verde foaie, $i iar verde, 
Ce-am iubit nu se mai vede. 
Ce-am iubit nu mai uit, 
Pina m-or baga-n pamint. 



400 



$i pe mormint, iarba verdc, 
Trece mindra nu ma vede. 
R upset iarba cite-un fir, 
$i-mi gasii un trandafir. 
Trandafir cu foaia areata, 
Mu$ti din ea $i-{i cade grea{a, 
N-a$ mat lasa-o din brata. 



261 



263 

Foaie verde maracine, 
Ce-o vrea lumea cu mine ? 
Nu fac nici o stricaciune, 
Numai dragoste pe lume. 
Fa Marie din Batoti, 
Na la naica vo doi zloji ; 
Sa nu te iube$ti cu to^i, 
Numai cu naica cind po{i. 



Cind oi zice usturoi, 
Oi, ciobane, oi ! (refrcn) 
Decit argat la ciocoi, 
Mai bine cioban la oi, 
Ziua cu oitele, 
Sara cu fetijele, 
Cind o fi la moartea mea, 
Sa-mi chemati ibomnica, 
Sa-mi tina luminarea, 
Sa mor cu ochii la ea, 
Sa-mi faca skriu de plumb, 
Sa ma-ngroape mat afund, 
De cinci stinjeni in pamint, 
Sa nu putrezesc curind ; 
Sa putrezesc la cinci ani, 
Nu fac voia la du^mani. 



262 

Busuioace, nu te-ai coace, 
Nici samincioara n-ai face ; 
Ca din samincioara ta 
Mi sa-ncepe dragostea. 
Tinereata mult judeca, 
Bate-o, Doamne, batrineata. 
Trenule, zo, mergi frumos, 
Ce ma la$i sa merg pe jos ! 
Sa-mi be$ic talpile, 
Sa-mi raresc musta{ile. 



264 

Colea-n vale la Timoc, 
Unde-s flori de siminoc, 
Siminoc $i de boboc, 
Joaca mindruta cu foe. 
Ai, mindro, noi amindoi, 
La umbra de la zavoi ; 
Pin' ce boii imi pasc iarba, 
Noi sa ne vedem de treaba ! 
Cind soarele va scapata, 
Inspre sat noi vom pleca. 
Fa, fetita de la munti, 
Pe mine sa nu ma uiti, 
Caci mi-e gindul tot la tine, 
Saracut $i val de mine ! 
Nu-mi da stare la mincare, 
Nici hodina la culcare ; 
$i mi-e gindul la plecare, 
Ca sa te-ntilnesc in cale, 
Doar o vorba sa-^i vorbesc, 
Inima sa-mi racoresc. 
Dragostea cu ce sa-ncepe ? 
Vara, din busuioc verde, 
larna, din sin de la fete, 
lar toamna de la neveste... 
Cind la tine ma gindesc, 
Din picioare ma topesc, 
Ca o lumina de ceara, 
Vara-ntr-un amurg de seara ! 



401 



: ll 



il 



265 



200 



Toate fetele ca-mi zlc 

Sa ma ia de ibovnic ; 

Da eu zic, 

IncS sint mic, 

Sa ma lase sa mai cresc, 

Ca sa pot sa le iubesc. 



268 

De-oi trai cit oi trai, 
Fata mare n-oi iubi, 
§-oi iubi o copilita, 
Sa Hu vara cu dragu^a 
$1 iarna cu nevastuta. 
Fata mare sa marita 
§i ramii cu gura fripta. 



267 

Mindra mca cu timpla trasa 
$i cu camasa aleasa, 
Mi-e drag sa mi-o chem acasa. 
Sa mi-o iau sara de mina, 
Sa ma plimb pe la gradina, 
Sa-i astern o bolbotina, 
Sa mi-o iubesc cite-o luna, 
De cinci ori pe saptamina. 



268 

De ce, Doamne, n-am murit, 
Cind am fost copil mic, 
Ca nimica n-am §tiut ! 
Dar acuma nu mai mor f 
Ca-mi dau fetitele flori, 
Nevestele ochi$ori, 
Si nu ma lasa sa mor, 
Leganat pe pieptul lor, 
De-aia eu nu vreau sa mor ! 



Luna jos pe paji$te, 
Badea dus la dragoste ; 
Luna sus de-o azvirlita, 
Badea dus 1-a sa iubita. 



270 

Da n-auzi, tu, fa nevasta, 
De la val de casa noastra, 
Rasarit un pom in coasta, 
A inceput sa infloreasca ! 
Da* du$manii 1-a aflat, 
Din tulpina 1-a taiat 
$i dragostea ne-a stricat ! 
Zo, ma rog, mindro, de tine 
Sa iei cita apa-n gura, 
Uda pomu la tulpina, 
Ca sa dea din taietura, 
Facem iar dragoste buna. 



271 

Lina verde pelinita, 
Colea-n vale-n gradinita, 
Frumos doarme o fetita ! 
Cu stinga este pe tita, 
Da* cu dreapta este pe piept, 
Rau imi pare s-o destept. 
Lina verde trei lalele, 
Si-apucai pe drum la vale, 
Ma-ntilnii c-o fata mare : 

— Fata e?ti, sau e§ti nevasta ? 

— Nu sint fata, nici nevasta, 
Nici zina din ceri picata, 

Si sint fata de pe mare. 
Care ma iube$te, moare ! 
M-a iubit un capitan, 
I-a plesnit calu-n maidan ; 
M-a iubit un var de-al meu, 



402 



$i i-a batut Dumnezeu ; 
M-a iubit $i un danac, 
Pina sara 1-a-ngropat ! 



272 

Fetifa frumoasa, 
La picioare groasd, 
La fata frumoasa, 
Geaba e§ti frumoasa, 
Cind te tii maroasa ; 
$i naica-i frumos, 
Ma nue maros ! 
La vale, pe vale, 
Este-o casa mare, 
Cu u$a la vale, 
Cu fereastra-n zare« 
Care-n ea $edea ? 
§edea o fata mare, 
§edea $i cinta, 
Codrii dezmierda ; 
Cum cinta vresnit, 
Frunza-ngalbenit ; 
Cum cinta milos, 
Intorcea frunza pe dos ; 
De intoarce romane$te, 
Inima-ti tope^te ! 
Cinta $i coboara, 
In rasarit de soare, 
Te scoala din toale, 
Fara cingatoare. 
Da' cine-auza ? 
Ciobanel din piatra, 
Dumnezeu sa-1 bata ! 

— Vin\ ma tuc-o data, 
Ca §i eu mi-s fata; 
Dracului te duci, 
Daca nu ma tuci ! 

— Nici eu nu ma due, 
Pina nu te tuc ; 

Pe tilva cu flori, 
Iube?ti pina mori. 



273 

Cit fusai tinar danac, 
Purtai calu-nzorzonat ; 
Dupa ce ma insurai, 
Vindui calu pe malai, 
Iar frinele pe lapte dulce, 
Sa-1 dau mindrii sa-1 manince. 



274 

Verde $i iar de-un bujor, 
De trei zile trag sa mor ; 
Fetele imi dau ocol, 
Mindrele s-au strins sobor. 
Rau le pare c-ara sa mor, 
$i cinta de sa omor. 
Ele-htreaba und* ma due, 
Eu raspund la cimpu-al lung. 
Alta-ntreaba de vin curind ? 
Da' eu le raspund plingind : 
— Sa am bani de cheltuiata, 
A$ veni la primavara, 
Cu chite de tamiioara, 
Sa dau la mindre pe-afarS. 
Cind oi zice foi de linte, 
De-ar fi mindrele cuminte, 
Pe naica ele s5-l cinte, 
Cu trei zile inainte, 
Iar neicuta sa le-asculte. 
Cine imi plinge in frunte, 
Ma scol s-o sarut cu dor, 
§i cu aia sa ma-nsor. 



275 

Bate vfntu salciile, 
Sa porneasca $eicile ; 
Sa porneascS $aica mea, 
Pin' la Maria-n Corbova. 



403 



Da-n Techia valea-i mica, 
Toti copii cu ibomnica ; 
Merg cu $aica far-de frica, 
Pc valuri de Dunarica. 



276 

— Cine-mi merge pe colnic, 
Rasucind la borangic ? 
Cine rasucejte trei zile, 

Da' n-are pe fus trei fire ? 

— Mindruta mea cea din vale, 
Ce ma-ntilne$te in cale ! 

— Ce cati, fata, pe colnic ? 

— O vaca $i-un vitel mic, 
$i-un pustiu de ibomnic, 
Ce-mi era de cind e mic. 

— Ce cati pe cimpu-al cu flori ? 

— Sa culeg nijte bujori. 

— Da ce porfi in sinul tau ? 

— Mere pentru iubitul meu. 

— De ce mergi p-inga Timoc ? 
Ca sa ne iubim cu foe. 



Ce-am facut cu fetele. 
Ai, fetita in alt sat, 
Ce-am cerut tu nu mi-ai dat : 
Am cerut pine cu mere, 
Tu ai dat buzele tele ; 
Am cerut pine cu miere, 
Tu mi-ai dat {itale tele. 
Ai, fetita cu cojoci, 
Cu mine sa nu te joci ! 



279 

Foaie verde rug intins, 
Ma culcai la drum nadins. 
Ma culcai 51 ma sculai, 
$i pu$ca o luvai... 
$i plecai pe drum la vale, 
O-ntilnii pe mindra-n cale, 
Pusei mina,-i luai o floare ; 
O pusei la cingatoare, 
Sa-mi tie vara racoare. 



280 



277 

Cind oi zice trei masline, 
De-oi gindi, mindro, la mine, 
Cum §i eu gindesc la tine, 
N-ar mai fi pacat pe lume ; 
Ne-am iubi si ne-am fall, 
Peste flori ne-am tavali. 



278 

Jine, Doamne, soare-n sus, 
Sa ma vad cu mindra dus ; 
Jine, Doamne, curcubeu, 
Sa ma sui la Dumnezeu, 
Sa-mi spui eu pacatele, 



Cuculet cu pana-albastra, 
Ce bati noaptea la fereastra ? 
Ca nu-s fata, nici nevasta, 
Da-s danac sa te iubeasca ! 



281 

Mindro, cirtogelu nostra 
A uidit pustiu pe coasta ! 
Cum il uda ploile, 
Rasar viorelele. 
Flori mindre cu tamiioara, 
Te-am iubit acolo-o vara. 
La cirtogu-al din mijloc 
S-a facut vatra de foe 
Si-a rasar it busuioc. 



4C4 



De-or ie?l negru p&mtnt, 
Sa $tii ca m-am prapadit ; 
De-or ie$i verde rotat, 
Sa §tii ca te-am sarutat. 



282 

Hei Sibiu, Sibfu, Sibiu, 
Ora$ mare $i pustiu ! 
De trei or! te ocolii, 
Ce catai eu nu gasii. 
Catai fluturi $i margele, 
$i ciorapi cu gaurele ; 
Sa dau la mindrele mele, 
Ce m-am iubit eu cu ele. 



285 

Dr&gufa cu palarie, 
Suie-n deal la vie* 
Draguja scurta $i groasa, 
Punea-o-a? plcior la coasa. 
Ziua sa cosasc cu ea f 
Noaptea sa o-a$tern cu mine, 
Toate junghiuri sa-mi aline. 
Pintre gard, pintre stobori, 
Vazui ochi-ai negri$ori ; 
Ochii negri ca neghina, 
Rupsa inima ?i splina. 



286 



■= 



283 

Arda-te focu de Dii, 
De trei ori te ocolii, 
Ce catai nu gasii. 
Catai pene si margele, 
Sa-i dau Mariutii mele, 
Sa le bage-n sin la piele 
Sa ma joe cu titele, 
Ca popa cu cartile. 



— Fa varuica, und' te duci ? 
Parca mi te duci la bilci f 
Numa-n fusta ?i-n papuci ; 
Da 9 neichii ce sa-i aduci? 

— O maramuta cu nuci 
§-o rochi^a larga-n poale, 
§i strimta la titi?oare. 
Jife mici cu bondorele, 
Zo, ar mu$ca naica din ele v 
Ca dintr-un fagur de miere. 



284 

Cind oi zice foi de prun, 

Trece Anica pe drum, 

Primenita ca era, 

C-un barbat ci sa-ntilnea, 

Da barbatu ca zicea : 

— Trage-ti, Anico, broboada, 

Cam pe ochi, cam pe sprincene, 

Ca ma bag! in multe rele ; 

Cam pe coada ochiului, 

Izvoru pacatului. 



287 

Zice mlndra ca nu-i plac, 

Ca n-am toale de bumbac ; 

Dar nici ea nu-mi place mie f 

Ca nu poarta palarie 

Cu platica vijinie. 

Fir-ar diavolului sa fie f 

$i ea $i palaria, 

Cu platica de pe ea, 

Rupsa neichii inima ; 

Ea mi-o rupsa, ea mi-o leaga 

Cu fir de matasa neagra. 



405 



288 

Mindra alba, cirpa alba, 

Trinti-m-a? cu ea pe nalba, 

Sa ma joe cu titele, 

Ca §i gutuitele, 

$i s-o sarut in gurita, 

$i sa mi-o mu$c de limbuta. 

Ea pe mine, eu pe ea, 

Ce mai dragoste era I 

Eu pe ea §i ea pe mine, 

Ce mai dragoste pe lume ! 



289 

Foaie verde viorea, 
N-am, mindro, pe unde da, 
Sa nu-Ji mai vad cascioara. 
Arsita de potecea 
Ma duce la casa ta, 
Sara si climineata. 



290 

Nu fi, mindra, suparata, 
Ca te-am sarutat odata ; 
Multa lume e-n?elata, 
Da 9 tu sa nu fii o data ; 
O data, de doua ori, 
Sa-ti cad pe brata sa mori. 



291 

Foaie verde margarit, 
Hai, mindro, cu mine-n cring, 
Ca nu-s lup sa te maninc ; 
Or un cine sa te rup, 
§i-s voinic sa te sarut, 



Sfi te satur de iubit. 
Sa te iubesc voinice?te, 
Sa-mi zici mine bogdaproste. 



292 

E mult de pe la sapat, 

De cind nu te-am sarutat ; 

E mult de la strins de fin, 

De cind nu t-am pus mina-n sin. 

293 

Fa mindruto, par sue it, 
$ezi la noi daca-ai venit ; 
Nu umbla sa mi te duci, 
Mai bine-n brata m-apuci. 

294 

Rabda, inima, si taci 
Ca pamintu care-1 calci. 
Fii, inima, rabda toare, 
Ca pamintu su* picioare. 
Ca n-oi trai cit lumea, 
$i n-oi stapini tara. 
S-oi trai o zi ?i doua, 
$i m-oi topi ca o rouS. 

295 

Pasarica de pe lunca, 
Du-te la mindra $i-i cinta, 
Spune-i sa se poarte bine, 
Ca nu $tii moartea cind vine ; 
Si vine ca o naluca, 
Si nu stii de nu te-apuca, 
§i te ia pe-o cale lunga ; 
Cale lunga, departata, 
Unde n-ai fost niciodata. 



406 



296 

Inima de putregai, 
Spune-mi ce durere al ; 
Scot cutitu $i te tal, 
Daca pace nu ai! 
Inima, fii rabdatoare ! 
Ai minca, da nu ti-e f oame ; 
Ai dorurf, dar nu {i-i somn, 
Da* pe mine ma omori ! 
Fii, inima, rabdatoare, 
Ca-ti pun lacat la picioare ; 
Stai, inima, la un loc, . 
Ca-{i pun lacat la mijloc. 
Lacate sa-i pun o mie, 
Inima lucra ce $tie. 



297 

— Nito, fata maichii, 
Da' unde mi-ai f ost ? 

— Trandafir am luat. 

— Da cui i I-af dat ? 

— Cui m-am laudat. 

— Nito, fata maichii, 
Da vezi und-te-ai dus ? 

— La catu-al de sus. 



$1 call mi-I inhamai, 

Luai plugu ?i brazdai, 

La Marl^a-n batatura, 

Ca sa-i fac inima buna. 

Cind oi zice fin de roua, 

Trasai una/ trasai doua, 

Detei de-o dragoste nouS. 

Una veche ?i-alta noua, 

Sa le iubesc pe-amindoua ; 

$i pe-a nouS s-o iubesc, 

$i pe-a veche s-o cinstesc. 

Cind oi zice foi ca rugu, 

Sa vad a doarat cu plugu, 

Sa iau cama?a ca fulgu, 

Sa pun ?aua tot pe murgu ; 

Sa ma-mplimb pe cimp de-a rindu, 

Sa vedem cum merge cimpu. 

Vazui cimpu merge bine, 

Ce mai veselie-n lume ! 

Jine-ma, Doamne, pe mine, 

Numai zece ai de zile, 

Sa traiesc cu mindra bine ; 

S3 vad doi pui pe linga mine, 

Petrecind $i traind bine. 

Averea mea cui ramine ? 

Sa ramiie la ficiori, 

Sa vad pe toti negustori, 

Sa ramiie la vo fata, 

Sa-mi dea turta clteodatS. 



'■h- 



298 

Cind oi zice margarit, 
Ma uitai la rasarit ; 
Vad primavara venind, 
Coltu la iarba crescind, 
Margu-n cohere zbierind. 
Vazui primavara vine, 
Pusei plugu pe rotile, 
lepingeaua pe % colibe. 
Cind oi zice de-un susan, 
Luai boii si-i injugai, 



299 

Zau, mi-e drag de primavarS, 

Viorele-nfloare iara, 

$i pasar'le cinta-n sat, 

lar mindrele stau pe pat, 

Cu buzele rumenite, 

Cu sprincenele canite. 

Eu ma uit ?i o privesc, 

Cind s-o prind sa mi-o iubesc, 

Macar sa ma prapadesc, 



■Vi 



407 



300 

— Foaie verde rug intins, 
Ce stai, murgule, cam trist, 

Ori ca-n chinga-n e$ti prea strins ? 

— Ba-n chinga nu slnt strins, 
$-am aflat c-o! s2 mfi vinzi. 

— Arda-1 focu de vindut, 
Nu e vorba de vindut, 

$i e vorba de iubit. 

'Ndeamna, 'ndeamna, murgule, 

Colea-n vale la Cernet, 

Mi sa face-un bilciulef, 

De fete $i de bafeti ; 

Sa-ti cumpdr un friulet, 

S5 te f ffl cu el mSret. 

Friulefu de matas2, 

Impletit de mindra-n ?asa. 

— Arda-I focu de-ndemnat, 

Ca tot a$a am indemnat... 

Unde ajungi, ma leg! de gard, 

Tu te bag! in cafenea 

§i beai rachiu cu cafea, 

$i-ti iube?ti mindruta ta. 

Cum t-a drag cu mindra-n sat, 

$i mie cu traista-n cap ; 

J-a drag cu mindra pe mina, 

$i mie cu ieslea plina. 

Cind oi zice iarba verde, 

De care mi-e dor ?i sete, 

Nu mi-1 vad ?f nu ma vede ! 

Dara-asara mi-I vazui, 

Minca-I-ar datca de pui, 

$edea-n u$a grajdului, 

Da graunta calului. 

— Maninca, calule, iute, 

M-asteapta mindra la punte. 

Foaie verde tref I a mil, 

La Jii, murgule, la Jii, 

La fete cu ochf caprii, 

Si oprege chestenii, 

C-aci, murgule, rami? ; 

Or te vind, or te maninc, 



CS-ndarat nu te mai due. 
— Foaie verde matostat, 
Stapine, nu {-a pacat, 
Ca trei ai te-am leganat, 
Paisprezece te-am purtat, 
Pe-unde {i-a fost pe plac. 
Cind intram cu tine-n sat, 
Nu-ncetam din rinchezat, 
$i mindrele din oftat 
Pleticeam picioarele, 
Ca toate ^oimanele ; 
Te privea mindrele 
Din toate oboarele. 
Te bagai in camara, 
Ma lasai legat afara ; 
Te iubeai cu mindrele, 
Eu rodeam zabrelele 
Da* graunta, stelele. 



301 

Unde-o vad pe mindruta 
Ca-nalbe$te pinza, 
Alba ca 51 leb&da, 
Imi saca inimioara. 
Unde-o vad pe mindruta 
Ca-$i sumete rochita, 
De sa v5d picioarele, 
$i m-apuca frigurile. 
Unde-o vad pe mindruta 
Ca-$i tot spala fata, 
Cind vad cama$a despicata, 
Tot in fluturi lucrata, 
Stau in loc ?i o privesc, 
Din picioare m5 topesc. 



302 

Spune-mi draga, qe ginde$ti, 
Spune-mi dac£ ma iube?ti ; 
Ochi-mi negri ca murele, 



408 



Lucitori ca stelele. 
Trecui codru colo-n $es, 
Gasii mindra pe ales, 
Cu ochii de neghinita 
$i fata de garofita. 
Sint draguta §i frumoasa, 
Iti pot fi draga mireasS ; 
Caci fetele din Timoc, 
Zo, iubesc cu mare foe ! 



303 

Dealule, facea-te-ai lunca, 
Bram>tea poianfi lunga, 
Sa-mi vad mindra unde lucra 
$i de prinz unde maninca, 
De namiaz unde sa culca, 
Ca sa ma due sa-i fac umbra. 
Ca mi-o arde soarele, 
Si-si pateaza buzele, 
Ce sint moi ca frunzele, 
Da* dulci ca cire§ile, 
Ca fraga primavara, 
Cind mi-o rupe maicuta, 
Sa-?i racoreasca guri{a. 



304 

O dealule, vale, lunca, 
Sa vad mindra unde lucra, 
Si de prinz unde maninca, 
De namneaz unde sa culca, 
Ca sa ma due sa-i fac umbra. 
Sa n-o arda soarele, 
Sa n-o bata vintur'Ie, 
Sa-i pateze buzele, 
Ochii $i sprincenele, 
Gitu cu margelele, 
Alea-mi fac placerile. 
Geaba, neica, geaba, draga, 
Geaba duci caciula neagra, 



Ci nu sfirut fa{a alba. 
Fa^a albS ca ?ofranu, 
Ochii negri cum catranu, 
Buze negre ca mirgeanu, 
Dinfii ca margSritaru. 



305 

Lina, verde viorea, 
Lina, Lina, mindra mea, 
Mor ?i nu te-a? mai uita, 
In itiima te-oi purta. 
Ca la tine gura-i dulce, 
Nu gasesc pe un' mo-i duce. 
LinS, Lina Cfitalina, 
Esti frumoasa ca o zina, 
Floricica din gradina, 
Mult e?ti tinara copila; 
Vino, vino, pin* la mine, 
Sa-ti faca naica un bine. 
§i sa nu fi suparata 
Ca te-am sarutat o data ; 
Multa lume-i in$elata, 
Da 9 tu sa nu fii o data ? 
O data, de doua ori, 
Sa-ti cad pe burta sa mori ; 
Sa ma-ngropi in floricele, 
Si sa privim catra stele ! 
Lino, Lino Catalina, 
Tu e$ti tinara copila ! 
Frumoasa e§ti ca o zina 
Da' eu nu am nici o vina. 
Floricica din gradina, 
Vino, vino pin* la mine, 
Pin* la stratul al cu flori, 
In gradina cu bujori. 



306 

Tu, badeo, a$a-i gindit, 
Ca pentru ca sint negruta, 



409 



Ma bucur sa-ti fiu draguta. 

$i tu, badeo,-a?a-i gindit 

Ca eu sint floare de gasit, 

Tile de batjocorit ! 

Ce crezi, badeo, tu, ca eu 

Ma topesc de doru tau ? 

Ca nici un pas n-as pasi, 

$i altul mi-a$ gasi ; 

$i mai bun $i mat bogat, 

Nu ca tine deselat ! 



307 

Sufla vintu alinat, 
II cunosc ca nu-i curat, 
E de la badea minat, 
Dintr-o gradina cu flori, 
Unde scrie-un scriitorf. 
C-o mina pe cartie scrie, 
Cu alta imi face mie ; 
Sa ma due in primarie, 
Sa ma-nvat cu el a scrie. 
Scrie badea pe artie, 
$i cind scrie, ma mingiie ; 
Cind ceteste, ma topeste, 
Cu ceriu ma potriveste. 



308 

Fata, zau, raruta la geanS 9 

Deasa la sprinceana, 

Lelita mea ! 

Lelita saltita, 

Alba porumbita, 

Marie fetita, 

Lelita mea ! 

Dejchide u$ita 

Ca sa-ti fur gurita, 

Sa-ti sarut cosita, 

Lelita mea ! 



300 

— Marioara ?i Marie, 
Gura ta tivilichie 9 

Cu buzele naramzii 
Si titele durdulii, 
Spune-mi, neica, cui le tii ? 

— Lui nea Ion din vii ! 

— Dar gurita cui o dai ? 

— Tot lui Ion din plai ! 

— Mai da-mi-o $i mie, 
Sa mi-o fin cu chirie, 
Pin f la Sta'Marie 

Cind se coace boaba-n vie, 
Lamiii §i strugura$i, 
Braghina $i corbanasi, 
Ochi-Ji negri f minca-i-a$ f 
Toata viata sS mi-i ia?L 
Ochii negri 5-0 sprinceana, 
Naluca cea de sub geana ; 
Obrajiorii rumeori, 
Paru-nfpodobit cu flori. 



310 

Vine doru $i ma-ntreaba, 
La fereasta din ograda 

— Acas' e$ti, mindruto draga ? 

— Acas* da* m-am suparat 
Ca maicuta m-a certat 
Pentru bade-al meu din sat. 
Si-am zis verde de-un tugrui, 
Ca badita altul nu-i, 
Numa-n codru este-un brad 
Asa subtirel si-nalt, 

Si la toata lumea drag. 



311 

Firicel de iarba moale, 

Tot trecind din deal in vale, 

S-a luat lumea la mirare, 



410 



Ca-s fudul 51 ma {In mare. 
Nu iubesc pe fiecare, 
Numai pe tnindra din vale, 
Ca-i frumoasa, bat-o, Doamne, 
Te face de mori de foame ! 
$i de foame ?i de sete, 
Cu fintina la perete. 
Da 9 nlci naica nu-i urft, 
Amindoi ne-am potrivit. 
$i la ochi, $i la sprincene, 
Ca doi golumbei la pene ; 
Un golumb §1-0 golumbita, 
Cind se saruta-n guri{2. 



Dar $i muma a$a-mi zicea : 
— Lasa, maica, pe asta, 
Satu-i larg $i fete are, 
$i urite ?i frumoase, 
Cata-{i alta mal aleasa ! 
Lasa tu pe-a pacatoasa, 
Nlci nu-ti matura pin casa ! 
— Muma, muma, muma mea ! 
la taci, muma, nu vorbea, 
De nu-mi fringe inlma ! 
Ceru-i larg ?i stele are 
Luminoase,-ntunecoase, 
Nu sint ca mindra frumoase. 



312 



314 



Frunzullta foi de mac, 
Pe drumu care mi-e drag, 
Treaba n-am ?i calea-m fac, 
Ca sa vad pe mlndra-n prag, 
Cu clrpa galbina-n cap, 
Cu zulufii retezat 
Ca sa faca la necaz, 
Paru pe frunte-a lasat, 
Si mi 1-a facut inele, 
Legatura cu margele, 
Pe pofta inimii mele, 
M-a-mbatrinit far* de vreme. 
Vad bine c-am imbatrinit, 
?i nesatul de iubit ; 
Da* mi-e frica ca mor mine, 
Ramin mindrele de mine. 



313 

Trecui aseara la claca, 
Mi-o gasii pe mindra-n poarta. 
Eu la mindra cind strigai, 
Mindra mea nu raspundea, 
Lacrami din ochi-$i varsa ; 



Mindra mea a frumoasa, 
Cu cirpa luminoasa, 
Cu cararea la o parte, 
Sa te cunosc dintr-alelalte, 
A cu ochii lumino$i, 
$i ma scoala la coco$i. 
Floricica de pe munte, 
Ce e§tf neagra ?i uscata, 
lar de ploaie e?ti ploiata, 
Iar de vint scuturata, 
lar de daicuta calcata? 
Nu-s de ploaie ploiata, 
Nu-s de vint leganata, 
Nu-s de doica calcata ; 
Ma la rau loc eu mi-s data, 
In livada dupa piatra. 
Floricica din razor, 
Mult esti plina de dor ; 
Nu e doru cum sa fie, 
Ma e doru mare cine, 
Peste $apte dealuri vine. 
Vino, dor, vino mSrior, 
Tot la mindra prin obor ; 
Floricica de pe sclad, 
Mult e$ti plina tu de drag. 



411 



315 



318 



Cind oi zice de-o secara, 
Ma-ntilnii c-o fetisoara, 
Cu cosita galbioara, 
Cu mijloc de trestioara. 
Rupe-i, Doamne, cosita, 
Ca mi-a rupt ea inima. 



316 

Cind oi zice o sipica, 
Am o mica ibomnica, 
A? iubl-o §i mi-e fricS. 
A? lasa-o de-ar mai create, 
?i done ma pridide$te, 
Unde vad ochii ca mura, 
Ma apuca dor asupra. 
Are ochi ca ni?te stele, 
$i sprincene subtirele ; 
La git ?ire cu margele, 
$i obrajt cu ruminele ; 
Jita mici $i bondurele, 
Sedeau pe bratele mele, 
Pina mor nu-mi uit de ele. 



Lina verde de-un lacson, 

Scoala-ma, mindro, din somn, 

Da' d5-mi gurita ca mor. 

Gurita $i buzele, 

Ce sint moi ca frunzele, 

Si dulci ca smochinele. 

Fa Marie, Marioara, 

Ce nu te love$te-o boala, 

Sa te culci la naica-n poala, 

Sa-i dai naichfi guri$oar3. 

Gurita $i buzele, 

Ca sint buze zugravite, 

$i-n cintar sint cintarite. 

In cintar de la fterar, 

Pastrate de domnii-ai mari. 

Ce mai vreme de iubit, 

Cu mindra sint gilcevit 

Pentru lucru de nimic : 

Pentru un inel de-argint f 

Pentru el ca i 1-am frint. 

Grimna de la stinga, 

Aia-mi rupse inima. 



317 

Frunzuleana foi de mar, 
Cite stele sint pe cer, 
Toate pin* la ziua pier. 
Numai luna §i c-o stea 
S-a slobozit raza-ncoa ; 
Si-mi tine mie Iumina, 
Pina-mi iubesc mindruta. 
Eu tinar far 9 de mustata, 
Mindra fara pui la brata, 
Cu-ale tite gogoneata ; 
Nu i-a? da drumul din brata, 
Pin* ma satur de dulceata. 



319 

Fire-ai naibii, Marioara, 
Cine te-a scos in poiana, 
Nalta ca o buruiana, 
Frumoasa ca o icoana ! 
Nalta e$ti, frumoasa e?ti, 
Da' nu stii sa te iubesti, 
Te iubesti doua-trei zile, 
Si-mi sta gindul tot la tine. 
Marioara de la Gorj, 
Cu camasa cu boboci, 
Lasa poalele mai jos 
Ca ne-ai omorit pe to|i. 



412 



320 

Ai 9 fetifa de la Bor, 
Cu ciorapu ro$ior, 
Ai\ fetitfi de la munte, 
Cu percita jos pre frunte, 
Nu {i-am spus, feti^a, spus, 
Cind is oamenii mai multi, 
Tu la min f sa nu te uifi ; 
A cind is mai pu$inei, 
Tu sa ca$i in ochii met. 
Ochii mei sint ca ?i-ai tai, 
De e drag naichii de ei. 
Ochii tai ma baga-n boala, 
Da* sprincenele ma scoala. 



321 

— Spune, mindro, ce-ai beut, 
De n~ai mai imbatrinit ? 

— Am beut lapte de cue, 
$i iubesc tot ce apuc ! 
Mi-a dat lapte cu oala, 
De-aia-i dulce gura-a$a, 
Mi-a dat lapte cu paaru, 
Gura-i dulce ca zaaru ! 



322 

Cite fete-s banatene, 
Toate-s mindrufele mele; 
$t la bine ?i la rele, 
Cu foe le iubesc pe elec 
Ca fata banateana 
li mindra la sprinceana, 
Mindra, mindruleana, 
Ea-i ca o cocoana. 
Cind ii zici de furca, 
Ea pe loc se culca, 
Toaca-i bate-n dunga, 



Doru s-o ajungi. 
Daca vreai dragoste-aprinsa, 
Adu-mi gura neatinsS 
$i-o inimS de Sinzeana 
Ca apele de izvoara. 



323 

La podu cu zalele, 
Rasarit-a soarele. 
Nu mi-e soare rasarit, 
Da f mi-e badea-mpodobit, 
Cu podoabe de argint, 
Ce n-am vazut de cincf sint 
Da-mi, badeo, cheitele, 
Sa-mi deschid portitele ; 
Sa-mi iau cununitele, 
Sa-ti dau curpinitele. 



324 

Iata-1, iata-1 suie dealu, 
Ca-i cunoa$te daica calu ; 
Calu negru 9 armasar, 
Voinic negru $i codrean, 
Iata-1, iata-1 suie dealu, 
Ca-i cunoa§te daica calu ; 
Calu negru, porumb cret, 
Voinic tinar ?i iubet. 



325 

Ai, mindro, sa ne iubim, 
C-amindoi ne potrivim 
§i la ochi $i la sprincene, 
Ca doi porumbei la pene. 
Ai y mindro, sa dam mina, 
C-amindoi sintem la una : 
Eu n-am tata, tu n-ai mama, 
Amindoi sintem de-o sama. 



413 



i 



Mindro, sprincenele talc, 
Pene de privighetoare ; 
Cind le sui, cind le ridici, 
Rau la imma ma strici ; 
Cind le sui, cind le cobori, 
Din picioare ma omori. 



326 

Frunza vcrde maracine, 
Zau, acuma traiesc b!ne, 
Cu badita linga mine* 
Cind il vad dumineca, 
Mi sa rupe inima ; 
Cind il vad in capu gol, 
Parca e un domni$or. 
Ca e cu par retezat, 
Nu-i fecior ca el in sat ; 
Cind ma uit in fata lui, 
$tii, ca spuma laptelui !... 



327 

Trece naic-al meu calare, 
Cu cama$a ca o floare, 
Cu palaria pe-o nare, 
Unde-1 vede, daica moare ! 
Cu briu eel ro$ior, 
Cu papucii galbiori ; 
Camasa cu floricele, 
Parca-i ceru plin de stele ! 
Cite fete cu margele, 
Toate-s dragutele mele ; 
Cite fete-s cu cercei, 
Toate-s flutura$ii mei. 
Nu ti-am spus de-atitea ori, 
Sa nu porti cirpa cu flori, 
Ca ma faci sa ma omori, 
Cu tine de subtiori ? 
Nu ti-am spus, mindro, o lata, 
Sa nu porti cirpa vargatfi, 



Ma gasejti tu mort la poarta, 

Ca nu-mi dai dragostea toata ! 

Nu ti-am spus, mindro, ti-am spus, 

Pe vale de Timoc in sus, 

Unde-s oameni mai mul^i, 

La mine sa nu te uiti ? 

Da* unde-s mai pu{inei, 

Sa te uiti in ochii mei, 

Ca sint negri ca $-ai tai, 

$i ghice?ti gindul in ei ! 

Ca la mine cind prive?ti, 

Fruntea cind ti-o increte^ti, 

Naica §tie ce dore$ti, 

Ce dore?ti $i ce iube$ti ! 

Dorul meu $i-al dumitale, 

Faca-1 Dumnezeu o floare ; 

O floare mirositoare, 

S-o poarte la cingatoare, 

S-o pun noaptea-n sin la mine, 

$i sa ma visez cu tine ; 

Sa zburam ca rindunele, 

Sa ne iubim pintre stele ; 

Pintre stele ?i luceferi, 

S-ajungem in virf de ceri ; 

Amindoi sa ne iubim, 

In zori iara s-o pornim. 



328 

Mindro, mindri-m-as cu tine, 
Nu mai mult, un an de zile, 
Sa fac un copil cu tine, 
Sa samene-a$a ca mine : 
$i la ochi $i la sprincene, 
$i la % dragostele mele. 



329 



Una verde colalie, 

Pasarica alburie, 

Treci la naica-n Bugarie 



414 



Cfi mi s-a copt strugurii-n vie ; 

$i s-a-nva{at mierla neagra, 

De maninca via-ntreaga ; 

$i s-a-nva(at golumbeii, 

De maninca strugureii ; 

$i s-a-nvatat pupaza, 

De-mi ciocne$te viala. 



330 

Mindro, cum sa facem noi, 
Sa ne iubim amtndoi ? 

— la-ti pu$ca $i doi copoi, 
Doboara-n vale-n zavoi ; 

Ca eu vin cu cei doi boi, 
Sa ne-ntilnim amindoi. 

— Pina boii~o pa$te iarba, 
Noi sa ne vedem de treaba ; 
Pina boii minca fin, 

Iti culeg mere din sin, 
Ce n-a lasat Dumnezeu, 
Ce iubesc, ramiie-al mcu, 
$i sa mor cind oi vrea eu ; 
Nici atunci §i nici at unci, 
Cind o face plopu nuci. 
Ce n-a lasat sfintu soare, 
Sa vie mindra pe racoare ; 
Sa vie la moartea mea, 
$i sa-mi tie luminarea. 
Eu s-o vad, apoi sa mor; 
Ea ma saruta cu dor ; 
Sa mor cu mindra-'nga mine, 
Ca mam simtit cu ea bine. 



Sa ne rafuim ?i noi ; 

Veni^i azi $i veniti miine, 

Numai sa ne iubim bine, 

Poate s-o-ntimpla sa mor, 

Sa nu-fi mai u id esc dator ; 

Sa-{i iei gura inapoi, 

Cu buzele tale moi. 

Sa ne ?tim de-aci raznlti, 

De departari inghititi ; 

Ca eu ce v-am daruit, 

Aia v-am ?i fagaduit. 

V-am dat, mindrelor, cercei, 

Ca sa va mindriti cu ei ; 

V-am dat mindre flori de crin f 

Sa le purtati p-inga sin ; 

V-am dat margele de margean, 

Sa ne iubim peste-un an. 



332 

Lina verde tamiioasa, 

Dor, Dorito lele ! (refrcn) 

Zo, mi-e draga primavara, 

Cind vad mindrele pe-afara, 

Dezbracate-n pielea goala. 

E frumoasa $i toamna, 

Da* e toamna friguroasa, 

De intra mindre le-n casa ; 

$i din casa intru-n soba, 

§i nu iasa-afar' la vorba. 

Ie$i, mindro, sara pe luna, 

ie$i, mindruto, la fintina, 

Sa-mi dai ap$oara de-a buna, 

§i limbuta, vezi, din gura. 



331 

Cind 01 zice trei surcele, 
Voi, voi, mindrele mele, 
Sa veniti cite?itrele, 
Veniti pe urmele mele. 
Veniti miercuri, veniti joi, 



333 

Mitranita, Mitranita, 
Fa-ti bratele gradinita, 
Iar titele lubenita ; 
C-am sa ma bag pindara?, 
Sa le pazesc, minca-le-a$ ! 



415 



; j 



■ t; -j 






334 



336 



Cite mindre-n brate-am strins, 
Toate dupa mine-au plins ; 
Dar pe cite $i le-oi stringe, 
Toate dupa mine-or plingei 
Pusei ochii $i pe tine, 
De-oi scapa, sa fiu ciine ! 
Sa-ti fiu ciine, lege rea, 
De n-oi purta frica mea ! 
Sa-ti fiu ciine calatori, 
De nu te-oi face sa mori ! 
Sa-ti fiu ciine-n patru brine i t 
De nu te-oi face sa plingi ! 



335 

fube$te, neica, iube^te, 
Iube§te $i nu poste$te ; 
Iube$te $i bun $i rau, 
Sa fie pe piacul tau ; 
Pe urit $i pe frumos, 
$i sa nu te tii falos ; 
Cu uritu-ti faci pomana, 
Cu frumosu it i faci fala, 
Ce n-a lasat Dumnezeu, 
Ce iube$ti sa fie-al tau ?... 
C-am iubit o papu$ica, 
La inima ma despica. 
Cind oi zice de-o sulfina, 
Inima-n mine suspina ; 
Cum te laudai spre mine, 
Ca n-ai pe nima pe lume !. 
Cind oi zice de trifoi\ 
Venii aseara la voi 
$i te gasii intre doi, 
A$a fu vorba-ntre noi ? 
Unul te tinea de mina, 
Altul te saruta-n gura ; 
Unul te saruta-n gura ; 
Unul te tinea de tita, 
La altu-i dadeai gurita. 



Bate vintu salciile, 
Sa porneasca $eicile 
Pe apa Timocului, 
Pe sub umbra codruluL 
Timocul, {ara frumoasa, 
Cine intra-n ea nu iasa ! 
Are cimpii de matase 
$i fetijele frumoase 9 
Impodobite cu flori, 
$i obrajori cu bujori ; 
Da-n cosita romani{a, 
Ca sint feti|e de vita. 
Cine, mindro, te-a-nva{at, 
Par pe frunte (i-ai taiat, 
Cu cle^tele I-ai calcat, 
Pe neica 1-ai oft teat ?... 
Foaie verde foi de crin, 
Fetita din Negotin, 
Hai cu neica-n Severin 
Sa tinem calea la trin ; 
Trinul trece ?uierind, 
Mindra ramine plingind, 
Din ochi negri lacramind, 
Da 9 din gura blastamind. 



337 

Foaie verde trei laptuci, 
Fa mindruto, und' te duci, 
Numa-n fusta ?i-n papuci ? 
Parca mi te duci la bile? ! 
Trece mindra pe colnic, 
Cu papucii lie, lie, lie. 
Cama$a cu borangic, 
§i-mbracatS cu ilic. 
la-ma, mindro, $i pe mine, 
Ca sa merg $i eu cu tine ; 
$i eu sint premenit bine, 
$i te-a$tept, mindro, pe tine, 
Cu cama$a albS floare, 



416 



$i cu fiuturi pe la poate. 
Hai, mindro, colea pe vale, 
Ca nu este nima-n cale ; 
Pc cimpul cu floricele, 
Sa culegem dragostele. 



Sa sara din piatra-n piatra, 
S-o-ajunga pe mindra-ndata ; 
Sa-i bea apa din galeata, 
Ap$oara de-a stricorata 
Pin ciurele, pin dirmoane, 
Pin Iubre de la cucoane. 



338 

Bre Marie din Sirbie, 
Treci la naica-n Romanic, 
Sa te port in palarie 
Si-n fusta din linarie, 
$i-n papuci de-ai din cutie f 
$i-n ciorapi de-ai vi$iori, 
Pina-n glezne numai flori ! 
Bre Mariuta, und te duci, 
Numa-n fusta $i-n papuci ? 
Parca mi te duci la bilci ! 

— Da naichii ce sa-i aduci ? 

— O maramuta cu nuci, 
O basma cu mere dulci ; 
Unde-ai $ede sa maninci, 
S-amintea sa-ti aduci 
De-ale noastre vorbe dulci. 

— Da $tii, mindro, da nu ?tii, 
Cind $edeam pe capalii, 
Si-mparteam dragostea-ntii ; 
Cind sedeam la voi pe pat, 
$i vorbeam de sarutat 



340 

Prunzulita foi de mar, 
Sint fata de negustori, 
M-a pus taica negustori, 
$i nu ma iube?ti sa mod ! 
Dar daca-ai fi v-un viteaz, 
Fa-ti gradina cu pirleaz ; 
§i-n gradina o fintinfi, 
Sa-ti cada daica la mina. 
De trii ori pe saptamina, 
Nici muica nu-mi baga vtnS ; 
Ca-i aduc apa de-a buna, 
De la tine din fintina. 
Da de-o bea muichita apa, 
Nici descintec nu o scapa, 
Ca izvoru e vrajit, 
Sa dea daica un iubit. 
lubirea e neagra ra, 
Se tine de viata mea, 
Pina mor nu scap de ea. 



;uo 



341 



Nu ti-am spus, daica Floare, 
Sa pui masa la racoare, 
In u$a la dudu-al mare? 
De maninc, de nu maninc, 
'Xcalec calu $i ma due, 
$i pe mindra sa o ajung. 
Ca mi-e calu potcovit 
Cu potcoave de argint, 



Nu ti-am spus, mindruto,-odata 
Sa la$i u^a descuiata 
Si fereastra destupata, 
Sa te vad cum e$ti culcata ? 
Ca de-oi fi culcata bine, 
Ma trag $i eu tinga tine : 
De-oi fi culcata rau, 
Sa-mi cat drumule^u meu. 



417 



342 



345 



Luna jos pc paji$tc, 
Badea dus la dragostc ; 
Luna sus azvirlita, 
Badea dus la chiote. 
Vino, badeo, nu te duce, 
Ca te-adast cu gura dulcc. 
Vino, badeo, sarile, 
Nu-ti uita potecile. 
Nu lasa sara uitata, 
Gura mea nesarutata. 



343 

Cind oi zice de-un trifoi, 
Vino, badeo, pe la noi, 
Sa ne-ntrecem amindoi ; 
Vino colea pe su* coasta, 
Pina la casuta noasta. 
Da la mine cum sa intri ? 
Intra, badeo, ca cu gindu ! 
Palaria und s-o pui ? 
Dupa u$a este cui, 
Acolo, badeo, s-o pui. 



344 



la da, naica, pe din dos, 
C-am o poarta de rogoz, 
Cum pui mina cade jos, 
Sa-ti dau gura cu folos. 
Te iau cu capu pe mina, 
$Mi dau titi$oara-n gura. 
Ale tite mult sint dulci, 
Miroasa la mere dulci ; 
Ale tite mititele, 
Miroasa la gutuiele ; 
Mu§care-ar naica din ele 
Ca dintr-un fagur de miere. 
Cind le-mbuci cu gura plina, 
$i iar zici ca e putina. 



346 

Ai, mindruta,-n deal in cring, 
Trei oase din piept sa-ti fring ; 
Da f pe-alelalte la rind, 
Ca intr-una-mi stai in gind ! 
Numai osul din spinare, 
T* l-a spalat vo zi mare ; 
Cind veni maica calare, 
Fring si osul din spinare. 
Si dintele-al de su 9 limba, 
Sa ramii ca naiba $tirba. 



Spune, puico, ce-ai de gind ? 
Ca plec si te las plingind, 
Din ochi negri lacramind, 
Si nu ma-ntorc pe curind. 
Eu crezui ca se glume$te, 
Dara ochii lacome§te, 
Sigurat ca mi-o doreste ! 
Spune, puico, vrei, nu vrei, 
Ca pe min* ma roaga trei ; 
Spune-mi, puico paunita, 
Da gura da-mi gurita ! 



347 

— Seara buna $i u$oara, 
De la tine, balaioara ; 
Seara buna $i m-a$ duce, 
N-a$ lasa gura cea dulce. 
Gura dulce ca la tine 

Nu este la nima-n lume ! 

— Ba, ma neica, nu te duce, 
Sa te scald in lapte dulce. 

— Sa ma scalzi, mindro,-n ce-i vrea. 



418 



Hit tot plec in sara-asta ; 
Si ma due la mindra mea, 
Ce m-am cununat cu ea. 



348 



Dar ml-e vorba cu Iiplc f 
Se lipe$te de voinic. 
Ca daica de-ar fi $tiut, 
T'-ar fi facut mai demult, 
Pe-o foifa dc bujor, 
Sa te fac de dor sa mori. 



Ce-am iubit acum doi ani, 
Nu mai face nfci doi bani ; 
Ce-am iubit acu$i un an, 
Nu mai face nici un ban ; 
Dar acuma ce iubesc, 
N-am parale sa platesc ! 
Ce-am iubit am sa iubesc, 
Macar sa ma prapadesc, 
Si ce-am iubit eu tot iubesc. 



349 

Ibomnica de demult, 
Nu cata ca te-am urit ; 
Te-am urit doua-trci zile, 
Stau cu gindu tot la tine. 
Cind te vad pe drum trecind, 
Cu miinili palaind 
§i cu fusta tragind vint, 
Stau in loc §i ma zauit, 
Sa vad pe unde-ai trecut. 



350 

Foaie verde bob naut, 
Fa mindruta mea demult, 
Nu cata ca te-am urit; 
Te-am urit de vo trei zile, 
Dar mi-e gindu tot la tine. 
Nu §tiu t ceva mi-ai facut, 
De nu mai pot sa te uit, 
Pina m-oi baga-n pamint. 
Daica n-a facut nimic. 



351 

Sapte saptamini din post, 

De cind la mindra n-am fost ; 

D'asara iar m-am dus, 

$i gasii lacatu pus. 

Rupsei lacatu cu mina 

$i veriga cu caciula ; 

Intra! in casS cu si la, 

Ca mi-am prins de mindra mila. 

Da 9 mindra de ma vazu, 

§apte scoarte mi-a$ternu ; 

Sapte scoarte $i-un hamneac, 

§-o perina de bumbac. 

A$a e la mindra drag, 

Sa dormim pe pat de fag. 



352 

$i le-am spus la ochii mei, 
Joileana bob de mei ; 
Si le-am spus la ochii mei, 
Sa nu fie lacomei, 
Sa se ia dupa copii, 
Ama ochii nu m-asculta, 
De Ie vorbesc vorba multa ; 
Frunzuleana de-a marunta, 
Tot dupa frumos se uita. 
Plingeti ochi $i lacramaji, 
C-a$a ati fost voi ursati, 
Ce vedeti sa nu lasatl, 
Ce iubiti sa nu uitati. 



419 



353 

Sus in sus, la plopu-al-nalt, 
§ede neica suparat, 
Ca gurita nu i-am dat. 
Mina, naica, slugile, 
Sa-$i dea daica buzele. 
Ca doar daica-nebunit, 
Sa-$i dea buzele-mprumut ! 
Floare alba, floare nalba, 
Trece drumu, nu ma-ntreabj, 
Parca cineva mi-o roaga ! 
I-am dat drumu sa-^i aleaga, 
Sa-?i aleaga dintr-o mie, 
Numai sa-mi samene mie : 
$i la ochi $i la sprincene, 
$i la chica $i la gene, 
§i la buze subtirele, 
$i la dragostele mele, 
Ce-a trait naica cu elc. 
Bate vintu, mi$ca luna, 
Face mindruta cu mina, 
Sa ma due sa mi-o sarut ; 
S-o sarut o data tare, 
Capu pieptului ma doare ; 
S-o sarut o data dulce, 
Sa-mi tina pe-unde m-oi duce. 
Mindro, doru-al de la tine, 
Zo, mi-e, mindro, mare ciine, 
De pe $apte dealuri vine, 
Pina intra-n sin la mine, 
§i ma roade ca un ciine, 
§i ma scoate-n primuvara, 
Galben ca turta de ceara. 
De la Pa$ti pin' la Ispas 
Ci de nacazuri am tras ! 
§i de mindra nu ma las. 
Nu ma Ias y mindro, de ttne f 
Pin* s-o lasa post de piine ; 
Post de piine, post de vin, 
Post de titele-al din sin. 
Nu ma las, mindruta, las, 
Pin* te-oi vede cu pripas ; 



Pripasu sa-mi zici tata, 
§i se mire lumea toata. 
Atunci, mindro, nicl atunci, 
lar aminte sa-mi aduci 
De-ale noastre vorbe dulci, 
Cind stam pe pajijte noua, 
§i-mparteam dragostea-n doua, 
Da* unde-am facut iubitu, 
A prins Dumnezeu pamintu ; 
Unde-am facut dragostea, 
A prins Dumnezeu iarba. 
Mindruleano, vai de mine, 
De-ai gindi $i tu la mine 
Cit gindesc $i eu la tine, 
Nici pamintu nu ne-ar tine, 
Ne-ar sadomi pina mine. 



354 

Trage naic-al meu la griu, 
Cu cirpa neagra la briu. 
Nu e cirpa neagra-n briu, 
Ma-s bracire cumparate, 
Trei galbeni $i jumatate. 

— Mindra mea cu ochii mici, 
Ce ma faci sa tree pe-aici 

Si sara ?i diminea|a? 
Pentru a ta frumu$ea(a v 
Ia,-mi pierdui a mea viata ! 
Pentru cei doi ochi ai tai. 
Ia,-mi pierdui eu boii mei, 
$i uidii cu doi vitei, 
Ce-o sa ma fac cu ei ! 

— Las&-i, naicule, s& creasca, 
Ca ei sa ne araneasca ! 
Cuculet cu pene verzi 9 

Ce cin{i vara pe livezi ; 
Ori |i-i foame, ori Ji-i sete, 
Ori (i-i dor de codru verdc ? 

— Ma mi-i dor de satul meu, 
C-am avut trei mindre-n el : 
Una-n deal, 



420 



Ca un par, 
Una-n vale, 
Ca o floare, 
Alta ca o domnitoare, 
Ba$ imi scoase inimioara 
$i mi-o pusa-n busuioc, 
De mi-o duse iar la loc. 
Cinta, cuce 9 nu te duce, 
Ca te prind fara de cruce !... 
— Toata vara {i-am cintat, 
Da 9 tu nu m-ai ascultat, 
Stat cu mindra pitulat ; 
Tu ginde^ti nima nu vede f 
Te vede cucu din crenge ! 
Cucu zboara din cring in cring, 
Tu cu mindra pin aling. 



355 

Cind oi zice buruiani, 
loan a naichti, loana, 
Cin 9 te scoase in poiana, 
Alba ca o budiana? 
Budiana cu trei creci, 
Venita din Bucure$ti, 
Cetita de logofe{i, 
Ca sa nu mai pleci. 
Unu-i logofatu Patru, 
$i cu al sau cumatru ; 
Da 9 altu-i logofatu Ion, 
Ce mi-i feciore! de domn. 
Mai ?tii, Ioane t ori nu $tii, 
Cind eram voinici copii, 
De faceam dragoste-ntii, 
Pintre strugurii din vii ? 
Ne rnina muica la vie, 
Sa culegem razachie, 
Strugurei 51 braghina$i, 
Ochii negri, minca-i-a$ ! 
Tite albe ca un ca?, 
Trupusoru-ti fragela$ ; 
Cu coditele pe piept, 



Nu $tiam de und 9 s-o-ncep. 
Sarutatul nu-1 $tiam, 
Ne trudeam de-1 invafam ; 
Noi $edeam pe capatii, 
$i-ncepeam iubftu-ntii. 
Da 9 $edeam pe pavi$tele. 
De vorbeam de dragostele ; 
Sarutam titele tele, 
Ce sint tari ca ni$te mere : 
Sint dulci ca stafidele. 
Curate ca stelele. 
loana, cirtoagele noastre, 
Stau acum pustii pe coaste, 
Cind oi zice viorele, 
Fusei vineri pe la ele ; 
In cirtogul al din vale, 
Rasarit-a iarba mare t 
Bate vintul, iarba culcS, 
Dorul loanei ma usuc2; 
Bate vintu f iarba scoala, 
Doru loanei ma omoarfi. 
Da 9 -n cirtogu eel din deal, 
Trece peste el un cal, 
Iarba de mi-o tavile$te, 
Florile mi le rare$te. 
In cirtogul din mtjloc, 
Rasarit-a siminoc. 
Floare mindra de Timoc, 
9 Ai sa ne iubim cu foe. 
Da 9 pe linga siminoc, 
Rasari §i busuioc. 
Busuioace, nu te-ai coace f 
Nici saminta n-ai mai face, 
Ca din samincioara ta 
S-a izvodit dragostea, 
De nu pot azi far 9 de ea, 
Nici sara, nici dimineata. 
Nu-mi da pace la culcare, 
Niciodata la mincare. 
Ce n-a lasat Precesta, 
Sa se vinda dragostea ?.«. 
C-a$ da boul ?i cu vaca, 



421 



Numai mindruta sfi-mi placa ; 
Mi-a$ vlnde boii ?i plugu, 
Sa poata sa faca tirgu. 



Nu ca tine-un trenturos, 
De umbli din sat in sat, 
Cu cojocu-mbSierat, 
Parca-mi e$H un blestemat. 



350 

— FloricicS-ntunecoasS, 

Ce stai neagra-ntunecoasa ? 
Or bruma te-a brumuit, 
Or vintur'Ie te-a batut? 

— Bruma nu m-a brumuit, 
Vintur'le nu m-a batut, 
Ibomnicu m-a ISsat. 
Lasa-1-ar picioarele, 

In mijlocu drumuluf ; 

Cu vorbe m-a in$elat, 

Ca tot a$a m-a mincat. 

Lina verde foi de praz, 

Moare mindra de necaz 

C-am iublt-o §i o las, 

$i trimete sa ma due ; 

Parca eu am 'nebunit, 

Sa iubesc ce-am parasit. 

Oi, mindro, cind te vad dalba, 

Limba-n gura mi sa leaga, 

C-un fir de matase neagra. 



357 

Trandafir de pe razor, 
Ce cre?ti nalt $i ro$ior, 
Cu m&rginile verde-nchis, 
Daica ibomnic te-a prins. 
Nu te-am prins cu dinadins, 
$i te-am prins intr-o fa! da, 
SS vad ce minte-oi avea. 
De-oi avea vreo minte buna, 
Sa te pun cu cap pe mina, 
De-oi avea vro minte proasta, 
Sa te duel dracu pe coasta, 
Sa-mf cat altu mal frumos, 



358 

Busuloc verde chitat, 
Cine mi te-a semanat ? 
Fata ce s-a mSritat. 
Si pe mine m-a Uisat... 
M-a lasat de m-am uscat, 
fnimioara mi-a secat ; 
Dupa ea sint insetat, 
Ca doar ea m-a ofticat. 
O mindra fata aleasa, 
Mi-ar fi fost mle mireasa ; 
Dar mindruta m-a lasat, 
Fiindca sint bfiiat sarac. 
Firicel de iarba verde, 
Spune-mi de ce nu se vede 
Dragostea mindrutei mele, 
Cind ne jucam noi cu ele? 
Ziua rupeam floricele, 
Noaptea le-aruncam in stele ; 
Dar acum au putrezit, 
Florile s-au of Hit ; 
Fata mea a-ngfilbenit, 
Cimp cu flori mi s-a pirlit. 
Fata mi s-a vestejit. 
Grea povara, greu iubit, 
Al naibi fie de iubit ! 
C-asa rau m-am poticnit 
De n-am pofta la mincare, 
Nict odina la culcare. 



359 

Cind oi zice foi de fraga, 

Pin* ti-am fost, badeo, eu draga, 

Ti-era casa varuita, 



422 



Cu var peste c&rfimida, 
Si-n poarta era oglindfi. 
Da* de cind tu m-ai urit, 
Toate mindre-ai ponosit ; 
Casa ta e grajd de cai f 
Nici in casa-oglinda n-ai. 



360 

Ce-am iublt ?i eu pe lume, 
Ochi negri ca doua mure. 
I-am iubit, km sarutat, 
De la mina mf-a scapat, 
Ferice de cin' i-a luat ! 
lar e bine $i de mine, 
Mai viu sara pe la tine. 



361 

Eu aici $i mindra-n |ara f 
Amindoi zaceam de-o boala ; 
Asta boala ce-o zac eu, 
Nu e de la Dumnezeu, 
Singur mi-am facut-o eu f 
Singurel cu mina mea 
Ca mi-a placut dragostea. 
Una verde bob naut, 
Fusei simbata la tirg f 
S-auzii lumea vorbind 
Ca iubitu s-a oprit. 
Apele se opresc toate, 
Da f iubitu nu se poate ; 
Ca iubitu e ca mustu, 
Cind il bei, iti face gustu, 
Ca iubitu este-a§a, 
De e dulce ca mierea. 
Cu nevasta m-am vorbit 
C-o sa ma las de iubit, 
Sa ma fac un om cinstit ; 



Om cinstit ?i bun de casa, 

Sa stau cu mindre la masa. 

Cu nevasta m-am vorbit, 

Cit a? fi eu pe pamint, 

Nici o grija sa nu due, 

Sa ma due unde-am de gind, 

La mindruta de demult 

Ce mi-a dat gura imprumut, 

Sa mor §i nu pot s-o uit, 

C-a fost dulce la iubit. 

Ce-a iubit sufletu meu. 

Sa mor §i nu-mi pare rau. 

Ce-a iubit inima mea, 

Sa mor ?i n-a$ mai uita. 

Cind ma gindesc ce-am iubit 

Ma mir cum nu m-am prapadit, 

De-atita dor ce-am avut ; 

Acu$ stau ?i mS zauit, 

$i ma gindesc ce-am iubit; 

Pe cite le-am sarutat, 

Sa le-adun, a? face-un sat. 

$i-n mijlocu satului, 

Tot o mindra fintinioara ; 

Fintina cu trei izvoarS, 

Sa-mi bea du$manii sa moara. 

Of, mindruto, ce-mi facu$i, 

De dragoste mi-o uri?i ! 

Tu, mindruto, nu e$ti buna : 

De cind fuse?! la fintina, 

Strinse$i dragul din minciuna. 

De duminica sara, 

Sa-ncepem dragostea iara ; 

la sea ma f mindruto, bine, 

C-am avut multe cu tine, 

Toate mi-a ramas de mine, 

Da 9 sa-mi paze$ti foarte bine, 

Unde-mi vorbesc eu cu tine. 

Tu-mi zici ca mi-e drag de tine, 

Eu cu tine vorba-mi fac, 

Da 9 tu-mi spui ca mor de drag. 



423 



362 

Cre§te{i flori, ca gardur'le, 

Sa va bat a vintur'le, 

Ca pe mine gindur'le. 

$i sacati din radacina, 

Cum pling eu de la fnimS. 

Cre$teti\ flori, ?i infloriti, 

Ca daichii nu-i trebuiti. 

Ca n-am frati sa va-ngradeasca, 

Nici surori sa va pliveasca, 

Nici nepoate sa va crease a. 



363 

Pasarica de la izvor, 
Nu ma blestama sa mor r 
Ca n-am pe nima cu dor 
Sa ma-ntrebe de ce mor ; 
De ce mor, de ce bolesc, 
Din picioare ma topesc, 
La inima ma sfir^esc. 
Daca tu iar nu ma crezi, 
Tuna-n casa de ma vezi, 
Trage pinza de pe-obraz, 
Sa vezi moarte cu necaz. 
Cucuruz cu foaia-sus, 
Jucu-i gura cui 1-a pus ; 
$i-aluna dintre dinji, 
Cu ea t I lea no, ma minti ! 



364 

Pasarica de pe lac, 
Nu ma blastama sa zac 9 
Ca n-am pe nima cu drag 
Sa-mi puie mtna in cap, 
Sa ma-ntrebe de ce zac. 
De ce zac t de ce bolesc, 
Din picioare ma topesc, 
Ca un muc de luminare 



Cind o bate vintu tare, 
$i se face rotocoale, 
Se duce ceara la vale. 



365 

Foaie verde trei masline, 
Plecai, padure, pin tine, 
Plinge frunza dupa mine. 
Frunza, tu de ce ma plingi, 
Ca e codru plin de voinici, 
La tot fagu patru-cinci. 
La fagu-al din mijloc, 
Ce durere, ca de foe ! 
Trage un voinic sa moara, 
Cu capu la daica-n poala. 
Da' daicuta ca-i zicea : 

— Mai baiete, ori te scoala, 
Ori da-i $i tatii din boala. 
Ca mie mi s-a urit 

Tot cu tine pirotind, 

A$ternute a$tern?nd, 

La capatiie mutlnd 

De la umbra pin' la soare, 

Pe-ale daichii brati^oare. 

— Marita-te cum 01 vrea, 
Ca-ti trece tinerefea. 
De-ar vrea bunul Dumnezeu 
Ca sa ma scol $i eu 

Si sa viu la nunta ta t 
Ti-oi da bani cit 01 avea. 



366 

Lina verde de-o lalea, 

Ca mi-e Draghi$ om frumos, 

Si la fata si la dos. 

Vine anu de cind zac, 

Pe trei scindureli de brad. 

Mi-a crescut iarba la cap, 



424 



N-am nici fraji si mi-o cosasca, 
Da 9 nici sora s-o rareasca, 
Nici muma sa mi-o pliveasca. 



367 

N-a lasat Dumnezeu bine, 
l:u iubesc ?i altu-o tine ; 
Inimioara-mi se tope?te f 
Dar altu o st2pine?te. 
Doamne, mare-i pacatu, 
Cind mindra-i in brate la altu ; 
N-am cutit, m-a? injunghia, 
Si p e min* da si pe ea. 



363 

Rau ma doare la Heat, 
Ca mindruta m-a lasat ; 
$i-o sa fie altui iubita, 
Timoceanca mea dorita. 



369 

— Fa Marita de pe munte, 
Ce ti-ai taiat par pe frunte ? 
Ti-a scos lumea vorbe multe, 
Fa Marito de la munte ! 

— Las' sa scoata, ca nu-mi pasa, 
Mama a fost pacatoasa, 

De m-a facut prea frumoasa, 
Sa stau cu boieri la masa. 
Scriitorii nu ma lasa, 
Primarii ma-nchid in casS, 
Cu obloane la fereasta. 
Ma uitai la neica-n coasta, 
Neica secera la griu, 
Cu bobocu meu la briu ; 

— Da-mi, neica, bobocu-ncoa ! 
El imi spune ca ma ia. 

— De-a? ?tia ca m-oi lua, 
S-altu bobocel ti-a? da ; 



Dupa tine n-a? venea, 
De git eu m-a? spinzura, 
De virfu stogorului, 
Or de virfu nucului. 
Lina verde ca nalba, 
Dupa tine n-a? venea, 
Ca n-ai\ Doamne, ce minca t 
Da* sa tii ibomnica ! 



370 

Cind oftal o data tare, 
Ana Logojana, (refren) 
Capu pieptului ma doare ; 
Bagai luna-ntunecare, 
Nici soarele raza n-are. 
Merge luna pe senin, 
Mindra mea varsfi venin. 
Las* sa verse ?i otrava, 
Mindra mea n-a fost de treaba. 
Lina verde trei masline, 
Mindruleana, vai de mine ! 
Tine-^i ochi?orii bine, 
Si prive?te drept la mine. 
Ca inima mi-o ?tii bine, 
Ca-ti maninc limba din gura, 
Sa nu prinzi pe mine lira ! 
?i doi dinti de linga limba, 
Sa ramii la naiba ?tirba ! 
Mindro, ochi?orii tii 
Minca bani?orii mei, 
Sa ma bag sluga pe ei. 
Da 9 ce fel de sluga-tl fiu f 
Numa-n brate sa te tiu ; 
Ziua sa-ti spal vasele v 
Noaptea sa-ti moi oasele. 

371 

Doua fete spala lina, 

Doi danaci le tin de mina ; 

Doua fete spala mita, 



425 



Do! dSnaci le (In de (its ; 
Dou5 fete spa la griu, 
Do! danaci le tin de briu. 
Una spa la si-mi suspina, 
I-a cazut salba-n fintina. 
Infloriti, flori, si-mbobociti, 
Ca daichii nu-i trebuiji. 
Cind ii trebuirati, 
Vol atuncea-mbobocirati. 
De v-oti face ca cerdacu, 
Daichii i-a trecut vacu ; 
De v-oti face cit gradina, 
Daichii i-a trecut lumina. 



372 

De la vale de satu meu, 

Ard trei faclii de seu ; 

Ploaie, ninge, nu se stinge, 

Decit mindra mea ca-mi plinge. 

— Taci, Ionito, nu plingea, 

Ca nu te iau eu ; 

Si te ia un var al meu, 

Sa te poarte-n portu meu. 

In ilec si-n palarie, 

Si-n fusta de linarie, 

Si-n papuci de-ai din cutie. 

Dete Dumnezeu un vint, 

Cazu Ioana la pamint. 

Da* lordan, om milos, 

Sezu linga Ioana jos ; 

Dete Dumnezeu un soare, 

Sa scula Ioana-n picioare. 



373 

La gradina ocolita 
Gasii iarba tavalita 
De Ileana si Costica. 
Costica pleca rizind, 
Da' Ileana uidea plingind. 



lar Costica* se gindea, 
Ochii-ndarat arunca, 
Pe lleaaa o privea, 
Din inima suspina, 
Si cu mila sa-ntorcea, 
lar din gura-asa-i zicea: 

— Taci, I lea no, nu plingea, 
Ca vind boii si vaca, 
Si-ti platesc fetia ta ! 

— Sa vinzi, naica, ce-oi vindea, 
Nu platesti fetia mea ! 



374 

Daolica, ce vSzui, 
Mi-e rusine sa va spui ! 
De-o fata c-un mos batrin, 
Cerea mosu mar din sin, 
Dara fata-asa zicea : 

— Fugi la dracu, mos batrin, 
Ca nu-ti dau rnaru din sin ! 
Mi-1 pastrez pentru-n copil, 
Tinerel far' de mustata, 
Care ?tie stringe-n brata 

Si saruta cu dulceata. 
Dara mosu ca-i zicea : 

— Lasa copilu la dracu, 
$i da-i la mosu saracu, 
Ca e mosu mai batrin, 
$i ce mujca baga-n sin. 
S-ai cu mo$u-ntr-o gradina, 
Sa-ti astern o rogojina, 

$i sa-ti dau o bolbotina 
Sa te joci pin' dimineata, 
Pin' nu ti-o cade greata 
Ca din para padureata. 
Nu cata ca sint batrin, 
Ca acu e mo$u mai bun. 
Cine-o mai face ca mine, 
Sa iubeasca la copile ; 
Cine-n ora n-o juca, 



426 



S-o ia pe nevasta-mea ; 
De batrina chelbe$te, 
Urita-i, Doamne, pazeste ! 



375 

lovane, lovane, 
De cind tu te-ai dus, 
Grinele mele-ajuns ; 
Si mi s-a-nvatat 
Doua pasarele, 
Trag la spicurele. 
I vane, I vane, 
De cind tu te-al dus, 
Viile mele — ajuns 
Si mi s-a-nvatat 
Doufi golumbita, 
Zo, trag la bobita. 
lovane, lovane, 
De cind tu te-ai dus, 
Eu tie ti-am spus, 
Eu tie sa-ti fac 
Pine de secara, 
Sa-ti tie de-o vara, 
Alalael de-un ban, 
Sa-ti tie de-un an. 



376 

Floricica foi albastre, 
Departe, mindro, departe, 
§apte dealuri ne desparte, 
Sapte dealuri 5-0 padure, 
S-o gradinuta cu mure. 
Dealurile sa le trecem, 
Securea o s-o luam, 
Pad urea o s-o taiem, 
Murele sa le mincam, 
Amindoi sa ne vedem, 
In gura ne sarutam. 



377 

Sui la deal, cobor la vale, 
Vad la mindra luminare. 
Cum m-a$ face pin 9 la ea, 
Dar ma tern de maica-sa, 
Ca sa ia cu-obrantta 
$i nu nimeresc vracnita, 
Ma ii dau eu la {itina, 
Ca aia e mai la-ndemin3. 
Eu ti-am spus, mindruto, spus, 
Sa nu ie$i a$a de vreme, 
Ca du$manii stau pe lemne. 
Ma sa ie$i mai inserat, 
Cind dus ma nii s-or culcat, 
S-or culcat cu toti in pat, 
Cinii s-or lasat de IStrat. 
Cind coco?ii au cintat, 
A tunc i e de sarutat. 
Sui la deal, cobor la vale, 
Vad la mindra luminare ; 
Cum m-a$ duce pin 1 la ea, 
Ma tern de piaza rea. 
C-o a?tept inca de-asara, 
lubirea asta ma-omoara ; 
Picioarele mi-a degerat, 
Da 9 unghitile-a picat ! 
Dar tu dormi, dortoire-ai moarta, 
Nu te-nduri nici pin' la poarta. 
Aud u^a scirtonind, 
Inima-n mine saltind ; 
Gindesc mindra s-a sculat, 
E cinele de barbat !... 
Puse mina pe-o verghinS, 
Pe-o verghina de-aia buna, 
Pe-o verghina de-a din gard, 
Luminile inca-mi ard. 
Eu 1-intreb de-i sanatos, 
El m-atinse pin 9 la os. 
Eu 1-intreb de sanState, 
M-atinse pe-alta parte. 



427 



Luai §uba $i detei fuga f 
Da-mi uitai in drum gluga. 
Trecui dincolo balta, 
$i-mi aflai eu mindra alta ; 
Si cintai un cintecel, 
E rupt din inima el : 
— I iricel de cinepioara, 
Cinepioara de-a de vara, 
Mindro, ai sa ne luam iara, 
Sa n-adastam pin* la vara. 
Ca de cind not ne-am lasat, 
Multe lacrime-am varsat ; 
Puteam face §i-o fintina, 
Sa bea a pa §i-o pa gin a ; 
Puteam face fintina-n sat, 
Sa bea apa §i-un sarac ; 
Fintina cu trei izvoara, 
Cine-o bea are sa moara ! 
De va bea dragutul meu, 
Sa-i ajute Dumnezeu ; 
De va bea du$manul meu, 
Sa-1 mai bat a Dumnezeu ; 
De va bea du$manca mea v 
Fierea pe loc i-o plesnea. 
Bate-1, Doamne, §i-l pirlc$te, 
Pe-al ce vede ?i pirajte. 



378 

— Lina verde pelinita, 
le$i, mindruto, la portita, 
De da-mi apa ?i gurita. 

— Nu pot, nu pot, daiculita, 
C-am in soba o fetita ; 
Toata noaptea cere {ita, 

Nu pot ie^i la portita ! 

— Fi-ti-ar puiu-afurisit, 
Ca tot cu el mai mintit 
De cind eram copil mic ; 
S-acum-am imbatrinit, 

§i iar ma minti cind $i cind. 



379 

— Fetita, fetita, 
Galbena-n cosita, 
Galbena firoasa, 
Ce te tii maroasa, 

Ca nu e$ti frumoasa ! 
Fetita, fetita, 
Jucu-te-n gurita, 
De ce n-ai venit 
Unde am cri$it, 
Sus la Tilva-nalta, 
Unde-am fost odata ! 
Fetita vorbea : 

— Naica, maic-al meu, 
N-am putut sa viu ! 
Muma m-a minat, 
Tata m-a trimis 

Mieii sa pazesc, 
Flori ca sa culeg, 
Chituta sa fac, 
Chituta cu ban, 
Sa tina un an. 
Un an ?i jumatate, 
Doru ne desparte. 
N-am putut sa vin, 
Ploaia mi-a ploiat, 
Soar f le-a rasarit, 
Tare-am adurmit, 
Mult m-am zabavit ; 
De-aia n-am venit, 
Unde mi-ai cri$it, 
Sus la Piatra-lata, 
Unde-am fost odata. 



380 

Fetita, fetita, 
Jucu-te-n gurita ; 
Mai mult la barbie, 
C-a$a-mi place mie, 



428 



Iti va placea ?i tie. 
Fetita, lell^a, 
Mult e$ti mincinoasa, 
Si neomenoasa 
De nu mi-ai venit 
Unde ne-am vorbit ; 
La gard impletit, 
Unde ne-am iubit 
Lelita, fetita, 
Jucu-te-n gurita ! 
— Muica mi-a vorbit, 
Taica m-a batut, 
Ceata mi-a cazut, 
Oilc-am pierdut, 
De-aia n-am venit 
La gardu-mpletit, 
Unde ne-am vorbit, 
Pe pamint crapat, 
Unde ne-am tucat ; 
La prilaz, pe iarba verde 
Unde nima nu ne vede ; 
La prilaz, pe iarba lata, 
Unde nima nu ne cata ; 
§i-unde cintam romane$te, 
Inimioara mi-o tope$te. 



381 

— De ce, naica, n-ai ic$it 
La vorba care-am vorbit ? 

— M-a pus muica la cernut, 
§i-am cernut cu sita deasa, 
N-am putut sa ies din casa. 
Da 9 eu luai sita mai rara 
Si ie§ii la tineafara. 

Cind trecui pe portita 
Ca sa-fi dau, neica, gurita 
lmi rupsei a mea rochita ; 
Cind trecui peste pirleaz, 
Pentru tine trag necaz. 



382 

— Ma, I acute, gura creaja, 
Asta-iarna, ger ?i ghea{& 
$i veneai la Ghiga-n brafa ; 
Dar acuma cald ?i bine, 

Nu vii f lacule, la mine. 
Ori muma-ta mi te-nva{a 
Sa nu ma iai de nevasta ? 

— Muma mea ma-nva^a bine, 
Sa vin sara pe la tine, 

Sa vin sara pe-nserat, 
Cind du^manii s-au culcat. 
Ca du§manii s-au vorbit 
Sa ne prinda la iubit; 
Sa ne lege cot la cot, 
Sa ne plimbe tirgu tot, 
Sa se rtda $i-un narod ; 
$i-un nerod f $i-un blestemat, 
De dragu ce {i-am purtat. 



383 

Foaie Verde isma creata, 
Marie, gura de rata, 
Toata iarna ger ?i gheata, 
§i veneai la neica-n bra {a. 
Dara-acuma s-a-ncalzit, 
Primavara mi-a sosit, 
Floricelele mi-a-nflorit 
Cind e mai bine de iubit, 
Da' tu pe naica 1-ai urit. 
Or ca mumi-ta te-nvata 
Ca nu sint frumos la fata, 
Or tata-tu-U cata ,rau, 
Or tu faci de capu tau ! 



334 

Auzi tu, dragu{a f 
Verde pelinita, 
Naica, naiculija, 



429 



Mindra porumbita. 
Pal daca mi-auzi, 
De ce nu-mi raspunzi ? 
Ca e mult de-asara, 
De cind stau pe-afara ; 
lar ploaia ma ploaic, 
Cojocelu-mi moaie ; 
Ploaia rau ma pica, 
(iiubelu$a-mi strica ; 
Nu mi-e de giubea, 
$i-mi e de manta 
C-am dat bani pe ea, 
Colo-n Bregova. 
Da f n-auzi, draguta, 
la ie$i la portita, 
Sa-mi dai cita tita 
$i cita gurita. 
Hai, mindro, sa ne iubim, 
De din deal de Negotin ; 
La umbra de prun stolos, 
Sa ne iubim cu folos. 
Ca eu slnt un om frumos, 
$i tu e§U frumoasa, 
De nu-mi $ed acasa, 
Sa maninc la masa, 
Cu a mea nevasta, 
$i cu copilas? 
Mindri, minca-i-a$ ! 



385 



Numai unde-i carping. 

— Sa ma sarufi cit oi vrea, 

(Jnde nu e nimenea ! 



386 

La tulpina nucului, 
Cinta muma cucului ; 
La mijlocu nucului, 
Cinta puiu cucului ; 
Sus pe douS ramurele, 
Cinta doua turturele. 
Cinta cucu sa ma due, 
Turtureaua sa m&-ntorc, 
Sa le dau la du§mani foe, 
S-arda cu copii cu tot ; 
S-arda si du§manca mea, 
Ca mi-a stricat dragostea. 



387 

— Fa varuica, fa surata, 
Ai sa dam paie vac i lor, 
$i gura danacilor. 

— Ba, varuica, ba, surata, 
C-am mai fost inca o data 
S-a vrut muica sa ma bata, 
C-o codita de lopata. 



Frun/ulita foaie lunga, 
Mi se duce mindra-n lunea ; 
La mine ochii $i-arunca 
Si ma-ndeamna tot la duca. 
Frunza verde fir molior, 
S-o ajung pe-acel ogor, 
S-o sarut pe obrajor. 
Frunza verde ismfi creata, 
Toata ziua-mi da povata, 
Sa nu-i fac cu ochiu-n fata ; 
Nici pe fata, nici furi?, 



388 

Lasa-ma, maicuta,-n pace, 
Sa traiesc cu mindrile, 
Ca codru cu frunzele. 
Asara mi-am prins dragut, 
Si mi-am prins intr-o cercare, 
Sa vedem ce minte are. 
Mie mi se prea pare 
Ca c fire copilareasca 



430 



$i nu $tie sa iubeasca. 
El iube$te de cu sara, 
Cind sint du$ manele-afara ; 
Nu iube?te-n miez-de-noapte, 
Cind dorm du?manele toate. 



389 



$i ma utt ta nalca-n coasii, 
Naica sccera la griu, 
Cu bobocu meu la briu. 
Eu cer bobocu sa mi dea, 
Naica cere sa ma ia. 
Sa §tiu bine ca m-o lua, 
Altu boboc i-a$ mai da. 



\ oaic vcrde porumb cret, 
Mindra mea din Radoivat, 
Cu obrajii gogoneti, 
Cu buzele ca margeanu, 
Te iubesc dc vine ami. 
Si-acuma mi-o lua du?manu ! 
Vezi, du$manu, da-l-a? dracu, 
Cum il vezi ca trece pragu, 
Sa-i dai brinci sa-51 sparga capu, 
Sa s-a$eze pe taciuni, 
Ji-umple casa de minciuni ! 



302 

Foaie verde rug intins, 
Ala culcai in drum 'nadins 
S-o visez pe Ioana-n vis. 
Luai mantaua $i plecai, 
Plecai pe un drum la vale, 
Ma-ntilnesc c-o fata mare, 
Pusei mina, luai o floare. 
Nu fu floare $i fu izma, 
Prinsera du$manii pizma. 



390 

Badeo, de du$mane multe, 

Nu pot ie?i din curte ; 

Ca de-oi fi, badeo, schimbata, 

I mi zic ca sint blestamata. 

Si de-oi ie$i smolita, 

I mi zic cfi sint adurmita. 

Nu-s frumoasa, nici n-am fost, 

Da f voinic din minte-am scos ; 

Nu-s frumoasa, nici n-oi fi, 

Da' frumos eu voi iubi. 



391 

Am o mamS ticaloasS, 
Si ma tine-nchisa-n casa, 
Cu perdeaua la fereasta. 
lau perdeaua din fereastra 



303 

Zumbai, lata-i Dunarea, 
Zumbai, zumbai da, (refrcn) 
La Marita-n Cladova, 
C-a fost ibomnica mea. 
Ea a trecut Dunarea 
De aici din Or?ova, 
$i mi-a sacat inima. 
A trecut cu-ai ei parinti, 
De bir ?i grofi truditi, 
$i-au fugit aci-n Sirbie, 
Da* inima mi-e pustie. 
Fi-ar trupu-alimanit, 
De boieri afurisi^i, 
Cum desparte doi iubi|i !... 
§i cine ne-a despartit, 
N~aiba noroc pe pamint ! 
Ca mie mi s-a urit, 
Peste Dunare privind, 



431 



tn Cladova tot uitind ; 
Uncle lambile s-aprind, 
Inima-n mine fierbind. 



304 

Foaie vorde ca nautu, 

Nu 1-ar mai rabda pamintu, 

Cine a stricat iubitu ! 

lubitu ce Nam iubit, 

Inca atita-a$ fi trait ; 

Ca iubitu i lucru mare, 

Nu tine la fiecare. 



395 



Pasarica alba-n cioc f 
Ali-ai cintat sa n-am noroc ; 
Merg pe drum $i pe carare, 
Inimioara rau ma doare. 
Ma doare, ma ofilesc, 
Din picioare ma topesc, 
Ca iubesc un pui de fata, 
$i nu pot so iau nevasta. 
Mindra-mi plingc $i ofteaza, 
Din ochi negri lacrameaza ; 
Ca maicuta ei n-o lasa 
Sa-mi fie mie aleasa. 
Vrea de mine s-o desparta, 
Bat-o Dumnezeu s-o bata ! 
Dar-ar Dumnezeu sa dea, 
Nu mai mult de ce a? vrea : 
S-o vad pe ma-sa-n drum. 
Si sa-i dati a pa din pumn ; 
De vie sa-mi putrezeasca, 
Corbii carnea sa-i ciocncasca ; 
In pamint sS n-aibe loc v 
Mince-o pe?tii din Timoc ! 
Cin f opre$te dragostea, 
Sa arda casa pe ea ; 
Oasele nu-i putrezeasca, 



Cel de sus sa-l pedepscasca 
Pasarica alba-n cioc, 
Mi-ai cintat sa n-am noroc ; 
Arda-te-ar focu r te arda, 
Soarele sa nu te vada ; 
$i sa zbori din pom in pom, 
Dupa a I tau sotior ; 
$i sa zbori peste livezi, 
Niciodata sa nu-1 vezi ! 



306 

— Fa mindruta de la munte, 
Ce tot porti bobocu-n frunte, 
Ca ti-a ie?it vorbe multe f 

— Las* sa-mi iese ca nu-mf pasa, 
Ca e muica ticaloasa, 

Si ma tine-nchisa-n casa, 
Cu perdeaua la fercasta. 



397 

Trecui asara la claca, 
Mi-o gasii pe mindra-n poarta. 
Lu la mindra cind strigai, 
Mindra mea nu raspundea, 
Lacrimi din ochi imi varsa, 
Dar $i muma-a$a-mi zicea : 

— Lasa, muica, pe asta, 
Satu larg si fete are, 
Si urite si frumoasa, 
Cata-ti alta mai aleasa ; 
Lasa tu pe-a pacatoasa, 
Nici nu-ti matura pin cas3 ! 

— Muma, muma, muma mea, 
la taci, muma, nu vorbea, 
De nu-mi fringe inima, 
Ceru-i larg $i stele are, 
Luminoase.-ntunecoase, 

Nu sint ca mindra frumoase. 



432 



398 

Fata care-mi place mie f 
N-o lasa ma-sa sa vie ; 
$i mi-o tine-ncfiisa-n casa, 
Cu perdeaua la fereasta. 



399 

l-auzi, mindro, cucu cinta, 
Ie§i afara $i-I asculta. 
De ti-o cinta cucu bine, 
Tragi nadejde $i la mine. 
De ti-o cinta cucu rau, 
Sa-ti ajute Dumnezeu ! 
Aide, mindro, sa fugim, 
Ca nu putem sa traim... 
Ca satu mi s-a marit 
Si du$manii s-a-nmultit. 
Ca unde sint doi cu doi, 
Vorba le este tot de noi, 
Du$manii mei ?i cu-ai tai 
Piara-n focu Gheenei. 
Aide, mindro, sa fugim, 
De la deal de Stanotirn, 
Sa calcam drumur'le, 
Drumur'le, rascruciur'Ie, 
Sa-mpartim dragostile, 
C-acuma e vremea de fuga, 
Pina este cimpu pirg ; 
Unde calci, urme nu faci, 
Unde $ezi, nu te mai vezi. 



400 



Sa te prinda la iubit, 

Sa-ti rapuna viaja, 

Sa ne strice dragostea ! 



401 

$tii, badi(a, cum ziceai, 
Sara la noi cind veneai 
$i pe lavi{a $edeai, 
$i cu muma-aja vorbeai, 
Ca pe mine-o sa ma iai. 
Tu, badi{a, nu m-ai Iuat, 
Urasca-te binele, 
lubeasca-te boalile. 
Sa te-usuci ca scindura, 
Sa te-adap cu lingura, 
Pin* t~°i fur ?i via^a. 
Sa fii ca frunza de brad, 
Sufletu sa-ti mearga-n iad, 
lar eu sa fiu ca un pai, 
Sufletu sa-mi mearga-n rai. 
$i din rai sa te priveasca, 
In caldarea cea draceasca, 
Cum iti plingi pacatele, 
Ca n-ai \itmt vorbele. 
Cu atit nu te-oi lasa, 
Mai mult te-oi blestema : 
Sa te-nsori de noua ori 
$i sa ai noua feciori ; 
Sa te mai insori o data 
$i sa ai numai o fata : 
O fata, o copilip, 
Sa te poarte pe ulita ; 
Pe ulita orbeceasca, 
Toti sa mi te miluiasca. 



Nu ti-am spus, batut de stele. 
Sa nu vii sara devreme, 
Cind du§manii stau pe lemne ? 
Da' sa vii mai inserat, 
Cind du?manii s-au culcat. 
Ca du$manii s-au vwbit 



402 

Cine-o mai fi strin ca mine, 
I-auzi dighi, dighi, dighi, da, 

(refren) 
Numai mierla din padure. 



433 



Da' nici ea nu-mi este strina. 

Ck oua $i scoate pui, 

$i-mpereche la so{H. 

Pe crenguta nucului, 

§ede puiul cucului ; 

Ar zbura ?i n-are pene, 

Ar pleca, n-are putere 

§1 sarc din creanga-n creanga, 

De el doru nu se leaga. 

§i sare din pom in pom. 

§i striga pe naica Ion. 

Nu e Ion, nu e nimic, 

C-a plecat dupa iubit. 

Fi-ar iubitu de cap, 

Ca tot asa m-a mincat, 

De cind am pus albu-n cap* 



403 

— Iube$te-ma, mindro, bine, 
Pina sint pe linga tine : 

Ca daca m-oi departa. 
Mult voi plinge $-01 ofta. 
Vei plinge urmita mea. 
la vezi, mindra de-auza, 
Numai a tit ca-mi vorbea : 

— Mai naicuta dumneata, 
Mult pe tine te~a$ iubea, 
Da f ne vede cineva 

§i ne strica dragostea. 
Ei de mina se lua, 
Ei in codru se-nfunda, 
Putinel ca-mi zabovea ; 
Se lua, se saruta, 
Bine facea dragostea. 
Ei la vorba se lua, 
lar fetifa ca-mi zicea : 

— Iube$te-ma, naica, bine, 
Ca sint tinara copila, 
Iube$te, nu-ti bate joe, 
Ca sint tinerea boboc ; 
Iube$te-ma, ori ma lasa, 



Ori da-mi drumu sa-mi fac casa. 
Dar baiatu iar vorbea : 
— Nu te iubesc, nu te iau, 
Nici la altu nu te dau ; 
Nu te iubesc, nu te las, 
Numai sa le fac necaz I 



404 

Lasa, lasa-ma, badita, 
Daca n-ai fost cu credinta ! 
Sa te-ajunga, badeo,-ajunga, 
Doru mult $i jalea lunga ; 
Inimioara sa ti-o fringa, 
Sa ti-o fringa, sa ti-o stinga. 
Ca {i-am fost la tata fata, 
Tu, badeo, m-ai in$elat 
$i inima mi-ai secat. 
Sa traie$ti sa tot iube$ti, 
Sa n-ai parte nici de-un bine, 
Numai sa ginde?ti la mine. 



405 

Ma dusei la tirg 

Sa vad boii cum se vind, 

Vacile cum se platesc, 

Mindrele cum se iubesc. 

$i ma detei mai colea, 

$i vazui pe mindra mea 

In bra tele altuia. 

Cind in bra|e mi-o stringea, 

Frigurile ma prindea ; 

Cind pe buze-o saruta, 

Mai rau ca ma scutura. 



406 

Asara-n gradina, 

Mi-a spus o vecina, 

Cu alta te-ai imbrati$at ! 



434 



Of ! pui$oru meu dorit, 
Pentru tine m-am chinuit ! 
Caci ca tine-n lumea mare f 
Nu-ti gasesc asemanare, 
Of ! pui?orule. 
Pentru tine, ruje plina, 
Nici n-am somn, 
Nici n-am odihna. 
Pentru tine, ruje creata, 
Nici n-am somn, 
Nici n-am viata. 



407 

lubcste-ma, badeo, tu, 
Or ma lasa la altu. 
Nici nu iai, nici nu ma la$i, 
Numai necazuri imi faci I 
Llitaji, badeo, $i tu, ciine f 
Cum ziceai tu catre mine, 
Cind pe mine ma iube$ti, 
Nici la alta nu gindejti. 
Asara pin amurgit, 
Cu alta te-am intilnit ; 
Cu ea te-ai indragostit, 
Linga ea ai adormit 



408 

Foaie verde $i-o lalea, 
Mindro,-n batatura ta, 
Sa rasara trestia, 
Trestia cu salcia, 
Sa fete lupoaica-n ea, 
Lupoaica §i vulpea ; 
Puii lor sa chioteasca, 
Pe tine sa te je lea sea. 
C-ai avut baiat curat, 
Pin* la urma 1-ai lasat ; 
Lasa-te-ar picioarele 
Ca pe mine gindurle 



400 

Frunzulita foi de fag, 
$i-mi prinsei dragut cu drag : 
Cu sprincenuja canita 
$i cu ceafa potrivita, 
Cu caciula negri$oara, 
Unde mi-1 vad, cad in boala. 
Da*-mi pleaca in slugarie, 
I?i ia foaie de cununie ; 
Joale noi de matasa, 
Ca sa-i fiu eu de mireasa. 
In alta |ara mi-a trecut, 
Nu $tiu ce s-a zabovit, 
Alta mireasa-a gasit, 
Pe mine m-a napustit. 
Foaie verde avrameasa, 
Da* el mie-mi trimeasa, 
Cind oi zice de-o negara, 
Pe trei paie de secara : 

— Ma-nsor, mindro,-n alta fara ! 
Da* eu lui ii trimesei, 

Pe trei paie de ovaz : 

— Insoara-te sanatos I 
Da f el mie iar trimeasa, 
Pe trei foite de-alun, 

Ca sa ma due sa-1 cumin. 
Frunzulita foi de nuc, 
Da* eu, vezi, zo, nu ma due. 
Cind oi zice de-o aluna, 
Dara muma, zo, ma mina : 

— Du-te, soro, de-1 cununa, 
Ca t-a fost dragut de-o luna. 
Ma dusei $i-l cununai, 

Luai vinu $i-l blestemai, 
Din guri{a-a?a rugai : 

— Cind oi zice de-un pirau, 
Fine, fini$oru meu, # 

Sa dea bunul Dumnezeu, 
Nici mai bine, nici mai rau, 
Numai cum oi zice eu. 
Una verde de-un susal, 



435 



Noua cocoanc sa-mi ai ; 
Frunza vcrde macie$i, 
Noua cocona$i sa faci, 
A de zcce coconita, 
Sa-mi faci cu dinsa-o fetita, 
Sa te poartc pe ulita. 
Pe ulita orbcceasca, 
Pin malaua tiganeasca, 
Lumea sa te daruiasca ; 
Nici cu mult, nici cu putin, 
Cu trei cara de blestem. 
Vii $i la bordeiu meu, 
Sa te daruiesc ?i eu 
C-o cofita de malai, 
Coapta-n tast de noua ai, 
C-ai mintit c-ai sa ma iai. 



410 

— Floricica de la munte, 
Ce-ai pus cununa pe frunte ? 
Doboara-ti cununa ta, 

Ne seca$i inimioara. 

Floricica brumuita, 

Ce e$ti neagra ?i pirlita, 

$i peste zi ofilita ? 

Floricica-ntunecata, 

Ce e$ti neagra si uscata, 

$i la inima secata ? 

Or bruma te-a brumuit, 

Or ca roua tc-a batut ; 

Or soar'le te-a pripit, 

Or ca vremea i-a trecut ? 

Floricica sta zicea : 

— Nici roua nu m-a batut. 
Bruma nu m-a brumuit, 
Soarele nu m-a pripit ; 
Nici vremea nu mi-a trecut, 
Ibomnicu m-a urit, 

Ca sint neagra ?i uscata, 
$i la inima secata, 



Sint de ibomnic lasata. 
M-a iubit ?i m-a lasat, 
La inima m-a secat ; 
Lasa-1-ar picioarele, 
Ca pe mine gindurile. 
Unde-o fi drum glonturos, 
Acolo sa cada jos, 
Pica-i carnea de pe os, 
C-a fost naica prea frumos, 
$i la vorbp mingiios. 
Unde-o fi drumu mai rau. 
Sa-1 ajunga dorul meu ; 
Doru meu $i mila mea, 
Cu dureri $i boala grea, 
Ca mi-a secat inima. 
Sa cada-n boala la pat, 
Sa nu mai dea peste leac 
Ca inima mi-a secat, 
Sa se duca pomina, 
Blestem de ibomnica, 
$i la Maica Precesta. 



411 

— Spune-mi, mindro,-adevarat, 
Pe cind eu am fost soldat, 
Citi voinici te-a sarutat, 

De ti-e obrazu patat ? 

— Nima nu m-a sarutat, 

Da' de deasneata m-am sculat, 
$i m-am dus pe la gradtna, 
De m-a mu$cat o albina ! 

— Taci, mindruto, nu minti, 
Caci albina n-are dinti ; 
Albina unde te mu§ca, 
Acolo locu se umfla. 

Da* voinic und* te-ncoltejte, 
Carnea-acolo se-negre$te ; 
Vad, mindro, ca te-ai iubit, 
Cu cine mi-ai nimerit ! 



436 



412 

Fetita din altu sat 
Plecata de la barbat ; 
Eu plecat de la muiere, 
Amindoi pe drumuri grele. 
Mindra mea ce-o am acuma, 
N-a$ da-o pe toata lumea ; 
Ca cu lumea n-am ce face, 
Da' cu mindra fac ce-mi place. 



413 

— Ziua buna, fa muiere, 
Ma due la mindrele mele, 
Ce m-am iubit eu cu ele 

Si ne-am facut dragostele I 

— Ba, omule, nu te duce, 
Ca te scald In lapte dulce ? 
Sa ma scalde cine-o vrea 9 
Eu ma due la mindra mea, 
Ce mi-a facut dragostea, 
Din copilaria mea 9 

Ctt oi fi n-oi mai uita ! 



414 

Cite mindre-am sarutat, 
Sa le-adun a? face-un sat ; 
Numai sat de nevestele f 
De fetite tinerele. 
Si eu sa ma plimb prin ele, 
Sa vad care-i mai frumoasa, 
Sa-i fac lecra de matasa. 



Ca ?i eu-s voinic curat, 
Tinerel $i ne-nsurat, 
Nici mustata nu mi-a dat, 
Cum sint bun de sarutat ! 
Culca-ma pe linga tine, 
Ca-f pomana ?i cu mine ; 
Macar sa fiu la perete, 
Cu gura fripta de sete. 



416 

$i-mi tin minte de baiat, 
Toata noaptea stam pin sat. 
Pentr-un pic de s&rutat 
Ma culcam $i necinat, 
Dormeam noaptea pe su* gard, 
Ba? ca vijelu-al minzat, 
La poarta cui s-a-nsurat, 
Sa scol neveste din pat. 



417 

Plingeti, ochi, $i lacramali, 
Sa voi sinteti vinovati ! 
Ce iubiti nu mai lasati, 
Vrefi cu voi tot sa luati. 
Eu le-am spus la ochii mei 
Sa nu fie lacomei, 
Nu priveasca la femei, 
Sa puiaza boala-n ei... 
Ca femeia-i ca femeia, 
Cind vin sSrbatorile, 
Caneste sprincenele ; 
Si-^i farbuie buzele, 
Ca sa-mi fure mintile. 



415 

Nevestica cu barbat, 
Frumoasa din altu sat, 
Fa-mi si mie loc in pat, 



418 

De-a$ avea ?i eu vruna, 
Tinerica, frumu$ea, 
Cum vazui una colea, 



437 



N-a§ mai bate negura. 
Ca-i negura negureasa, 
Da* poteca-i lunecoasa 
$i lumina-ntunecoasa, 
§i-o brodesc la alta casa, 
Cu nevasta mai frumoas3, 
Cu barbatu natarau, 
Acolo ma trag $i eu. 



419 

De-oi mai fi ?i 01 trai 
Fata mare n-oi iubi ; 
Ma sa iubesc o nevasta, 
Fara barbat, ce m-a$teapta. 
Sara la conac, 
Sa mi culce-n pat. 
A$ternui foi de tei, 
li facui pe voia ei. 
Asternui pat de bujori, 
Ne iubiram pina-n zori. 
Eu t-am spus f mindruta, 
Lasa fereastra deschisa ; 
Sa te vad cum e?ti culcata, 
M-a$tepti pe pat razimata. 
Daca esti culcata rau, 
Sa ma -n tore cu Dumnezeu ; 
Daca e?ti culcata bine, 
Sa ma trag pe linga tine. 
De-ti va fi, daica, de mine, 
Sa iau patura pe mina, 
$i sa sui tu la gradina, 
Sa dai naicului gura 
Macar pentru o luna, 
$i a fa ar fi destula. 
De va fi vrun voinic, 
Sa-i dai gura pe nimic ; 
De va fi vrun putregai, 
Nu dai gura nici pe bant. 
Tolifele de pe tine, 
Toate-s luate de mine ; 
Numa cirputa din cap 



Ji-e luata de barbat, 
Da* ?-aci-s eu mestecat, 
Banii-ai de pe sarutat... 
Cind vad omu al frumos, 
Ma trag indata sub co$, 
§i ma fac ca $u$curesc, 
Pina cu naica-mi vorbesc. 
Cind 1-aud pe al urit, 
fnchid u$a $i ma rid, 
C-a$a maica m-a-nvatat, 
De cind eu m-am ridicat ! 
Daca ti-e omul urit, 
la sfoara, leaga-1 de git, 
$i mi-1 du-n piat\ 
Si vinde-1 pe un sfant. 



420 

Foaie verde foi de tei, 
Cit oi fi, cit oi trai, 
Fata mare n-oi iubi. 
Ca e fata cu belea, 
Ori ca pleaca fata grea, 
Si mi te da de belea, 
Ji sa duce mo$ia. 
Cind oi zice foaie lata, 
Da* mai bine o nevasta, 
Ca ce nu $tii ea te-nvata f 
Ca pe mica nevestica 
O iube$ti fara de frica. 



421 

De-a$ putea cinta ca cucu, 
Nu m-as mai duce la lucru ; 
Sa ramin la mindre-n sat, 
La mindrute cu barbat. 
Sa le-aud vorba $i sfatu, 
Cum i$i maghie barbatu ; 
Cu pamint de la mormint 



438 



Sfi ramiie mut $i surd ; 
Sa-i pule capi{ele 9 
Sa-i ia dracu mintale. 



422 

De ai nevasta frumoasa, 
Da -I drumu ca sa iueasca, 
Sa nu se imbolnaveasca. 
Ca a$a a fost $i-a mea 9 
Si-a-nceput ca sa iubeasca, 
Ca sa nu se-mbolnaveasca 



423 

Ma Gheorghija, Gheorghela?, 
De diminea{a te sculaji, 
Pe-ai ochi negri te spala?i 9 
Fuga calu-ncaleca$f, 
La mindruta ca pleca?i. 
De-ajunse la Oltu-al mare, 
Gheorghita-I trece calare ; 
Slugile il tree inot, 
Ca a$a ele 11 pot* 
Gheorghita cum ajungea, 
El din gurS-a^a grata : 
— Dea Marie dumneata, 
Plecai asara la casa ta ; 
Cu papuci $i cu smochine, 
Da* si cu multe masline. 
Cu fusta de linarie, 
Si papuci de-ai din c title. 
Cum fu noaptea-ntunecoasa 
§i poteca-alunecoasa 9 
Nemerii Ia alta cas8 f 
Cu mindra si mat frumoasa, 
Da* cu barbatut natarau, 
A$a ca nu-i pare rau ; 
D-aia ma trag $i eu, 
Unde nu fac nici un rau. 



424 

— Lelita Sftftttit 
Glas de porumbita, 
De^chide uli|a 9 
Sa-^i sarut gurija, 
Ca e mult de-asarS f 
De cind fed pe-afarS. 
Ploaia ca-mi ploaie v 
Giubeluta-mi moaie ; 
Picatura-mi pica, 
Fermeneaua-mi strica. 
Nu mi-e de giubea, 
Nici de fermenea, 
Mi-e de dumneata 

$i de gura ta, 
Ca te-a? saruta 
$i te-a$ rasfa^a, 

— Du-te, naica, du-te, 
Pe drumu-al cu punte ; 
Du-te §i te culca 

$i pieri ca naluca. 
Cfi mi-a venit omu, 
Nu-ti mai pierde somnu ; 
De mi-o fi de tlne t 
Te chem eu la mine f 
In mijloc de noapte, 
C-adorm toate ape. 
De-oi fi la fereasta, 
Ma saruti pe fata ; 
Sarut cu dulceata, 
Pentru toata viata. 



425 

Spune, mindra, daca poti, 
Nu ma tine pe la porti 9 
Ca ma latra ciinii toti 9 
Ma face lumea ca-s ot. 
Nu sint o\ eu de furat 9 
Numai ce mi-am sSrutat ; 
Nu sint ot eu de o{ie t 
Numai sint of de iubire. 



439 



426 

— Ie?I f mindru{o pin* la mine, 
Ce-mi vorbii eu ieri cu tine? 
Ca-ti surup casa pe tine, 

Sa duce pomina-n lume ! 

— Nu fes f neica, pin* la tine, 
Ca-mi e?ti, neica, mare ciine, 
Ca prea mult te rizi de mnie ; 
Ca ma iube$ti du$mane§te, 
Mi-ai frint osu ca la pejte ! 
Durerea nu ma slabe$te, 

Da* usor ma prapade§te. 



Sa te mai iubesc $i eu, 
Ca due dorul eel mai greu. 
— Taci, ma naica, nu vorbi, 
Ca mai bine 1-ar ologi ; 
Ba mai bine sa-1 ehiorasca, 
Pe noi sa nu ne priveasca. 
Ca eel olog jade la foe, 
Si vede cu ochii tot ; 
Da f eel chior la parete, 
Si nici bine nu ne vede. 
Pina daica se iubeste, 
Inimioara-si racore?te, 
Pin casa el boscorodejte, 
Da f nimic nu banufeste. 



427 

Cind oi zice foaie lata, 
Toata noaptea-ti bat la poarta, 
Da tu dormi, durmire-ai moarta. 
O cata neagra $i cioanta 
Ma goni malaua toata. 
Cind sa tree peste-o gradina, 
Da ea m-apuca de mina ; 
Cind sa sar peste-un pirleaz, 
Dinsa ma mu§ca de nas. 

— Eu nu dorm, dormire-ai moarta. 
Si-am o eumnata si-o soacra, 

Stau pe vatra ?i ma latra. 

— la clejtele de pe vatra, 
Sparge-i capu la eumnata ; 
la cenusa pintra mina, 
Scoate-i ochii la batrina ; 
Vino, ie§i la noi la poarta, 
Nu durmi, durmire-ai moarta ! 



429 

— N-ai, mindruto, copil mic, 
De-nserezi cu neica-un pic ? 

— Am barbat ?i copil mic, 
Dar nu ma tern de nimic ; 
Copilul 1-am intarcat, 
Barbatul 1-am fermeeat 

Cu pamint de la mormint, 
Ce i-am pus in a$ternut, 
Sa se scoale surd §i mut, 
C-a$a daiehii i-a placut. 
L-a lasat cu miini, cu ochi, 
Sa nu dea ziua prin gropi ; 
Sa vada si Dunarea, 
Ca sa se-nece-n ea. 



430 



428 

— Dare-ar, dare-ar Dumnezeu, 
Mindro, barbatalu tau, 
Ologi-l-ar sfintu soare, 
Sa nu treaca pin ogoare, 



— Fire-ai, mindro, tu sa Hi, 

Cu casa $i eu copii, 

Cu barbatul tau dintii, 

Ala facu$i de te iubii. 

Tu nevasta eu copii, 

Eu acusi iubii intii ! 

Tu nevasta cu barbat, 



44Q 



Da eu tinerel dfinac. 
Fa nevastfi cu b&rbat, 
Ce umbli sara prin sat, 
Ca ai copii ?i barbat ? !... 
— Copiii mi i-am culcat, 
Barbatul I-am fermecat 
Cu tarina de su f pat 
Si cu nuiele din gard. 



431 

Una verde de-un trascau, 
Mindro, barbatalu tau, 
Ologi-1-ar Dumnezau. 
Cind oi zice foaie creata, 
Da 9 sa nu ti-1 ologeasca, 
Ochii in cap sa-i plesneascfi. 
C-al olog $ede la foe, 
Si pin casa vede tot. 
Da f -1 chior ?ede la parete, 
Si-n casa nimic nu vede f 
Pina ne iubim cu sete. 



Calea marficinl si-i fie. 
Eu cama?a i-am spalat-o, 
Cu baliga i-am frecat-o 9 
Dupa ufa-am lepadat-o. 

— Rava?, puicS, rava$, draga, 
Rava? de la-mp&rfitie, 
Mindro, ibomnicu-ti vine ! 

— Las' sa vie, daica ?tie, 
Calea trandafiri sfi-i fie. 
Eu cama$a i-am spalat-o, 
Cu busuioc i-am frecat-o, 
La titi^oare-am uscat-o. 
L-ale tije gogoneata, 

Ca §i para padureaja : 
Cind o mu$ti, iti cade greata, 
De nu mai o la$i din brata. 
$i cama$a i-am spalat-o, 
Si-n ladita-am atlrnat-o ; 
In ladita cu gutui, 
C-a?a-i place dumnealui. 



434 



432 

Fa-ma, Doamne, ce m-oi face, 
Fa-ma gogoloi de Una, 
Sa fiu la mindra-n gradina ; 
Fa-ma gogoloi de tei, 
Sa m-arunc intre femef, 
Ca sa le-aud eu sfatu, 
Cum isi blastama barbatu, 
Si 1-e vorba tot la altu. 



Mfndro, cum de nu plesneam, 
Mai bine tindari ma faceam, 
Cind bateam la tine-n geam, 
Si eram tinar durlan ; 
Iubeam fete cite-un an, 
$i le schimbam ca pe ban ; 
Dar de cind ma insurai, 
Cu fringhiile ma legai. 
Mai iubesc $-acum neveste, 
I mi dete barba far* de veste ; 
Mustatile imi crescura, 
lar mindrele ma urira. 



433 

— Rava$, puica, rava$, draga, 
Rava? de la-mparatie, 
Mindro, barbatalu-ti vie ! 

— Las' sa vie, dracu $tie, 



435 

Si iar verde iarba creata, 
Mult mi-e drag traind viata, 
Tinerel far-de mustata, 



441 



Mindra fara pui in brata, 
Ca mi-o iubesc cu dulceata. 
Ca trecui pe drum asara 
$i du$manii ma aflara, 
$i zisera ca m-omoara. 
Ma-ntilnii cu mindra-n cale 
$i-i spusai c-o sa m-omoare, 
Da* ea zisa cu-ntristare : 

— Ca eu mi-am auzit, 
Nevasta-ta a vorbit, 

Sa ne prinda la iubit, 
Sa ne-a?tearna la pamint. 

— Mindro, mindruleana mea, 
Nu asculta tu de ea, 
S-asculta de vorba mea : 
Cind o fi la moartea mea, 
Sa-mi tii tu luminarea ; 

Sa mor cu ochii la ea, 
C-a§a este dragostea. 
Cine stie-o purta, 
Ca e dulce, saraca, 
Nu o mai pot uita ; 
Ca m-am invatat cu ea f 
Din copilaria mea. 



436 

Ce mi-e drag noaptea de vara, 
Cum dorm nevestele pe-afara, 
Dezbracate-n pielea goala ; 
Cu patura pe picioare t 
Sa-1 faca pe om sa moara ! 
Le cinta prefacatori, 
Le scoala la clntatori 
Ca sa faca demincare, 
Nu moara plugari de foame. 
Da 9 cornasii dupa fete, 
Gendarii dupa neveste ; 
Boii pasc la iarba verde, 
Ca iubitu li se crede. 



437 

Foaie verde s&tcioarS, 

Mult mi-e drag noaptea de vara, 

Cind dorm mindrele pe-afara, 

Dezbracate-n pielea goahi. 

Sa fiu ?i eu linga ele 

Ca luceafaru-ntre stele ; 

Sa fiu eu un pindara?, 

Sa le pazesc, minca-le-a$ ! 



438 

Mutca zice sa ma-nsor, 
Sa-i aduc un pui de nor\ 
Ali taica nu ma lasa 
Sa-i aduc pe dracu-n casa. 
Eu de taica nu ascult 
Si pe potecea ma due. 
Poteceaua-i lunecoasa, 
Sa-mi fring §elele $i oasa. 
Cind catai pe vale, 
Este-o casa mare ; 
Ie$i-un ciine de barbat, 
$i iute m-a intrebat, 
Ma intreaba ce eu cat. 
Ii spusei : pe un firtat, 
El m-apuca dupa cap, 
Si striga compile 
Ca s-omoare ciinele, 
Ca ne tuca mindrele. 



439 

Vecina, draga vecina, 
Jine-ti barbatelu bine, 
Ca vine sara la mine, 
Vine sara pe-nserat, 
Tremurind pe linga gard. 
Vecina, draga vecina, 
Eu sint femeie miloasa, 



442 



'L iau de min&,-l bag in casS, 
li pui masa sfi manince 
Si-i fac patu sa se culce. 
Peste noapte frig $i ger f 
Ma bag ?i eu linga el. 
Femeia care-i femeie, 
Se scoala de dimineata, 
la boabe de griu in poalS, 
Si iese la pui afar a. 
Si-mi striga g3inile, 
Pui, pui, pui, porumbele ! 
Alba este, neagra nu-i ! 
C-am facut o fripturica, 
Asara vecinului. 



Rupind cite-o bolbotinS, 
Stk nu-i bage nima vina, 
Cind oi ie?i pin grfidinfi. 



442 

Cind oi zice izmfi neagra, 
Speriat omu ma-ntreabS, 
$i ma-ntreaba de cercei t 
Cin' mi-a dat banii pe ci ? 

— Cui i-e drag de ochii mei t 
$i ma-ntreaba de margele : 

— OV mi-a dat banii pe ete ? 

— Cui ii plac zilele mele ! 



440 

Foaie verde, foaie creata, 

Nevasta ce e iubeata, 

Se scoala de dimineafa, 

Da cu rumeneala pe fa^fi. 

Iese pe prispa afara, 

Cu vreo citea boabe-n poala, 

Si striga gainile, 

Aseaza sprincenele : 

— Pui, pui, pui, na fa porumbaca ! 

De-oi minca, de n-oi minca, 

I mi fac si eu datorinta, 

Sa dau lui nelca gurita. 



441 



443 

Rasari luna cu lumina, 
Pe la mindra pin grading ; 
Sa vada mindra cind vine, 
Sa nu-i dea vrun maracine. 
Colea de la deal de casa, 
$ede mindra mea nevasta, 
Cu varuica-sa la masa. 

— la, varuica, de maninca ! 

— Eu, varuica, ptine nu maninc, 
Da* nici vinu nu {i-1 beau, 
Numai barbatul ti-1 iau. 

Da 9 eu nu ti-1 iau de tot, 
$i ti-1 iau la sarutat, 
Si ti-1 sarut pe obraz, 
Ca sa-ti facem la nacaz. 



Cind pusel picioru-n prag, 
Prostu ma-ntreaba ce cat ; 
li spusei ca apa rece, 
Pe la poarta lui ce trece. 
Baui apa, nu baui, 
Mindrii cu ochiu-i facui ; 
Si sa iasa pin gradina, 
Cu pat uric a pe mina, 



444 

Vino, vino, neiculita, 
Ca nu mi-e barbat de vita, 
$i s-a dus la o chirie 
Sa-?i plateasca-o veresie, 
$i mai are datorie. 



443 



445 

Vezi, muierea ce-i a dracu, 
la ctrpa ?i leaga capu t 
$-apuca-n tufa la altu ; 
Cu ploschita de rachiu, 
Cu oua coapte su f briu. 
Asta mindra ce-o sarut, 
Nu mai pot sa mi-o zauit, 
Pina m-oi baga-n pamint ; 
Pamint sa traga pe mine, 
Nici atuncea n-o uit bine ; 
Com$ia cu scindura, 
Popa cu cadelnita, 
S-atunci este tot a mea ! 



446 

Pitulica, fata mare, 
Duce la plug demincare. 
lar atunci §1 nici atunci, 
lar atunci §i niciodata, 
Pina-oi iubea lumea toata, 
C-am iubit in sapte sate, 
Catai Craina jumatate, 
Timocu a treia parte, 
lubii nevestele toate, 
Da* fetele jumatate ! 
Se dau dupa balegari, 
Dau gura la lautari, 
Fac copiii dolofani 
Si-i ingroapa-n balegari ; 
Da 9 sa pitula pin boji, 
Fac copii de-ai ogircio^i. 



Sa trimet la muiculeas2. 
Sa ma vada, sa ma creada, 
Cum e zborul cu stoborul ; 
Cum e traiul cu vatraiul. 
Cum e cina cu prajina. 
Cif fusei la muica fata, 
Purtai chita lobodata, 
Toate drumur'Ie slobodata ; 
Da 9 de cind ma marital, 
Purtai chita de macri?, 
Toate drumur'le s-a-nchis. 



448 

Ara badea cu plugu, 
Alaturea cu drumu, 
Mindra trece cu prinzu. 

— Bun lucru, badeo, la plug ! 

— Noroc, nevasta, la drum ! 

— Da 9 de prinz ce mi-ai adus ? 

— Cocosel in blidi$el 
$i vin in parutel. 

— $ezi, draguta, sa prinzim, 
Amindoi sa ne iubim. 

— N-am venit sa ne iubim, 
Si sa ma jeluiesc... 
Maicuta, muiere rea, 

Nu mai pot trai cu ea ! 

lese-afara ca o para, 

Intra-n casa minioasa 

$i zice ca nu-s frumoasa.. 

Tu, badeo, §tiai bine 

Ca nu-s frumoasa ca tine, 

Ce foe ca stai la mine !... 



447 



449 



Bate vintu, 

Su 9 pamintu, 

Sa rasara tamiioara, 

Sa culeg o chita-aleasa, 



Suie Veca pe colnic, 
Rasucind la borangic, 
Da 9 $i naica dupa ea, 
Cu ploschita-n iepingea 



444 



— la na, Veco, vin de bea 9 
Ca nu este vina ta, 
Si e vina muma-ta ; 
C-a grabit dc te-a-nvalit, 
NenvatatS la iubit. 



450 



— Naica, codru-ngalbene$te 
De bata i a vintului, 
De dogoarea soarelui. 
Neica, omu-mbatrine$te 
De grija porezului, 
De necazu babelor, 
De dragul nevestelor, 
Mai cu foe de-al fetelor ! 



— Spune,-alimanito, spune, 
Mai ai vrunu decit pe mine ? 

— Am doi f cu tine trei, 
Cu barbatu-mi face patru. 
Pe barbatu lua-l-ar dracu. 
Si-asara imi sparse capu f 
Fire-ai naibii de barbat, 
Toata noaptea umbla-n sat : 
Da' cind vine de pin sat, 
Vine de-mi sta suparat. 

li pun masa sa manince. 
El ma injura de cruce, 

— la, omule de maninca. 
Or nu-ti plac bucatele, 
C-ai cinat la altele !... 
Lina verde de-un alcaz, 
Lui ij cazu cu necaz ; 
Se repezi ca un turbat, 
Rupse o bachie din pat ! 
Eu 1-intreb de sanatate, 

El mi-o masoara pe spate ; 
Eu 1-intreb de-i sanatos, 
EI ma tavaie pe jos. 
Daca-mi facui ?i-mt scapai, 
La sanatoasa o luai, 
Cam in coate v cam in brinci, 
Pina-ntr-un stol de urzici. 
Ma facui numai ba$ici ; 
Da o cata mare cioanta 
M-alerga avlia toata. 

— Spune, mindro, poveste$te, 
De ce codru-ngalbene$te 

t)e ce omu-mbatrine§te ?... 



451 

Barbatalu meu al bun 
lar asara-mi trase-un pumn. 
Mama, rau m-ai maritat, 
Dupa dracu tu m-ai dat. 
Da 9 sa-1 bata Dumnezeu, 
Nici daichii nu-i pare rau. 
Eu ii dau zama de pui, 
El mi-arata biciu-n cui. 
Mama, rau m-ai maritat, 
Chiar dupa dracu m-ai dat. 
Da' sa-1 bata Dumnezeu, 
Nici daichii nu-i pare rau : 
Eu ii dau zama de pe$te, 
El cu biciu ma pocne$te. 
Muma, rau m-ai maritat, 
Al dracului barbat mi-ai dat. 
Da' sa-1 bata Dumnezeu, 
Nici daichii nu-i pare rau. 
Cind il vad culcat in pat, 
Parca-i un broscoi umflat ! 
Mama rau m-ai maritat, 
Ba$ dupa dracu m-ai dat. 
Da' sa-1 bata Dumnezeu, 
Nici daichii nu-i pare rau. 
Cind il vad umblind pin casa, 
Parca-i o broasca testoasa ! 
Mama, rau m-ai maritat, 
Dupa-un tartore m-ai dat. 
Da' sa-1 bata Dumnezeu, 
Nici daichii nu-i pare rau. 



445 



452 

— Mariuta din Ptoie$ti, 
Cu barbatu cum traie^ti ? 

— Traiesc bine ba? ca dracu, 
Ca $i-asara-mt sparsa capu t 
Cu coada vatraiului 

Pe c a rare a capului. 
Batu mita cu vatraiul 
Ca n-a-nvirtejit malaiul. 



453 

Izvoraj cu apa rece, 
Dare-ar Dumnezeu sa sece ; 
Sa ramina cu namol, 
Cum am ramas eu cu dor. 
Sa ramina pietrele, 
Sa le arda soarele, 
Sa tree cu picioarele, 
Sa vad mindrulitele, 
Cum le poarta numele. 
Sa vad pe a mea mindruta. 
Ce i-a dat naichii gurita ; 
Si s-o vad pe mindra mea. 
Cum o poarta muma-sa, 
Numa-n fusta §i-n giubea, 

?i-n lecra de cadafea, 

$f-n camaja de altita, 

De-i vedeam sfircu la tita ! 

Ma-nsurai ?i luai muiere, 

?i mi-o luai fara placere ; 

Luai stn'goaica din Iume, 

Sa-mi aduca galbeni sume ; 

§-acu$ stau sa ma sugrume. 

Ca sa pier fara de nume. 

Sa lauda pe tot ceasu. 

Ca mi-adus galbini cu trasu ; 

Tot cu ci imi taie nasu, 

C-asa a-nvatat-o ta-su. 
Decit cu galbeni in la da 



Si cu nevasta naroadi, 
Mai bine cu una saraca, 
Ce-i poruncesc sa facfi. 



454 

Una verde trei smicele, 
Ma-nsurai si luai muiere ; 
Ma bulguii la avere, 
La strachini si la ulcele. 
Lua-voi strivoaica din Iume, 
Sa-mi aduca galbeni sume, 
Sa ma fac bogat in Iume. 
Bate-i, Doamne, vezi tu, banii, 
Ca bam" au ^i tiganii, 
Traiu meu aiba-I dusmanii ! 
Ziua, noaptea, nu mai tace, 
Ma judeca cum ii place ! 
Ma rog, Doamne, eu |ie, 
la zilele ori ei, ori mie, 
Sa ma scap de-asa sotie ! 
Nu vrea dracu sa munceasca. 

Da' vrea tot sa porinceasca ; 
Eu boier, da' ea cucoana, 
N-am porumb sa due la moara, 

Nici fasui sfi bag in oala ; 

Numai o sticla cu-albeala, 

S-o cirpa cu rumeneala, 

S-o oglinda subtioara. 

Lina verde, balaboi, 

Da-ma, muma, dupa doi, 

Dupa-argat, dupa-un barbat. 

Argatu, argat sa-mi fie, 

Barbatu la plugarie ! 

Dau argatului mincare, 

Sa manince la racoare ; 

Varza verde din gradini, 

Si-o oca de slanina ; 

Manince cu voie buna, 

Daca-i inima crestina. 

Dau barbatului mincare, 

Sa manince-n cimp la soare, 



446 



ZarzSvat cu zar de oaie, 

Puterile s&-i mat moaie. 

Saracu barbatu meu, 

Da 9 nu jtie ce fac eu : 

Eu acasa beau, maninc, 

$i cu care vreau mi culc. 

Da* el pe cimp munce?te, 

Munce$te cu palmele, 

BIastamindu-$i zilele, 

Zilele 51 noptile! 

Da 9 eu cu paharale, 

Ametindu-i mintile, 

Sa vezi, cite para-i dau, 

Atitea ciumege-mi iau ! 

Vine barba{alu-acasa, 

Sa $ada ?i el la masa ; 

Da' se baga $i pin $atra, 

Oasi cotoaie pe vatra ; 

Da ea,-n pat, Ieginindu-?i capu, 

Ca sa n-o vada barbatu. 

Da el omu dracului, 

Lo rastiu jugului, 

Dete-n fruntea capului, 

Sparse cuibu dracului ! 

l-auzi bine, fa vecina, 

Poarta-ti barbatelu bine t 

Tot vine sara la mine !-.. 

Eu sint femeie miloasa, 

'L-iau de mina,-l bag in casa, 

Pe-afara sa nu raceasca. 



455 



lubiti la cite-o luni ; 
Nu ma vede c-ard in foe. 
$i ca n-am avut noroc ? 
Da 9 el vine de pin sat, 
Cind coco$ii mi-au cintat. 
Vine, s-a?eaza pe pat 
$i tot el e suparat. 
De-i pun masa sa manince, 
El ma in jura de cruce, 
Da' de-i pun sticla cu vin, 
tnima-i numa venin. 
— la, barbate, $i maninca, 
Maninca fara de fried, 
Ca eu nu I-am otravit, 
Pe mine m-a-mbolnavit 
Nu-ti mai plac bucatele, 
C-ai mincat la altele ! 
De-ti dau ciorba de pui. 
Tu-mi arafi biciu din cui. 
Da* de-i dau fripturi de pe$te, 
EI cu biciu ma love?te, 
Trupu$oru innegre$te, 
De groapa ma pregate$te. 



456 

Zice lumea ca nu-s buna ! 
Cum naibului sa fiu buna, 
lubita la cite-o luna ? 
Nici atunci cu voia buna, 
§-atuncea cu mare sila. 



— Foaie verde foi de pruna. 
Am luat o mindra nebuna ; 
Dimineata cind se scoala, 

I$i face pin curte fala. 
l?i ia cite-un bat in mina, 
Se plimba pin batatura ; 
Din gura tot bombone$te, 
$i pe min' ma ocare$te. 

— Cum, Doamne, sa fiu eu buna, 



457 

Foaie verde trei smicele, 
Ma-nsurai $i luai muiere, 
$i luai muma mumii mele, 
Inima e nuraai jele. 
Fire-ai dracului de na$, 
Cu cine ma cununa$i, 
Cu naroada din oga$ ! 



447 



— fia sa lii al dracu, fine, 
Eu nu sint nimic de vine, 
C-au fost ochii $i la tine, 
S-o prive^li pe fina bine. 

— Zi-i, na$ule, sa se duca, 
Ca la noapte ma maninca, 
As'noapte cind m-am culcat, 
Ma mir cum nu m-a mincat, 
De intra in vrun pacat ! 

De nu m-o minca la noapte, 

Sa $titi ca nu mai am moarte ! 

— Nu pot, fine,-o dudaia, 
Ca te-am cununat cu ea, 
Cu lautari $i cu toba, 
Ji-am dus pe dracu-n soba ; 
Cu lautari ?i nunta§i, 
Ji-am adus pe dracu na?. 

Nu $tiu a cui vina sa fie, 
D-a§a cinta mierla-n vie : 
„N-o luat fata commie 
Sa-ti intoarca vorba tie, 
§i ia fata-a mai saraca, 
Ce i-oi porinci, sa-ti faca ! 
Daca este lada goala, 
Da' e frumoasa marghioala ! 
Degeaba este bogata, 
Daca imi este buzata" ! 
M-am bucurat la mo$ie, 
Si m-a dus la saracie. 
Vindui via §i mo$ia, 
$i mi-am adus saracia ; 
Vindui via $i mo$ia, 
Si naroada tot acia... 
Nu §tiu singur ce-a? mai da, 
Sa ma vad scapat de ea ! 
Ca nu $tie nici sa toarca, 
La o motea sa desfaca. 
Nu $tiu ce dracu sa-i faca, 
Crezi ca este o vaca. 
Decit ar torcea la in, 
Mai bine ar bea la vin ; 
Bea $i vin, bea §i rachitic 
Si uita furca din briu. 



Nu $tiu-ncotro s-o apuc, 
M-a$ ingropa sub un mac ; 
Cum luai sapa sa ma-ngrop, 
Da 9 naroada, iac-o, hop I 
Sapai groapa jumatate, 
Otontoace e la spate ; 
Numai ca s2-mi fac eu moarte, 
Sa scap de ea ?i de toate. 



458 

S-am zis verde maracine, 
Cind te vad, mindro, pe tine. 
Tremura carnea pe mine, 
Picioarele nu ma tine, 
Cind te vad pe drum trecind, 
Cu miinile palaind 
Si cu sucna tragind vint, 
Stau In loc $i ma zauit, 
Mindro, pe unde-ai trecut, 
Cu ochi negri lacramind 
Si din gura blastamind : 
— Plingeti, ochi, 51 lacramati, 
C-a$a voi mi-ati fost ursati 
De doi parinti blestemati f 
Descununa-ma, parinti, 
Ca n-am cina cu lumina, 
Nici un prinz cu voie bund !... 
Cind mi-e bucatura buna, 
Da cu pumnu peste gura ; 
Cind mi-e bucatura dulce, 
la ciumagu ?i sa duce, 
Ochi-mi lacrameaza, plinge... 



459 

Foaie verde de-un atlaz, 
Ma-ntreaba mindrele az, 
Ce dracului nu sint gras ? 
Cum dracului sa fiu gras, 
Nu ma vad ca trag necaz, 



448 



Tot cu naroada de-acas* ! 
N-o iubesc, nici nu o las, 
Numa ce-mi fac la nacaz ; 
N-o iubesc, nici nu o iau, 
Nici altuia nu i-o dau ! 



460 

Verde de-un dudau, 
Fata de birau, 
Fa pe gindul meu, 
Ca sa te iau eu. 
Fata ce-mi zicea: 
— Ba, baiete, ba, 
Ca m-oi in$ela ; 
Tu ma-n$eli pe mine, 
Eu de ris in lume. 
Baiatu de-mi vedea, 
Facea cum facea, 
Cu fata-mi pleca. 
$ezura su f prun 
$i-i puse mina-n sin ; 

§ezura su' nuc, 

De traba s-apuc. 

Sa trezi deodata, 

Vazu, nu mai e fata : 

Sedea la pirau, 

Si, zo, plingea rau ! 

Baiatu-i zicea : 

— Fata de birau, 

Ce stai la pirau ; 

Rogi pe Dumnezeu, 

Ca sa te iau eu. 

Eu te-oi lua pe tine, 

Cind oi vede lupii-n stina, 

Stind cu oile de mina ; 

Oile sa le pazasca, 

Nici pe miei si nu-i dirasca, 

$i iar te-oi lua pe tine, 

Cind oi vede urs cu cercei, 

Pazind la cirduri de miei ; 

$i el sa-i pazeasca, 



Nimic s& nu-i dirasca. 
Iar pe tine te-oi lua, 
Cind popa-al de la noi, 
Cintind din cimpoi, 
Fiind Pa$tele joi. 
$i iar te-oi lua pe tine, 
Cind oi vedea in lume 
Vulpea batrina 
Pazind la gaina ; 
Da 9 sa le pazeasca, 
Sa nu le dirasca. 
Iar te-oi lua pe tine, 
Cind oi vedea-n lume 
Un iepurel $chiop, 
Sa ?ada in virf de plop 
§i sa joace-n loc. 



461 

$i-am zis verde mar uscat, 
Sint fata de maritat ; 
Mi-a venit baie^i din sat, 
$i maicuta nu m-a dat ; 
Mi-a venit unul urit, 
Ala mamii i-a placut. 
Frunza verde mar uscat, 
Sa va spun ca era nalt ? 
De inalt era inalt, 
$edea-n picioare su* pat ; 
Cind trecea pe linga lac, 
Broasca-i da cu laba-n cap. 
Cind trecea pe linga girla, 
Broa$tele-i scuipau in gura. 
§i de luat 1-am luat, 
$-am plecat la cununat ; 
Cind intra-n biserica, 
Tontu mi se-mpiedica, 
Se-mpiedica §i cadea. 
La picioarMe lui popa. 
Scoal', uritule, de jos, 
Ca nu e§ti a?a frumos 1 
ScoaP, uritule,-n picioare, 



449 



C& nu e$tl atit de mare ! 
Dupa ce m-am cununat, 
La soacra-mea am pkeat ; 
N-apucai sa urc scara, 
Tontu cerea mincarea. 
Arunca-i voalul din cap, 
Lasai dracu maritat, 
Luai rochia de mireasa, 
?-am plecat la mama-acasa. 
Frunza verde m&r uscat, 
Nu-mi trebuie maritat ! 
N-am $ezut doua-trci zile, 
Veni tontu dupa mine ; 
N-a venit de altceva, 
Cu trasura, sa ma ia ! 
Fugi, tontule, de la prag, 
S5 vina care mi-e drag ! 
Fugi, tontule de la u$a, 
Ca-^i scot ochii cu cenu§a, 
$i nu mi-e de arsu tau, 
Cum mi-e de pacatul meu ; 
Decit viata cu urit, 
Mai bine moarta-n pamlnt. 



462 

Cind oi zice un susai, 
Mica eu ma marital, 
Numai de trisprezece at, 
Soacra rea imi capatai. 
Sede-n vatra $i ma latra, 
$i-mi striga ca nu sint fata. 
Ma mina la secerat, 
Fara ruda de barbat. 
Secerai cit secerai, 
De$tiu-al mic ca mil taiai. 
Lina verde un spanac, 
Ajunsa vorba din sat, 
Barbatu mi s-a-nsurat. 
Frunza verde de fasut, 
Daca-mi vazui $i-mi vazui, 



Lasai locu nefur$lt, 

$i griu neispravit. 

Lasai snopu nelegat 

$i pologu rasfirat, 

$i griu nesecerat, 

Am alergat drept in sat, 

Sa-mi aud pe care-a luat. 

De-ar fi vruna mai buna, 

Sa se Una ca o zina ; 

De ar fi vruna mai proasta, 

Duca-se dracu pe coasta, 

Bobocii ca sa-?i pazeasca. 



463 

Negru, Doamne, e pamintu, 
Dar mai negru e uritu. 
Din om te face neom, 
Ca dormi $i nu-ti vine somn. 
Ai minca ?i nu t-a foame, 
Dar te usuci din picioare, 
Stii, ca floarea de cicoare. 
Toata boala are leac, 
Da uritu n-are cap ; 
Numai o scindura de brad 
§-o pita buna la cap. 



464 

Geaba, muma, mai facut, 
Ca m-ai dat dupa urit ; 
Da-ma, muma, dupa-al drag, 
li tree voioasa peste prag ; 
El ma bate ?i eu tac, 
Dar cama^a tot ii fac ; 
Ca-mi este barbat iubit, 
Cum inima mi-a dorit. 
Nu ma da dupa urit, 
Sa-mi fie greu $i-n pamint ; 
Da-ma dupa om curat, 



450 



Nu fa cu mine p2cat 1 
Ferice-i omul frumos, 
Cum ajunge, baga-n co$. 
Morari^a-i striga-ntr-una : 
— Stai, baiete, nu turna, 
Pin* ce nu m-oi saruta, 
Sa plate^ti tu vama ta. 
Ca daca m-oi saruta, 
Singura Ji-oi macina ; 
Singura sa te iubesc t 
Sufletul sa-mi racoresc. 
Vai de omul eel urit, 
Nici la moara n-are rind. 
De urit ma due, ma-nec, 
De frumos Dun area tree. 
De urit eu plec de-acasa, 
Dar uritul nu ma lasa. 
Cu frumosul plee in lume, 
Si nu-1 las de linga mine. 
Unde §ede eel frumos, 
Create iarba $i rogoz ; 
Unde §ede eel urit, 
Ramine pamint pirlit. 
Uritul merge pe sec, 
Si striga : ma-nec ! ma-nec ! 
Frumosul merge pe apa, 
Si striga ca nu se-ncaca. 
Pamintul sa ocoliti, 
Cu urit nu te mSriti ; 
Da* cu frumos ori^icind, 
Ca ti-e-n inima si-n gind. 



460 

Muica mea ee m-ai f&cut, 
Nu ma da dupa urit, 
Ca cu urit nu ma eule, 
Ci cu patura m-astruc ! 
Nici pe drum eu sa nu-1 vad, 
Ca pe maracine ?ad. 
Da-ma, muica, dupa drag, 
El ma bate §i eu zac, 
Numai ca ii mor de drag. 



467 

Cit e lumea pe su f soare, 
Nu-i ca doru arzatoare ; 
Ca doru unde sa pune t 
Face inima carbunp 
Cita boala e su f luna, 
Nu e ca doru neb una - 



468 

Cine n-are dor pe vale, 
Nu $tie luna cind rasare, 
Fie noaptea cit de mare. 
Cine n-are dor pe lunca, 
Nu $tie luna cind se culca 
Si noaptea cit e de lunga. 



465 

Foaie verde iarba ra, 
Draga, draguleana mea, 
Tu pe mine m-ai uitat, 
Cu altu te-ai cununat. 
Ti-ai luat urit de o zi, 
§i ti-o fi pina-oi trai ! 
Ti-ai luat urit de-o noapte, 
Si ti-o fi pina la moarte. 



459 

Cind oi rice trei alune. 
Cite focuri ard in lume, 
Nici unu nu arde bine, 
Cum arde inima-n mine. 
Si arde cu lunile, 
$i cu saptaminile, 
De-ti rapune zilele. 



451 



470 



474 



Cind oi zice bobului, 
N-am o scara sa ma sui 
Sus in slava cerului. 
Sa iau cheia, sa descui, 
Sa dau drumul dorului 
Pe fata pamintului. 



471 

— Tu tc duci f badeo, sarace, 
Eu cu doru tau ce-oi face ? 

— Tu, mindro, n-oi face rau, 
Ca ramii in satu tau ; 

Da 9 o fi sarac de mine. 
Ca ma due in tari strine, 
Unde nu cunosc pe nime ; 
Numai frunza ?i iarba, 
$i doru de la mindra. 



— Eu, mindruto, plec, ma due, 
Eu ma due in |ari strine ! 

— la-ma, badeo, $i pe mine, 
Und* te duel in Jari strine ! 
De Ji-o fi, badeo, ru$ine, 
Fa-ma briu pe linga tine ; 
De {i-o parea briu greu, 
Fa-ma lumina de sau 

§i ma pune-n sinu tau. 
De-oi vedea ca ma topesc. 
Sufla sa ma racoresc. 
Lumina ti-o trebuia, 
Unde tu te-oi insura. 
Lumina ti-o lumina, 
Si lumea te-o intreba : 

— Ce lumina e asta V 

— Asta-i lumina de seu, 
Mindruta din satu meu ; 
Asta-i lumina de ceara, 
Mindruta din a mea tariL 



472 

Bate, vintule, mai bine, 
§i ia doru de la mine ; 
$i du-1 pin 9 la mindra mea, 
Ca sa aiba dor si ea. 



473 

La noi, mindruta, -n obor, 
Mi-a ie$it un pui de dor ; 
Mi-a ie?it §i mi-a-nflorit, 
§i umbra ca mi-a facut. 
L-aflara compile 
$i-mi furara cheile, 
Descuiara portile, 
Scuturara florile, 
Stricara dragostele. 



475 

Frunza verde marului, 
Fire-ai, lume, focului, 
Ca m-ai dat dorului, 
Cind e vremea lucrului. 
Cind oi zice frunzi^oara, 
ia ie§i, mindro, pe-afar£, 
Sa-^i vad ochii stralucind, 
Cu gurita chiotind, 
De dragoste ma aprind. 



476 

Vintu bate-nceti$or 
Si-mi aduee, duce dor. 
Este vint de prima vara, 



452 



Cu miros de tamiioara, 

Cu miros de viorea 

Si cu dor de la mindra. 



Doru mindrii ma usuca. 

Arde ?i nu se stinge, 

Doru mindrii rau ma fringe. 



477 

Incotro plec, incotro ma due, 
Ori de ce lucru m-apuc, 
Doru-mi vine ca un lup, 
Si n-am cu ce sa-1 injug ! 
De ma due la lucru-n cimp, 
Vine doru ca un lup ! 
Daca-mi vine ca sa cint, 
Ori sa ma las pe cimp, 
$i eu de n-a? $ti sa fug, 
Jos pe pamint m-as lasa, 
Inima-n mine-ar crapa, 
De dor nu mai m-a$ scula ! 



480 

De-ar fi doru ca doru, 

L-ai baga in sin ca m&ru. 

Da\ zau, doru-i mare cine, 

Peste multe dealuri vine. 

$i-a$a vine de ferbinte, 

De-ai sta in loc f te-ai aprinde ; 

Doar atita am noroc, 

Ca nu stau de fel in loc f 

Ca m-a$ aprinde de tot ; 

$i-a$ arde cu balbataie 

^i ca sira cea de paie. 



481 



478 

Dorule, bucata-amara, 
lesi de la inima-afara, 
Dorule, bucata rea, 
lesi de la inima mea. 
Dorule, urit de lume, 
Nu te mai lega de mine. 
Dorule, arde-te-ar para, 
Mi-ai facut fata ca ceara 
$i inima ca cerneala. 
Dorule, arde-te-ar focu, 
Mi-ai facut fata ca socu. 



La fintina din izvor 
Se-ntilne?te dor cu dor, 
Sub unbra de pomi?or, 
Si se iubesc pina mor. 
lar din cei codri pustii, 
Vine doru baditii ; 
La fintina se opreste, 
Pe subt pom se racore$te. 
Mindra doru $i-l intreaba : 

— De unde vii, badeo draga ? 

— Din codru cu frunzele, 
Din lunca cu florile, 
Unde pusei buzele, 

Si iubii dragutele. 



479 



482 



Bate vintu, iarba scoala, 
Doru mindrii ma omoara 
Bate vintu, iarba culca, 



Foaie verde bob n^ut, 

Stii, mindro, cit dor iti due, 

Numai sara cind ma eule ? 



453 



Dimineata cind mi scol, 
Gasesc a$ternutul gol, 
Capatiiu plin de dor. 
Stau singur sa ma omor, 
Ca doru m-a ofticat 
$i suspinu m-a-necat. 
Bate vintu, iarna culca, 
Doru mindrii ma usucfi. 
Bate vintu, iarba scoala, 
Doru mindrii ma omoara. 
Bate vintu iarba-n sus, 
Acu$ doru m-a ajuns. 



483 

— Cind oi zice lemn pSlit, 
Cite doruri am dorit v 

Pe toate le-am potolit. 
Numai doru ce-I doresc, 
Nu pot sa mi-1 potolesc. 
Focu-al de pe inimioara 
Nu mi-1 stimpara o tara, 
Numai mindra mea-ntr-o sara. 

— Cind oi zice un pirau, 
Dar puternica sint eu, 
De potolesc focu tau ! 



484 

I-auzi, naica-1 meu, baiete, 
Ce faci mindra sa te-a$tepte 
Colea-n deal t pe iarba verdt- , 
Cu bobocu-nfipt in bete ? 
Saraca ba$ de mindra, 
Adasta, cit adasta, 
Pornea vintu de batea. 
Tifele-n piept ingheta, 
Deloc mindra c5-mi vorbea : 
— Mai vintule dumneata, 
Lasa-te, nu mai batea, 



Mult imi scurse$i inima ! 
Da mS rog, vinte de tine, 
Sa-mi faci, vinte-atita bine, 
C-as mina ?i n-am pe cine, 
Ca mi-e frica ca ma spune 
Si ma lauda la lume. 
Du-te la maica de-i spune, 
El sa mai dea pe la mine, 
Mult arde inima-n mine, 
Bas ca furna a de piine. 
Dara vintu ca-mi vorbea : 

— Lele, mindruleana mea, 
Du-te acas, nu-1 adasta, 
Te zabavejti degeaba. 

Eu ieri am batut pin sat, 
Multe lemne-am leganat, 
Multa lume-am preHrat, 
El de ochi ca nu mi-a dat. 
Da* 1-am vazut c-a plecat, 
Ieri in namneaz de sara, 
A^tepta vaporu-n gar a, 
Sedea sa mi-1 treaca-n tara. 

— Da* eu ce-o sa fac pe vara 
Cind oi scoate patu-afara ? 
Sa sed vara la racoare, 

Cu patura pe picioare ? 
Spune, vinte, adevarat, 
DacS naica mi-a plecat ; 
Sa dobor desara-n sat, 
Mindra cartie sa-i fac. 
Ba§ sa-i fac o carticlca, 
Cu mindre vorbe chitite ; 
Cu lacrimi albe stropite, 
Ca i-am fost ibornnica ; 
Zo, i-am sezut pe opinca, 
1-am dat guritS de mica. 
Sa fac si sa i-o trimet, 
Inelu-al din destiu-al drept, 
Cruciulita de la piept, 
Ba$ sa ?tie ca-1 astept ; 
Mi s-aprins carnea cu tot, 
Zo-mi arde inima-n foe. 



454 



485 

— Bate, vintulc, cit poti, 
Doru din lume sa-1 scoti, 
Si bate cit de greu, 

Sa scofi ?f doru meu ; 
Ca nu pot ma satura, 
Numa-n brate la mindra* 

— la, badeo, doru cu tine, 
Si nu-1 lasa tot la mine. 



486 

De-ar fi dorul vinzator, 
Ma Ioane ma, 
M-a$ face eu negustor, 
S-a? pune dorul la poarta, 
S~a$ vinde la lumea toata ; 
S-a? pune dorul la prag, 
S-as da la mindre cu drag. 
Si m-a§ face ?-un morar, 
Ca sa vie mindrele, 
Sa le macin grinele, 
Sa nu le iau vamile. 



487 

Du-te, badeo, duca-te, 
Dor de mine ajunga-te ; 
Sa te-ajunga doru meu. 
Unde-o fi drumu mai rau ; 
Sa te-ajunga jalea mea, 
Unde-o fi calea mai grea. 



488 



Drfigufd s& nu mai ai. 
Ca drfiguta {-am fost eu, 
$i la bine ?i la rSu, 
$tie bine Dumnezeu ! 



489 



Mult ma-ntreabfi doru f -ntreaba : 

— Ce \i-e, mindro, de e?ti slabS ? 

— Las', dorule, ca {i-oi spune, 
Cum petrec zilele-n lume ! 
Una buna, una ra, 

Amar de via{a mea ! 
Frunza se usuca-n vint, 
(refren) Eu mfi usuc pe pamint. 

Frunza se usuca-n soare, 
Eu ma usuc din picioare ! 



490 

De cind nu te-ai mai ivit, 
larba verde a-ngilbenit, 
Frunza-n codru s-a pirlit- 
De cind nu te-ai aratat, 
Frunza-n codru s-a uscat, 
S-a uscat de doru tau, 
Doru tau §i al meu. 

491 

— Und' te duci tu, dorule ? 

— La voi, pui$orule... 

— Da la noi la ce mai vii ? 
C-a venit uritu-ntii, 

$i jade pe capatli ! 



Du-te, badeo, duca-te, 
Dor de mine ajunga-te ; 
Du-te, badeo, duc3-te t 
Unde-o sta apa sa stai, 



492 

Badea negru ca caldarea, 
Cinta de rasuna valea. 



455 



Cind te-aud, badeo, cintind, 
Stau in loc, greu oftind, 
Din ochi negri lacramind. 



493 



Spune-i ca m-am maritat ; 
De te-ntreaba dupa cine — 
Dup-un sac de-amaraciune, 
De ma bate toate zile, 
Si-mi da lucru cu pumnu, 
$i mincare cu ruptu. 



Mfii badi^a par galbin, 
De doru tau ma leagan. 
Cum se leagana iarba, 
Cind o taie cu coasa. 
Cum o taie, pica jos. 
$i cum pica-ngalbene§te, 
A$a dorul ma tope$te ! 



494 

Aoleu ! ot de dor, 
Unde te-oi prinde, te-omor ! 
De te-oi prinde-n sin la mine, 
Ii dau mindrii sa-i aline. 



495 

Cit e satu tot de mare, 
Doru meu odina n-are, 
Nici la umbra, nici la soare ; 
Nici la umbra de salcuta, 
Numai la tine, mindruta. 



490 

Eu cu dor, mindra cu dor, 
Ne trebuie un doftor, 
Pe noi sa ne doftoreasca, 
De dor sa ne mintuiasca. 
Du-te, dor, unde te mii, 
$i te-a$eaza unde spui, 
La badea sub capatii. 
De te-ntreaba ce mai fac, 



497 

La fintina din izvor, 
Se-ntilne$te dor cu dor ; 
Sub umbra de pomi?or, 
$i se iubesc pina mor. 
lar din cei codri pustii, 
Vine doru baditii, 
La fintina se opre^te, 
Pe subt pomi se racore?te. 
Mindra doru $i-l intreab* : 

— De unde vii, badeo draga ? 

— Din codru cu frunzele, 
Din lunca cu florile, 
Unde pusei buzele, 

§i iubii dragutele. 



498 

Frunzulita dor, dor due, 
Numa sara cind ma eule ; 
Dimineata cind ma scol, 
Trupusoru pi in de dor. 
De dor si de oftica, 
Ca mi-e ibomnica mica, 
De-as Iasa-o sa mai creasca, 
Minte sa-§i mai dobindeasca, 
S-o atirne la fereasta, 
Cine trece s-o priveasca. 



499 

Mindrulita, mindruleana, 

Nu cunosti vo buruiana ? 

N-ai vrun leac vindecator. 



456 



Sa ma lecuie$ti de dor ? 
Ca mi-e dor, 

mi-e dor, 

ml-e dor, 
Frunzulita de bujor, 
Si de glas de pasarica, 
(iurita de copilita. 
Ca sint moi ca frunzele, 
$i dulci ca cire$ile, 
Si mi-e dor, 

mi-e dor 9 

mi-e dor, 
Sta-n pieptu-mi un f ior ; 
Dor de {ara batrineasca, 
Dor de Jara Rom&neasca, 
Dumnezeu sa o pazeasca, 
Ca o floare sa-nfloreasca. 
Ca o iedera sa-ntinda, 
Si pe naica sa-1 cuprinda. 
Dare-ar Dumnezeu sa dea, 
Zau, sa sece Dunarea ; 
Sa se faca-un drum de cara, 
Sa tree la rude in tara. 
$i la mindra din Pristol 
Ce-o iubeam cu capu gol ; 
La mindra din Girla Mare, 
Ma iubeste pina moare. 



500 

Dumnezeule-al ceresc, 
Da-mi si mie ce-ti doresc ; 
Nu-ti doresc vrun lucru mare, 
Sa-ti cada cu suparare. 
Si-ti doresc un lucru mic, 
Sa-mi dai, Doamne, ce-am iubit ! 
Pe mindruta mea demult, 
Ca nu mai pot sa o uit, 
Pina m-o baga-n pamint ; 
Pa mint pe mine sa puna, 
Cu mindruta mea cea buna. 



501 

Flori din lacramioare, 

A{i crescut din mare ; 

Flori far 1 de izvor, 

Curati ca sa mor ! 

Flori din lacramioare, 

Curati pe carare, 

Pe cararea cu $ofrani, 

Sa mergeti $i mil de ani ! 

Sa curati in lung §i-n lat, 

Pentru doru care-1 pat. 

Flori din lacramioare, 

Din roua, din soare, 

Picate-n cimpie, 

Gherghina sa-nvie ! 

Flori din lacramioare, 

Crescute-n razoare ; 

$i pe-al ei mormint 

Sa sufle un vint. 

Bata vintu-al mare, 

S-alerge mai tare ; 

Din cei munti carunti, 

Doru mil infrunti. 

Flori de dor ?i jale, 

Flori de tamiioare, 

Cre?teti $i-nfloriti, 

Mindrii pe mormint. 

Flori din lacramioare, 

Din Timoc din vale, 

La margini de lume, 

Duceti al ei nume. 

Ocoliti pamintul, 

Poate-i duceti gindul ; 

C-a cazut o stea, 

Bas la nunta mea, 

Da-n fundul de pamint, 

Steaua ml-a putrezit, 

Iar eu mi-am uidit, 

Pling pe-al ei mormint. 

Si-o stropesc cu lacramioare, 

Din zori pina-n inserare, 

Ca din inima sa-i creasca, 



457 



Floare mindra sa-mi zimbeasca. 
Eu s-o ud cu lacramioare, 
Tot din zori pina-n inserare ; 
Ea sa creasca, sa-nfloreasca. 
Mina mea sa o pliveasca. 



Na la daica ce-ai dorit. 
Na mere din stnul meu 9 
Unde-i §ede sa m&ninci, 
$i aminte sa-ti aduci 
De ale mele vorbe dulci. 



502 



504 



Mai baiete, baiejele, 
Vin f la muma de ma cere ; 
Ma cere $i ma pete$te f 
Caci Ioana te iube$te. 
Daca muma nu va vrea, 
Amindoi noi vom mergea 
In padurea din vilcea 
$i ne-om face dragostea. 
Vin, baiete, ?i ma cere, 
Si imi fa mare plficere. 
Vin cu turcii de ma ia, 
Ma trece-n Romania 
Si sa ma porti cum vei vrea 
In papuci ?i in giubea, 
$i-n fusta de limine, 
Nu c-aici in saracie. 



503 

Lina verde trei mfisline, 

Eu plec astazi, eu plec miine, 

Doru meu la cin* ramine ? 

Sa te-ngrije?ti, mindra, bine, 

Si mil culci in pat cu tine, 

Sa-i pui stinga capatii, 

§i cu dreapta sa-1 mingii. 

Lina verde trei masline, 

Eu plec astazi, eu plec miine. 

La du$mani le pare bine, 

Ori mai sint voinici ca mine ? 

Lasa, fie ?i ca doru, 

Numa nu e pui$oru. 

Pui?oru eel dorit, 



Eu plec astazi, 
Eu plec miine, 
Dorul meu la cin* rSmine ?... 
Ca plec, satule, din tine, 
La du§mani le pare bine. 
Te las, satule, pe tine, 
Decit mie-mi pare rau, 
Ca plec din satucul meu 
Zo-mi arde inima-n foe, 
Ca parasesc satu din Timoc, 
C-am lasat trei mindre-n el t 
Ramin far* de voinicel... 
Una-n vale ?i una-n deal, 
Alta cu casa pe-un mal ; 
A din vale-i ca o floare, 
Da din deal ca sftntu soare. 
Cea din capu satului, 
Ca ?i floarea macului ; 
A din vale m-a lasat, 
Cea din deal s-a maritat. 
A din capu satului, 
S-a dus §i ea dracului ; 
Ce-mi ramine acum sa fac ? 
La inima m-au sacat. 
Eu plec astazi, 

eu plec miine, 
Dorul meu la cin* ramine ? 
Sa mi-1 las, mindro, la tine, 
Sa-i dai vini?or cu piine, 
Sa-ngrije$ti de el tu bine, 
Cum ingrijesti §i de mine ; 
Sa-i pui stinga capatii, 
$i cu dreapta sa-1 mingii. 
De ti-o veni dor de mine, 



458 



Itl las dorttl meu la tine t 
Sa-1 treci noaptea peste tine, 
Sa-fi treaca de dor de mine* 



505 

Cinta-mi, cuculetule, 
In toate dfmine^ur'le ; 
Numai dimineata mea, 
Taci, cuce, nu mai cinta. 
Pe cind mi-am lost la parinti, 
Ti-am dat gura tot sa-mi c!n{i ; 
D-acu$i m-am instrainat, 
M-am saturat de cintat. 
Sa vii, cuce, sa vii, 
Sa vii la noi la §ura, 
Daica sa-mi dea gura. 
Sa te pui pe-un ma ra cine 
Sa-mi cinfi putinel ?i bine, 
S-asculte mindra la tine. 
S-asculte si bun ?i rau, 
Sa-ti treaca de doru meu ; 
Ca mi-e doru mare ciine, 
De pe cite dealuri vine, 
Si sa baga-n sin la mine ! 
Doru meu de te-ajungea, 
Tu lesne 1-oi potolea ! 
Sint baieti ca de-ai de mine, 
Si mai buni ?i ca ?i tine, 
Doru tau de mi-o ajungea, 
Nu-$' cum mi l-a$ potolea ! 
Nu gasesc in portu tau, 
Asa-nalta $i subtire, 
Si la stat f acuta bine. 



506 

Du-te, maica, duce-te-ai, 
Ca o apa tu sa stai ; 
Ca iubita eu ti-am fost, 
Da f n-a avut nici un rost. 



Dar acuma ai sfi crezi, 
Ca trei ani n-ai sfi mfi vezi. 
$i trei ani o vreme lungfi, 
Poate doru-o sa te-ajunga. 
lar doru e mare ciine, 
Peste japte dealuri vine. 
Peste oarza, peste grine, 
$i ma-ntreaba tot de tine. 
§i intreaba de cercei, 
Ca am dat banii pe ei, 
$i ma-ntreaba de margele, 
$1 de buze sutyirele. 



507 

Izvora? cu apa rece, 

Pe la poarta mindrii trece ; 

Sus luna, jos stele, 

Pe la poarta mindrii mele. 

Izvora? la tilva-nalta, 

Unde neica o a$teaptfi. 

Sus luna, jos stele, 

Pe la poarta mindrii mele, 

Dor ?i jele ! 

Izvora? cu apa rece, 

Dare-ar Dumnezeu sa sece ! 

Sus luna, jos stele, 

Pe la poarta mindrii mele, 

Dor ?i jele ! 



508 

Du-te, dor t pustiu de ciine, 
Nu te mai lega de mine ; 
Cfi doru de cin-sa leaga, 
Numai este nici o treaba. 
Ca de mine s-a legat, 
Ca de-un papusoi uscat, 
De nu face vara flori, 



459 



Nici umbra la calatori ; 
Da 9 nici umbra de umbrit, 
Nici iarba de tavalit. 



509 

— Cuculet cu pan a sura, 

Ce cinti la mine-n batatura ? 

Ori ti-e foame, 

Ori ti-e sete, 

Ori ti-e dor de codru verde ? 

— Nu mi-e foame, 
Nu mi-e sete, 

Ci mi-e dor de codru verde, 
$i mi-e dor de |ara mea t 
C-am lasat trei mindre in ea ! 



510 

Oltule, Oltetule, 

Secati-ar izvoarele 

$i toate potoacele, 

Sa tree cu picioarele, 

Sa-mi vad surioarele. 

la aduna-ti apele, 

Le tree cu picioarele, 

Vreau sa ies pe la strimtori, 

Sa-ntilnesc la ne gust ori. 

Sa-ti ramina prundurile, 

Sa le ar cu plugurile, 

§i sa samfin busuioc, 

Sa rasara dor si foe ; 

Da' sa saman viorele, 

Sa rasara dor §i jele. 

Oltule, batrinule, 

la descuie-ti usile, 

Ca sa tree la mindra mea, 

Ce ma iubeam eu cu ea. 

Si sa calc pe iarba deasa, 

Da' sa trag si cite-o coasa, 

Sa dau doua-trei poloage, 



Apoi sa zbor pin pirloage 

Dupa fete frumu$ele 

Si puicute tinerele. 

Sa tunam in codru-al des 9 

Sa-mi dea gura pe ales. 

In codru cu frunza rara, 

I mi da gura pentru-o vara. 



511 

Veniti, frati, veniti, surori, 
De chititi-ma cu flori ! 
Vedeti bine c-oi sa mor, 
Numai de al mindrii dor f 
Binele ce I-am avut, 
Tot raiul ca I -a vazut 
Faptele ce le-am facut, 
Numa-n iad m-au petrecut. 
Si acolo-a$ fi sezut, 
Da' credeti ca am putut 
De mirosul florilor, 
De dorul nevestelor ?... 
$i-ndarat ca ma-ntorsei, 
Iar pe drumuri ma pusei ! 
Si la poarta raiul ui, 
Iaca floarea soarelui. 
$i cu spicul griului, 
Ce judeca florile 
Ca au dat miroasele ; 
Busuiocu s-a jurat, 
Si mirosu nu i-a luat. 



512 

Lasa-ma, maica, sa mor 
Pe perine de fuior, 
In bra tele cui mi-e dor. 
Lasa-ma, maica, sa zac, 
Pe perine de bumbac, 
In bratele cui mi-e drag. 
Lasa-ma, maica, sa mor, 



460 



Intr-o gradina cu flori, 
Cu mindra de subtiori. 
Lasa-ma, mindro, sa zac, 
Intr-o gradina cu mac, 
Cu mindruta dupa cap. 
Lasa-ma, maica, sa pier, 
Intr-o gradina cu tei, 
Cu gura la gura ei. 



513 

Cind sa vad vara venita, 
Si zapada ochefita 
Vioreaua impupita 
Si pe mindra primenita ! 
Stau in loc ?i ma gindesc, 
In ce parte s-o lovesc. 
Ori vioreaua s-o rup, 
Ori pe mindra s-o sarut ! 
Vioreaua rup $i miine, 
Dara mindra nu mai vine ! 
Eu le-am spus ochilor mei. 
Sa nu fie lacomo§i, 
Dupa oamini de-ai frumo$f. 
Eu le-am spus ?i nu m-asculta, 
Dupa om frumos se uita. 
Ochilor, de-ati fi sarit, 
Ce-ati vazut tot ati iubit. 
Ochilor, de-ati fi secat, 
Ce-ati vazut n-ati mai lasat. 
Iesi, mindruto, ie§i la poarta, 
Sa vezi doru cum ma poarta ; 
Ma poarta din loc in loc, 
Ca pe-un om fara naroc. 



Cfi mi-e Gogft ostenit, 
De-asara de la iubit, 
Ca 1-a {taut Ioana mult. 
Fa-ma, Doamne, ce m-oi face, 
Drept la Ioana pe razboi ; 
Sa vad, tasa or! nu {asa, 
Ori lacrami pe spata vars&. 
Ioana tasa paturele, 
Sa-nvaluie pruncu-n ele. 
Fa-ma, Doamne, ce m-oi face, 
Fa-ma-un pui de turturica, 
Drept la Goga pe opinca. 



515 

Fa-ma, Doamne, ce m-oi face, 
Fa-ma floare de cicoare, 
La mtndruta-n tasatoare, 
Sa ma tie-n brate-u^oare. 
Fa-ma mindra pasarica, 
La mindruta-n ferestuica ; 
La mindruta in portica, 
S-o vad sara cum se culcS. 



516 

Lina verde de-un bujor, 
Bate murgu din picior, 
La fereasta din obor. 
Bate murgul sa ma scol, 
Sa-i pun §aua bini$or, 
Sa-1 plimb pe unde mi-e dor. 



517 



514 

Fa-ma, Doamne, ce m-oi face, 
Fa-ma-un pui$or de gaie, 
Drept la Goga pe dugaie, 
Sa-i ajut la cintarit, 



Lina verde murele, 
la-ma-n brate, dorule ; 
Si ma trece Dunarea, 
De focu lu Strafi^a. 
Bate-o, Doamne, pe Veta, 
C-a pus casa la $u$ea, 



461 



§i fereasta la dreapta. 
Cine trece p-ingS ea, 
Sa-i sarute guri{a, 
Gurita lu Strafija. 
Strafita, buzele tale 
Le-a minjit ma-ta cu miere, 
Mor danacii dupa ele ; 
Strata, ochli tai 
I -a minjit ma-ta cu clei, 
Mor danacii dupfi ei. 



518 

Du-te carte §i grabejte, 
$i la daica poveste$te 
Cum naicu{-al ei traie$te. 
Izvorel cu apa rece, 
Dar-ar Dumnezeu sa sece. 
Busoioace, nu te-ai coace, 
Nici saminta n-ai mai face* 
Ca din saminta ta v 
S-a polimit dragostea. 
Bate vintu 9 iarba culca, 
Doru naichii ma usuca. 
Bate vintu, iarba scoala, 
Doru naichii ma omoara. 



519 

Foaie verde trei spanaci, 
Hai, hai, cu nadragi, 
Sapte franci suta de raci, 
$i doisprezece-a de boraci ! 
Belecii to{i saraci, 
Da 9 plugarii toti bogati. 
Plugarii de-amiaz imi doarme, 
Belecii-mi mor de foame 
Ridicind la libicoane, 
Pe su* salci de-ale uscate, 
Cu caciuHle-afumate. 
Prindea cite-o plavioara, 
Tragea visla se omoara ; 



Da* cind prindea cite-un somn, 

Gindea ca e mare domn. 

Cind prindea cite-o scramble, 

Sara merg la pravalie 

$i mai bea cite-o rachie, 

$i cinci-$ase-n veresie. 

Priponira mi^ele 

Pina fierb urzicile ; 

Bagara copii-n fiara, 

Sa nu se arda la ghiara. 

Hai melci, hai scoici, 

Hai raci, hai boraci, 

Hai draci cu nadragi ; 

Belecii to{i saraci, 

Da' plugarii toti bogati ! 

Plugarul tare munce$te ; 

$i iarna li se gase$te, 

Da' pescarul balaie$te, 

Sara n-are neam de pe$te ; 

Iepura$ul, vai de el, 

Cu copoaica dupa el, 

Toata ziua-alearga-n goana, 

Si sara cina-i raceala. 

Degeaba s-a farimat 

Si degeaba-alergat, 

Sara n-are de cinat. 

Belecii trimbicerii, 

Cimpoierii, tobo$arii, 

Lautarii $i cizmarii, 

Opincarii $i olarii, 

Orice om e la zanat, 

Nu-1 mai vazu$i tu bogat. 

Ca 51 eu sint lautari 

$i de cind mi-am invatat 

La arcu§i $i la cintat, 

Eu bogat nu ma mai fac !... 



520 

Frunza verde foi $i-o fraga, 
Hr&ni-m-a$ cu sapa ; 
Sapa este cam grea 9 



462 



MS trece apa cu ea. 
Sapa mare, pa mint tare, 
Sap ziua pe cfnci parale, 
Sara le beau din picioare, 
De n-am nici o alinare !... 
Hrani-m-a$ cu plugu, 
Cum s-a aranit moju ; 
Plugu-mi este goanga rea, 
Fuge de-a-nderetelea, 
Cu coarnele-n burta mea f 
Frica mi-e ca m-o-mpungea ! 
Saracut de maica-mea, 
Ni$te lemne-n$iruite, 
Ni$te vite necajite, 
Ni$te boabe risipite ! 
Toata vara hai ?i vai, 
Si iarna far' de malai. 
Da' saracu balaciu, 
Vede cite-o plavicioara, 
Trage visla de s-omoara ; 
Ginde$te ca-i nosficioara, 
S-o bage la inimioara ! 
Cind prinde citiva baboi, 
Face plugu de opt boi f 
Gindeste ca e ciocoi ! 
Cind prinde un pui de somn, 
Se facea ca este domn. 
Uite, Doamne, oi si vaci, 
Balacii toti saraci ! 

9 

Cind prinde cite-o scrumbie, 
O ducea la pravalie 
$i bea doua-trei rachie, 
De trei-patru, veresie ! 
Uite, Doamne, boi $i vaci, 
Muncitorii toti bogati, 
Balacii toti saraci ! 
§ed la salcile uscate, 
Cu caciulile-afumate, 
Parca-s de pomana date ! 
$i-au bagat copiii-n fiara, 



Sa nu se arda la ghiarS ; 
Pinfi scoate turta-afarS, 
Pling coplii de s-omoara !... 



521 

Saracile fetele, 
Cum i$i bat picioarele 
De toate razoarele, 
S-aduca ceapa cioreasca, 
Fata sa-$i rumeneascS. 
Ceapa-ciorii s-a uscat, 
Fetele s-a suparat 



522 

Ceal cu nevasta buzata, 
Pune-i clopot ca la vaca : 
Sa-i dai drumu sa se duca, 
Sa-mi pasca iarba §i frunza, 
Sa se subtle la buza. 
Da* cu barbatu urit, 
Scoate-1 simbata la tirg f 
Zbiara tare,-n gura mare : 
— Hai la barbat de vinzare ! 
Ca las pretu mai a$a, 
Luati-1 naiba de-acia 9 
Sa ma curat de-o belea ! 



523 

Frunza verde de mar dulce, 
Am o mindra ca ?i-o cruce, 
Da' la lucru n-o pot duce, 
Ca e mindra o papula. 
Dimineata-i roua rece, 
Bate $i o prea-ncalze$te, 
Fata alba-i umeze$te. 



463 



Aide, loane, la fintina, 
Sa aducem apa-n gura, 
S-o punem la taietura. 



N-am omorit-o eu f 
$i-a trintit-o Dumnezeu, 
Dar i-am ajutat ?i eu ! 



524 

— Mindro, care bate la 

fereastra noastra ? 

— Omule,-i pisica noastra ! 

— Cinile-i cu palarie, 
$i cu aine de dimie, 
Iti face cu mina tie ! 

— Omule, pisica noastra 
Ji-o las prasila la casa ! 

— Nu e urma de pisica, 
$i e urma de opinca, 
Vezi, muiere afurisita !... 



526 

Ma-nsurai §i luai muiere, 
Mi-o luai far* de placere. 
Luai strigoaica a din lume, 
Sa lauda cu galbini, sume, 
Acu$ sta sa ma sugrume f 
Sa lauda pe tot ceasu, 
Ca mi-adus galbini cu trasu, 
Tot cu ei imi taie pasu. 
Decit cu galbini in lada, 
$i cu navasta naroada ; 
Mai bine una saraca, 
Ce-i porincesc aia sa faca. 



525 

De multe ori $i eu m-a? duce, 
Cu nevasta urita n-ajunge ! 
M-a§ duce §i eu la nunta, 
Da* am nevasta urita. 
Ma pusei $i eu la masa, 
Vazui alta mai frumoasa ; 
Da* ma uitai si la a mea, 
Parca e somodiva ! 
lasa din casa afara, 
De omoara 1-ale oara, 
Ori omoara oarele, 
Ori ca sparge vasele. 

— Ce sa ma fac, surioara, 
Cu a muiere neroada ! 
Iese sara pin obor. 

Fug vacile de s-omor ! 

— Pune coada la topor, 
§i trasne§te far-de fior. 
De te-ntreaba cineva, 
Ce-ai omorit nevasta ? 



527 

Frunza verde foaie creata, 
Om cu muierea la casa ; 
Sta cu ochii la oglinda, 
Da* gunoiu pina-n grinda. 
Nu asara, alaltarisara, 
Se rindira noua cara, 
Sa-i scoata gunoiu afara. 
Dar cu muierea urita, 
Face casa molalita, 
Cind o strici, este sarita, 
Vine cu gaina fripta 
$i cu turta-nvaluita. 



528 

Am muiere cu oglinda, 
Cu gunoiu pina-n grinda, 
C-a strigat birovu-asara, 
Sa rindeasca $apte cara, 
Sa-i scoata gunoiu-afara. 



464 



529 

Lina verde de-o cicoare, 
Am muiere ca o floare ; 
O lasai culcata-n {oale, 
Plecai la alta putoare. 

— Scoal', muiere, de maninca, 
Ca ti-am taiat pui de curca I 

— Daca, fie $i de ra{a t 

Nu ma scol pin v dimineata I 
Tu petreci, muica petrece 9 
Casa mi se risipe?te. 
Da* muica, baba batrina, 
la urciora$u pe miaa, 
Pleaca sara pin grading. 



530 

— Frunzulita ca nalba, 
$tii, omule, boala mea ? 
Boala mea e cinepa; 
Cinepa mi-ai semanat, 
Boala-n oase mi-ai bagat 
De mi-ai fi barbat cuminte, 
Ai ie$i cu coasa-nainte, 
S-ai cosi-o cam pe sus, 
Sa nu pun un fir pe fus. 
Daca-o tore, o torc f o tore, 
Daca nu, o pun pe foe ; 
Si la foe sa ma-ncalzesc, 
De belea ma izbavesc. 
C-am avut irei calcioare, 
§i le-am dat la torcatoare, 
Nici unde nu ma doare. 
§ed la bere, intr-una beau, 
Pina barbatu imi iau. 



531 

La paru cu foaia lata, 

Ce mai joaca sirbu roata ; 

Sirbele, saracele, 



Cu coada ca vacile, 
Cu mo$ ca ciovicele, 
Cu fuste ca cergilc. 
La piru cu foaia-ngustd, 
Zo, mai joacS sirbii-n fusta ; 
A pierdut sirba pistelca, 
$i-o cata sirbu cu leuca 



532 

Cum e?ti, mindro, de frumoasa, 
A?a sa-mi f ii credincioasfi ; 
N-ar mai fi gilceavfi-n casa, 
Da v (i-e vorba troncanoasa ; 
Mindro, cit e$ti de ghiolbanft, 
Asara-fi dedei o palma, 
Dar in zori ma caii 
Ca dedei de te sturiL 



533 

— Foaie verde flori de pom, 
Hai, varuico, sa jucam, 

Ca la vara nu putem. 

— Lasa-1 focului de joe, 
Ca ma tine treaba-n loc, 
$i sa vede-a$a $i-a$a, 

§i sa nu sa ridfi lumea ! 

— Pai bine, fa balaioara, 
Ce-ai lucrat tu asta-vara? 

— Am pazit un loc de cioara, 
§i-am tesut o pinza rara ; 
§l-am smintit-o din picioare, 
Iar omu ma bate tare, 
Mi-aduce aminte de sul, 
Parca ma baga prin riur. 
Firi-ai focului de joe, 

Ca de foame nu mai pot ! 
Cind vine cite-o zi mare, 
De cucoana oi fi cucoani, 



30—3792 



465 



Da' nam fasui sa bag in oale, 
Nici la moara sa due boabe. 
A$ muri ?i mai am zile, 
A$ trai ?i n-am cu cine. 



534 

Danacii ai de la not, 
Maturele pin gunoi. 
Danacii din alte sate, 
Meri§oare cumparate. 
Cumparate simbata, 
Mincate dumineca. 



535 



Pina ma iubii cu Ioana, 
I mi varsara porcii oala. 
Pina ma iubii cu Dina, 
Rimara porcii gradina. 
Pina ma iubii cu Nicoli^a, 
Varsara porcii chisalita. 
Pina ma iubii cu Lelea, 
Varsara porcii mnerea, 
§i nu ma §tie muierea. 



536 

Amar, mindrujo, amar, 
Dragostea supta-n zadar, 
Dragostea cu multa jele f 
Ca ?i focu de surcele, 
S-aprinde, se bilbaie^te 
$i in casa nu-ncalze$te. 



537 

Hai, mindro, sa te sarut, 
Ca odata plec la plug, 
Sa aleg in lung ?i-n lat ; 
Ziua mare, grije mare, 
Dragostea n-are rabdare. 



538 



Foaie verde de naut, 

O fata s-a socotit 

Tot cu pizma si cu ura, 

Sa ma fermece pe mine, 

Sa ma las, b^deo, de tine ; 

Las* sa faca ce o vrea, 

De tine nu m-oi lasa. 



ANEXB 



NOTE 



Am considerat necesar ca la finele volumului si introduc imele succinte informlri 
asupra biografiei celor mai reprezentative figuri istorice, mai pufin discutate iau cunoscute 
in istoria sau In folclonil nostra. 

De asemeni, am adluga sumara deserter* a unor localittfi de important istorid, 
ceUfi 5< rfuri, despre care se vorbefte mai des |i este bine si le cunoaftem mai mult 
In acest fel, ctntecul popular devine tot mai evident un izvor pentru istorie, geo- 
grafie sau etnografie. 

Rapsozii timoceni fi balcanici In genere, nu ctnti In poezia popular! figuri de eroi 
mitologici, ci ctntl personaje reale, care s-au c onf r u nt at pe clmpul de bltllle en aceea 
care i-a cotropit fl tfnut tn robie jumltate de milenlu, puterea otomanl. 

Eposul bulgar fi sirb cfntl de multe ori eroi comuni : pe Milos Obilici i , Kralevid 
Markov Haiduc Veicu fi alfii. 

Afa cum slavii din sud Indrlgesc aceste personaje istorice, prin intermediul lor f i 
noi romlnii le-am ctntat cu simpatie. Admirafia pentru faptele eroice s-a transmis de la 
un popor la altul. 

Baba Novae, Cruia lui Novae, Marcu OSiforu (Kralevid Marito), lancu ttoniade (Sibi- 
nianin lanko, Filip Mlgerina, Radu Voievod (Radu beg). Deli Marcu, Haiduc Velcu, frafii 
Asinefti, precum fi alte personaje istorice din epica eroicl a nafiunilor halcanice, se tnscriu 
In folclorul fi istoria tuturor acestor popoare* 

1. BABA NOVAC 

Este eroul comun al popoarelor balcanice. Circull mai cu seaml tn epica romlnl fi 
sfrbl, dar fi t n cea bulgariL U slrbt e mimit Starina Novae fi Debeli Novae ; la bulgari, 
Debel Novae, Haidut Novae fi Start Novae. 

Indiferent de numele ce i s-a atribuit el este plrintele eel mai tndrlznef fi simpa- 
tizat al haidutilor fi maselor de tirani asupritf fi exploaUfi din Balcani. 



1 Ambasadorul austriac la Cbnstantinopole, Cunipefici, tn Insemnlrile sale de clU- 
torie Itinerarium spune ci tn Croatia fi Craina in 1531 a auzit ctnttndu-se balada 
despre eroul de la Cosova, Milof Obilici. 

3 Icrtr-un comunicat al senatukti Venetian din 1547 se spune cl un clnttret orb din 
Spalatto (Split) etnta despre Kralevid Marko, iar poporul tntreg tl acompania, dd cu tofii 
ftiau ctntecul. La 1544, cronicarul maghiar Sebastian Tinodi amintefte de un vestit „guslar" 
sirb, Dumitru Carman (Ibidem, nr. 342). 

469 



In epica slrb.1, fl afISm haiducind In munfii Romania din Bosnia sau tn Dalmafia. 

Intr-o perioadi de cca. 300 ani (sec. XII— sec. XVI) apar aproape *ase croi cu numele 
de Novae. 

Epica slrb* II aminteste ca fiind contemporan cu Giuragi Brancovici, eel c2s*torit cu 
Irena (cca blestemati) de la Salonic, din familia iCantacuzinilor (dfisStoria la 27 dec. 1414). 

In general, in epos u I bulgar (mai pujin In eel slrb), acest personaj nu joac* un 
rol propriu, ci apare ca prieten sau frate cu Marcu Criisorul (Cralevici Marko). Nu e 
cintat in baladele bulgare declt impreuna cu alte personaje istorice. 

In eposul nostru el are un loc mai important, iar istoriografia confirm* existenfa 
acestui erou de frunte in oastea lui Mihai Viteazul care trece din Serbia cu cca. 
1000—5000 haiduci. 

Istoriografia bulgar* II consider* a fi de origine bulgar*, din judejul Vidin *, 

regiunea timocean*, iar slrbii susfin ca este slrb. 

Dupa opinia cronicarului maghiar Szamoskozy Istvan, Baba Novae este timocean, 
n*scut In comuna Poreci, mai sus de Or$ova ?i Tabula Traiana, sat mutat la 1031 din 
insula cu acelasi nume, in or*$elul Don! Milanovaf de azi, port la Dun ire, curat 
romanesc. 

In urma c*derii lui Mihai Viteazul, Baba Novae ajunge comandantul cetitii Upova. 
Este prins de c*tre nobilimea maghiar* cu o scrisoare secret! pe care o trimesese pasei 
de la Timisoara prin duhovnicul sau Sasca, In care propunea Portii reabilitarea lui Mihai 
si revenirea pe tronul Munteniei. Nobilimea din Dieta din Cluj II condamn* la moarte 
$i, dup* ce este jupuit de viu, este ars pe rug in piafa din Cluj, la 5 februarie 1600, ora 10. 

Unul din cei mai mari general! ai lui Mihai Viteazul dac* In istorie este prea pufin 
cunoscut, In epic! ocup* un rol foarte important. 

2, MARCU CRAIJORU 

(Marko Kraljevic, 1371—1395) 

Este fiul regelui Vukasin al Serbiei. Dup* moartea tattlui s*u accepts vasalitatea 
turceasc*. Stlpineste partea apusean* a Macedoniei cu capitala la Prilep. 

In istorie joac* un rol Insemnat prin aeeea ca fiind vasal al turcilor a pSstrat o 
oarecare independent* t^isoarei sale pe o perioadi de 20 ani. 

Dup* lupta cu turcii pe Marifa pierde independenfa fkrii $i este aliaful lui 
Baiazid fmpotriva lui Mircea eel Mare. 

In lupta de la Rovine, ling* Craiova, Marcu Craisoru moare ucis de c*tre domnul 
T*rii RomSnesti. Legenda spune c* Marcu n-a voit s* lupte $i a dorit si moar* de 
sabia unui domn crestin. 

Dup* o legend* timocean*, Marko Kralevid ar fi fost grav rfnit de Mircea eel 
Mare la Rovine ling* ora$ul Negotin si comunele : Geanova, Coroglasi, Samarinovat ; de 
act plecind r*nit a murit pe mun|ii Jtirbi din fafa Or^ovei. 

A avut dou* sofii : pe Elena si Teodora. Cu Elena w aflat In ceart* *i aceasta, 
fmpotriva voinfei lui a rupt o parte din posesiurrile sale din Kostyr. 



lKratka b*lgarska enfiklopedia, Tom. I A, Sofia, 1963, pag. 160. 

470 



Despre viafa lui familial! istoria nu are cuvinte de laucU. 

Marcu Kralievici a avut dot frafi : pe Andrei fi Dimitrie, care stnt figuri jterse 
in istorie. 

fn epica sirbX $i bulgarS, deopotrivS, Marcu Crai$oru este figura cea mai proemi- 
nenta, cintati $i simpatizaUL 

Despre acest erou s-au pastrat zeci de balade. Prin intermediul baladei timocene 
figura eroulut pStrunde $i In literalura noastrS, unde fl tntflnim alXturi de Gruicea 
fiu! lui Novae. 

DupS tradifia popular*, savanutul Felix Kanitz susfine cS Marcu CrXi?or a lost 
Inmormlntat pe locul „Rovine" de lingS contuna Ceanova (Du$anovaf), fiind grav rinit 
de Mircea eel Mare. La 1876 In com. Sirbovla$i, pe piatra unui pod se putea citi IncS In 
litere cirilice : „Zdie zam£e Kralj Marko" (Aici zace Marcu Cra1$oru). 

3. FILIP MAGERINA 
(1369—1426) 

Personaj istoric tntilnit mai des in epica timoceana* $i sud-stavX. 

fn epica slavS apare ca un rival al lui Kralevici Marko pentru buzdugan. 

Este tin erou care in fradifia $i eposul popoarelor balcanice ocupi un rol 
aproape ca $i eel al lui Marcu Crii$oru. 

Nu este un personaj fictiv, ci este un mare conductor de o$ti, de origine din 
Floren;a, Pipo (Filipo) Spano, nascut la 1369. 

Intra in serviciile arhiepiscopukii maghiar din Estergom, vechea capitals a Ungariei, 
apoi la regele Sigismund. Este diplomat $i militar de frunte. 

In vara anului 1426, se aliaza cu Dan II domnul Munteniei, $i cneazul bulgar 
Frujin, fiu al regelui §i$man, trece Dunarea $i di puternice lovituri armatei otomane pe 
care o invinge. In aceia$i an, Filip Magerina este bitut de turci $i moare. 

4. RADU VOIVOUA (Radu beg) 
sau Radu eel Mare (1496—1508) 

Este figura unui voievod romin foarte simpatizat de dttre popoarele slave din sud, 
in baladele cele mai vechi. 

El apare In baladele : Radul voivod i socol, 2enidba Radul begova, Radul Voivoda i 
tar Murad, aceasta din urma, imprumutatS probabil din epica slav* de cltre anonimul timo- 
cean, $i are o mare circulate In epica sud-slavJL 

In epica noastra Radu Voievod apare incidental intr-un c?ntec batrtnesc §i mai mult 
In legendele romanilor timoceni. 

Numele personajului apare pe inscrip|iile unor ctitorii biserice$ti de pe Timocul 
Negru. Totu$i, nu se poate preciza despre care Radu este vorba, caci Murat I este sultanul 
turcilor de la 1362—1389, fiind ueis de Milo$ Obilici la Cosova (Ctmpia Mierfei; 
Contemporan cu Radu eel Mare (IV), care a domnit tntre 1496 — 1508, fiul lui Vlad 
Calugarul, nu este nici un sultan cu numele de Murat (Amurat). Este posibila* o confuzie 
comunl tuturor aezilor popular!, bulgari, slrbi $i romini, caci contemporan cu Radu eel 
Mare este Baiazid al ll-lea (1481 — 1512), otravit de propriul sau fiu Selim, care spune 

471 



despre Radu eel Mare la 1511 c* : „A ctrmuit fara romlnilor spre deosebit* mulfumire 
a supu$ilor"... „A fost bun, drept, tnfelept". Confuzia este posibil* tntre Murat $i Baiazid, 
dup* cum poate si fie $i Intre Radu eel Mare $i Radu I, fratele lui Vladislav I, con* 
temporal* cu tmp*ratul turcilor, Murat. 

Identificarea persoanei lui Radu Voievod, mai des Intilnit sub numeie Radul beg 
In epica slav*, se poate face cu ajutorul istoriografiei strbe. Radul beg zis ?i „Caravlahu' 
dup* M. C. Milicevil (Kneievina Sibija, pp. 881— WO, a avut fiu pe Ion, iar acesta pe 
Gheorghe. Pe rlul Timoc, la sud de orasul Ziiceri, pe afluentul s*u Tlmocul Negru, zide*te 
zece m*n*stiri aflate azi tn ruin* : Lozifa, L*pu*nic, Uicova (catedralX), Gripiceva, Petmsa, 
Padina, llina, Mirostifa (ling* afluentul Miro$tivi|a), Gtrli$tea *i tnc* una Zanevat spre 
poalele muntelui Artani /Rltani). M*n*stirea L*pusnic servea drept catedral* pentru re* 
giune si aci i$i avea sediul un episcopal al lui Radu eel Mare. 

Catedrala provinciei din N.E. Serbiei de azi de la L*pu?nic, este zidit* tn anul 1581* 

Inscripfia pSstrat* gl*sue$te astfel : ...„zidit*... (de) domnitorul loan Radul Voevod, 
domn al Intregului teritonu al Ungro-Vlahiei $• de marele jupan * Gherghina cu egumenul 
Gelasie, In anul 1581". 

Inscripfia pomene$te de contribufia ieromonarhului Teodor, precum $i de un alt 
nume din care s-a p*strat numai cuvtnrtul „Mare" (netradus). Inscripfia este tn limba 
slav* veche. 

Radul beg a avut o anumit* leg*tur* cu poporul din aceste p*rfi, dovad* tradifia 
putemic* In popor $i ctitoriiie sale. In orasul Zaje£ear (Z*iceri) avea $i un mic palat cu 
un etaj, azi casa unui oarecare Ninuf* 2 . Ne firtrebim ce-o fi c*utat Radu eel Mare tn 
aceast* regiune ? Intrebarea este aruncat* timpului ca o tresXrire a unci dureroase uititrt. 

Felix Kanitz consider* c* Radul beg este una $i aceea^i persoan* cu Radu eel Mare 
la care trece din sud c*lug*rul strb Maxim. 

Ctitorii tn regiunea timocean* au ji domnitorii rom*ni Mircea eel Mare, Mihai 
Viteazul $i Matei Basarab. 

5 DELI MARCU 

Renumit c*pitan de haiduci de origine din Dalmafia, trece In solda lui Mihai 
Viteazul cu peste 1888 de haiduci. Particip* la luptele purtate de Mihai Viteazul tn Ardeal 
remarclndu-se ca $i Baba Novae. 

Duce lupte fmpotriva turcilor tn p*r{ile timocene, la Vidin (Dii) sj Cladovj, 
tmpreun* cu Baba Novae. 

tn anul 15% istoriografia sirb* II aminte^te ataetnd cu 2888 de haiduci Cladova 
(Claudia), cetatea turceasc* rezidit* de Bali beg la 1524 (Fetislam), sj reu$e$te a ocupa 
cetatea Impreun* cu oastea lui Mihai Viteazul abia la 1598. 

Istoriografia strb* II consider* voievod $i c*petenie de haiduci, iar la noi este 
c*pitan de oaste. 



1 {upanul sau pirc*labul era administratorul unei provincii, un fel de rezidenfi ai 
domnitorilor, mai des intilniti la slrbi $i rom*ni. 

* Zbomik Timo&e Krajine, torn. 1, Beograd, 1929, p. 9. 

472 



Erotsmul lui este ctntat tn epica rom^nS, strbX $1 bulgari. 

Deli Marat este amintit de istoriografi cXs2torindu-se cu fiica banului Vatahiei 
^Vlasko bum", probabil cu una din fiicele lui Mihai Viteazul. 

6. CARAPANCEA 

In sec. al XVIII-lea, tn a doua jumitate, apar administrlnd Oaina printf din familia 
Carapancea. Succesiunea administrate! se transmitea pe linie ereditaitt prin firmane noi. 

Primul print de Oaina cunoscut a fost Hie Carapancea, urmat de ginerele sSu Stancu 
Carapancea, succedat la rtndul sSu de ginerele s2u Danilo Aleksievici din Petrovaradin, de 
nafionalitate strb. la 1790, ctnd austriecii se retrag din Negotin, el fuge tmpreunX cu ei, 
iar turcii ti aresteazS familia la Vidin *i e ucis dup* rSzboi de turci la 1798, pe ctnd $e 
inapoia la Negotin. TI urmeazX Stancu Carapancea, care moare la 1805. 

Prinful Stancu Carapancea are dot urma$i, pe Percea $i Mi$u, care ribntn tn Negotin 
pini la 1887, ctnd Percea fuge tn Poreci (tn fafa Orjovei), unde moare. 

Pazvan Oglu ocupS acest principat autonom prin forfS la 1807, construind cetXtf 
tn Negotin* 

Cu ajutonil ru$iior sub comanda grofului Tukato, strbii $i rominii uniji elibereazS 
Negotinul de turci la 1818, iar ca $ef al administrate! este numit Mi$u Carapancea, prinful 
de Craina, care moare la 1811, iar tn locul slu Karageorge tl numefte pe Haiduc Velcu, 
care comandl 48 comune. OupS opinia istoricului strb M. G. Milicevid, tnsu^i Caragheorghe 
(Karageorge), primul conductor al revolufiilor strbe$ti, ar putea avea legSturS de stage cu 
vlahii din Serbia, fiind fiul lui Petroniu $i Marifei, spuntndu-i-se tn tinerefe : acest 
„copil vlah" * care ucidea la turci. 

7. OSMAN PAZVAN OGLU 

(1758—1887) 

Este renumitul pa$2 de la Dii (Vidin). Se remand in luptele purtate cu Austria de 
Turcia (1788—1791). 

Fiul lui Omer Osman, turc din Vidin care s~a rSsculat tmpotriva Porfii $1 cu cetele 
sale de pasvangii a pustiit ambele t*rmuri ale DunSrii tntre 1797—1887. 

Regiunea Vidinului, ca o parte din regiunea Timocului, este ruptX de marele imperki. 
In zadar a trimis sultanul tmpotriva sa expeditii de pedepsire, dk cetatea Vidinului w-a 
putut fi cuceritf. Prima ciocnire are loc la 1795, iar la 1797 Mustafa-pafa asediazS cetatea 
cu 40.008 de turci fSril nici un rezultat 

Asediul al doilea a rSmas de asemenl fiW efect tn fafa celor 12.888 de ieniceri 
inchi^i tn cetatea inexpugnabilS ; atacul condus de Hu$ein-pa$a tn fruntea celor 188.000 osta?i 
turci, a fost zdrobit de Osman Pazvan Oglu. 

Ductnd lupte locale tn Serbia $i Jar* Romineasci pentru a devasta $i ocupa 
teritorii cu sprijinul ienicerilor, cirjaliilor $i delba$ilor, Osman Pazvan Oglu este tnvins 
tn Serbia Veche tingi Alexinaf, safcil Givgibara de cStre 808 de strbi fi romSni timoceni, 



* M. G. Milicevid, Kneievina Srbija, Beograd, p. 542. Dups turci nofiu* 
nea de „valah", ar putea avea $i sensul de „cre$tin". 



473 



comandafi de Dobirniaf $i voievodul romln timocean Paul Matei din Melnifa, ce-i 
comanda pe „vlahii de la Mlava" (Passarovitz). iCei 6000 de turci au cunoscut aci o mare 
fnfrtngere. 

Viteazul pa§5 de la Dii (Vidin) moare la 5 februarie 1807, fiind Inmormintat in 
cetatea „Baba Vida" a Vidinului, fn aula geamiei lui Mustafa-pa$a. Pe mormint e pus! 
o ptatr! funerarS scris! In amintirea marelui rSzboinic, care sft!iiie$te pe cititor : # ,sl faci 
bine poporului, c5ci pentru tofi exist! moarte $i dreapt! judecat!", cu toate c! el adusese 
multe necazuri rominilor timoceni, bulgarilor, sirbilor $i dinroace, in T* r * Rom4neasc!, 
jefuind poporul pin! In Moldova, a$a cum ii pastreaza amintirea epica popular!. 

In locul lui Osman Pazvan Oglu, sultanul Selim al Ill-lea II nume$te guvernator la 
Dii pe Mula-pa$a, bine cunoscut In epica sud-s!av! §i in cea timocean!. 

6. HAIOUC VELCU PET RO VI CI 

Este eel mai popular erou din prima revolufie a sirbilor impotriva turcilor. 

S-a n!scut in regiunea Timocului Negru, in comuna Lenov!f, aproape de munfii 
Artani (Rtanj). Este de origine sirb §i nicidecum bulgar sau roman, cum susfin unii istorici. 

In copil!rie merge slug! la pa$a de la Vidin, unde tnvafX turce$te, apoi, suparat de 
un alt st!pin, II g!sim printre haiducii lui Stanoie Glava? la 1C03. 

De la 1804 inainte particip! la mai multe lupte remarcindu-se la Soko Banja, 
Podgorat, pe Timoc. Are tunar pe romlnul Tr!il! Pfrvu din comuna $Iivari (judejul Timoc). 

In anul 1811 este trimis din Banja la Negotin, in locul lui Mi$u Carapancea care 
moare in acel an. 

In 1813, luptind cu 3000 de sirbi $i romlni timocieni impotriva turcilor in comuna 
Bucopcea, este ucis de turci printr-o lovitur! direct! de tun, tras! de un cazac din 
razbunare, dupa ce-l tradase pentru o palm! data acestuia de Velcu. 

In luptele purtate, primul tunar al sau a fost Petru Tunaru, timocean (valah) din 
comuna Urovifa, iar sfatuitor a fost inv!f!torul roman Ghifa din Bregova, secretarul sau 
personal. 

Frajii s!i mai mici, Milutin Hera §i Milko, au dat, de asemeni, dovad! de eroism 
in luptele cu turcii. In epica timocean! se cinta numai faptele lui Haiduc Velcu, nu $i 
cele ale intemeietorului dinastiei strbe$ti, Karageorge. 

9. STOIAN STINCA 

Este haiduc vestit, nascut in comuna (sicova Mare, contemporan cu Osman Pazvan 
Oglu, cu prinful Mi§u Carapancea din Craina (Marginea) %\ cu Mula-pa§a din Vidin. Pe 
la 1810 el este haiduc cunoscut In toata Craina, Valea Timocului, Oltenia $i Banal* 

Este impins la haiducie de nedreptajile sociale $i asuprirea turceasc!. Lupta lui 
Stoian Sting! $i a haiducilor comandafi de el are caracter social $i patriotic. Dintre cei 
mai fideli colaboratori ai sai, balada aminte$te pe unchiu-sau Craciun $i nepotu-s!u 
Dumitru. In Valea Timocului avea re$edin(a tntr-o celate roman! parasita, Albotina, intr-o 
pester! de la Zlocutea $i Fundeni, nu departe de Dii (Vidin). 

A haiducit in Jstrst Romaneasc! §i in Banat. Este cunoscut in parole Craiovei $i 
Jiului. Urmarit de turci $i poterele boiere$ti apare locmai in muntii Cernei. Aci haiduce$te 

474 



tmpreunl cu haiducul oltean Romania, din Obtr?ia de Munte (raionul Baia de Arami) *l cu 
Duliman. fn aceste plrfi au haiducit, dupi legends, vreo 15 ani, dupi care Romania 
s-a cisitorit tn comuna Obtr?ia de Munte, dovadi familia de azi a Romanite$tiIor, iar 
Stoian Sting* s-a ti&ttorit fn comuna Cornereva, de unde a rlmas familia Stingularilor de azi. 
De la Stoian Sting* a rSmas metoda recrutani haiducilor („Iotrilor") pe bazi de 
examen. Metoda de recrutare consta intMin racnet nea$teptat tn spatele candidatuluL 
Legenda din Oltenia spune cX daci omul „trtcnea", Sttngi-i spunea : „Ci, taicS, nu 
e$ti tu de haiducie, ci e$ti de sapi lata, de muncit la glie I" 

10. RAD O IT A 

Mare viteaz (ha i due) $i erou cunoscut tn epica $i legendele timocene. Nu se ?tie 
unde s-a nascut. Unii presupun c* la gura Timocului, fn comuna RaxfoivXf de azi. 

Este renumit prin faptele sale eroice $i curajul cu care pStrunde tn palatul lui 
Osman-pa?a, travestit fn „dervif", „cer$etor" etc., precum »i datorit* luptelor purtate 
cu turcii. 

Este posibil si fi trait fntr-o perioada mult mai vedie, tn timpul lui Osman I 
(1299—1326) sau Osman « (1618—1622). 

Personajul este foarte simpatizat de citre epica timoceana pentru ispravile sale eroice. 

In epica strba* balada este aproape identic*, cu deosebirea ca* acfiunea se petrece la 
Marea Adriatic!, la Zara. 

Nu este exclus ca raguzanii, care fn Evul mediu aveau o colonie la Vidin (Bononia) 
*i un consulat, s> fi adus cu ei acest clntec bXtrtnesc de la Adriatic*, sau, invers, raguzanii 
sa-J fi imprumutat de la romAnii timoceni. 

11. Cf Rj ALI I 

Erau bande de ieniceri razvritite, care fiind organizate ca annate turce$ti indepen- 
dente $i-au creat faima pentru cruzimile lor. Acfionau in mod organizat devasttnd ?t 
distrugind sate $i ora$e la sud de Dunare ca $i la nord. 

In timpul sultanukii Selim al Ill-lea 0789-1807), ienicerii devin tot mai indiscipline* 
$i haosul patrunde fn imperiu datorita agenfifor provocatori striini, precum $1 a unui 
imperiu dezorganizat. Erau denumifi „razboinici de codru". 

Sfnt organizafi fn defa$amente de cavalerie, fnarmati cu sabii, pistoale $i pu>ti 
In general, deta$amentele erau alcStuite din turci $i albanezi, dar au fost deia$amente fn 
care se puteau gisi $i bulgari. 

Aparfinind unor straturi sociale s!race sau mijlocii, duceau lupte tndfrjite impotriva 
feudalilor, dar *i a cre$tinilor din Balcani, indiferent de starea lor social!. 

Cei mai vestifi comandanfi de asemenea bande de razboinici *i jefuitori ai 
popoarelor tnrobite : bulgari, greci, sfrbi, romlni au fost : Carasfeiz, Cara-Hasan, Mola Ali, 
Dertli Mehmed, Manaf Ibrahim Emendjic, Sinab ;i alfii. Unii l-au ajutat pe Pazvan Oglu 
de la Vidin. 

Se spune ci $i haiducii bulgari Indje voivoda $i Cara Koliu, a$a cum arata* tn 
autobiografia sa Rakovski, ar fi fikut parte din deU$amentele de cfrjalii. 

475 



Pe uncle treceau, ISsau „praf $i pulbere, foe 51 moarte". In plr|ile Tlmocu!ui bXtrtnli 
spun c2 $aptezeci de ani n-au clntat coco?ii iar oamenii triUau In pXduri cu care cu 
douS profape. Cfrjalii nu $tiau ce este # ,mila". 

Au speriat *i pe sultan atactnd Adrianopolut, Bazargicul, Plovdivul $i alte oraje. 

fn Bulgaria au lost distruse complet de ctrjali urntftoare!e ora;e : Koprivtifa, 
Teteven, Panaghirite, Calofer, Asenovgrad ?i multe jritele. 

12. DELII $1 D E L I B A 5 I 

O altS categorie de rizboinici $i uciga$i turci, provenifi din armata regulatS llsati 
la vatrS, dintre fostele strSji turce$ti. Ei se adunau ca $i cfrjalii In bande tnarmate $i 
atacau satele creatine din peninsula balcanicS, lutndu-le tot avutul. 

Deliba$ii l-au ajutat pe Pazvan Oglu de la Dii si lupte fmpotriva sultanului 
Selim al Ill-lea. 

Dupi 1783, cfnd se une$te Crimeia cu Rusia, printre delii apar hanii tStarilor din 
familia Gireev care intra In solda lui Pazvan Oglu. §ahin Girei, hanul titarilor, vine cu 
deliba$ii sii ?i se pune sub comanda lui Pazvan Oglu care atacl $i devasteazi satele 
din Valea Timocului, precum $i pe acelea din Oltenia, Muntenia, Moldova, Bulgaria 
?i Serbia. 



NUAIE DE LOCALITATI (CETAJI) 
$1 APE INTILN1TE IN EP1CA 
$1 LIRICA TIMOCEANA 



ADA-KALE SAU RU?IAVA NOUA 

Fortfreafi constants de turd la Portile de Her sau dupi ei Demir ICapu, insulX pe 
Duitfre, In Republic* Socialists Romania. 

La 1815 garnizoana turci se revolt* ci nu i se dau provizii ca $i cetl|ii Vidinului 
(Diuiui) *i ocupS Gorjul *i Mehedinful, iar dincolo de DunXre, Craina timoceanX, devastind 
satele romine$ti dintr-o parte fi alia a DunXrii. 

Act la IMS au lost internal! in inchisoare cei 17 potriofi romini, fruntafi ai revolufiei 
de la 1*48. De ad ei trebuiau transport^ tn Inchisoarea din Belgrad, dar li se tnlesnefte 
evadarea fn Austria $i scapi. 

La 1883 administrate insulei o ftcea un muftiu fn numele sultanului, avind o populafie 
de 500 turci, iar tn 1931 are o populafie de 455 suflete. 

La 1883 Ada-Kale a fost ocupatX de trupele austriece. Austriecii numiri cetatea 
„Carolina". 

CLADOVA (CLAUDIA) 

Ora$ in Serbia, vizavi de Turnu-Severin. 

Cetatea Qaudia a fost fondati de Claudiu, imparat roman. Dupl o altii versiune 
a fost fntemeiata de voievodul romln Glaudiu, Glad sau Gaad la 889 e.n. 

Istoricii cred ci aci a fost vechea cetate Egeta* 

Turcii denumirS cetatea Fethislam (Tezaunil Oedtnfei). 

La 1502 este ocupatS de San George, domnul Transilvaniei, iar la 1595 este ocupatX 
de trupele tui Mihai Viteazul ajutat de Baba Novae $i Deli Marcu, dupi ce repurtari o 
stralucita victorie tmpotriva turcilor. 

Este cfirimatt de genetalul austriac Veterani. 

La 1689 Constantin Brfncoveanu primi ordin de la seraschierul Husein-pa$a, s2 refac* 
cetatea Cladova $i Oryova (Rujiava). 

La 1695 din nou primi acelapi ordin Brincoveanu de la sultanul Mustafa, iar la 1718 
fu ocupatt de austried *i recuceritt la 1738 de Menus-pafa oi 30X08 de oameni. 

La 1807 are o garnizoanl de 888 osta*i comandafi de Kurstangli AIL 

Oadova impreunS cu Negotinul, tnceptnd cu prima jumState a sec. al XVI I -lea se 
bucuri de autonomic, sultanul numind peste aceasti provincie un print din Emilia Cara- 
pancea pentru a o administra in folosul primei sale sofii. 

477 



In 1809, Tarul Alexandra al Rusiei a propus Serbiei sl-l aleagX tuveran, pentru a-l 
scipa de turci, ins* Karageorge incearci s* se „apere ttr* far". Totu$i tarul trimise 3000 de 
osta$i sub comanda lui Isaiev, iar cetatea hi ocupatf de colonelul Tseteniev, tn timp ce 
sirbii cu vlahii timoceni o ocupar* indaUl de la acedia, a$a cum aratf $i balada popular*. 

BIRZA PALANCA (AECETA) 

Re§edint3 de plas* §i port la Dunare (Timoc) cu pufin fnainte de a se ajunge la 
Ostrovul Mare. 

Aci se aila* vechea cetate roman* Aegeta sau Vetislau. 

Tot aci a fost sediul legiunii romane a XUI-a, care a operat In Dacia. 

Ruine se gasesc $i in comuna Corbova numita In trecut Corvingrad, dupX numele 
lui Ion Corvin de Huniade {localitate la vreo 10 km. mai ios de Turnu-Severin. 

PRAOVA SAU PRAHOVA (DECEBALIUM) 

Este port la Dunare $i ultima statfe de cale feratt aproape de gura Timoculu?, care 
merge c3tre Zaicear-Ni$-Salonic. 

Aci a fost vechea cetate Decebalium, denumiti pinS deunazi de localnici „Deci". 
Foarte importante slnt urmele istorice descoperite laVX a se efectua sapituri. 

Aci ru$ii la 1810 luptS impotriva turci I or in frunte cu contele Tucato $i tot aci moare 
pe clmpul de lupti lbrahim-pa$a, comandantul o$tirii turce?ti de la Vidin (Dii). 

NEGOTIN (AQAE) 

Re$edint2 de judef, ora$ la 8 km. sud de Dunare, aproape de gura Timocului, renumit 
In viile din fur $i regiune (vinul de Negotin). Este intemeiat, dupS o legends, de un 

cioban, Negota. 

Aci este inmormintat eroul sirb Haiduc Velko, cintat de baladele sirbe$ti, romane§ti 

timocene $i bulgare. 

In jur sint mulie cetaji $i urme romane. Are un muzeu de momimente istorice 

romane etc. 

Renumit pentru bilciul de la Sta Maria Mare (finele lunii august) care atrlgea vizi- 
tatori $i turi§ti din Bulgaria §i Romania. 

BREGOVA 

Localitate mare cu peste 15.000 locuitori, pe partea dreapta a Timocului. Centrul 
cultural al romanilor timoceni in trecut Aci au fost primele $coli in care pina la 1876 f-a 
invitat in limba materna a populafiei cu invSfatorii Chita, Stan, Ciolacu §i alt". 

La 1876 Bregova avea un castel puternic, iar ora$ul era inconjurat de intanturi. Turcii 
{ineau aci o garnizoana* de 1000 de soldafi. 

In acela$i an, ru$ii care sprijineau p* sirbi $i bulgari pentru a se rSscula impotriva 
turcilor, sub comanda generalutui rus Zass atacari $i ocupara Bregova *i Florentinul, distru- 
gind ambele ceta|i. 

La 1876, cind a avut loc rascoala romanilor timoceni impotriva turcilor (la care parti- 
cipa v bulgarii), aci se due lupte grele 51 rascoala este tnnibujita* In singe, iar localltatea 
a ars din temelii ImpreunS cu mai multe sate. 

478 



TIMOCUL (TIMACUS) 

Afluent al DunXrii, izvorSste din munfii Stara Planina, vlrful Migior. La Ziiceri 
(Zaje2ar) primeste ca afluent Timocul Negru. 

Are o lungime de 188,8 km, iar Mtimea medie de 34 m. 

Se varsl In DunSre Intre comunele Vtrf (R.P.B.) si RSdoivSf (R.S.F.L), tar peste fluviu, 
in Republica Socialists Romania, fiind comunele Pristol si Cozia. 

Prin pozifia sa centrals, fn trecut pe valea Timocului au trecut drumurile comerciale 
si militare, renumita „Via Traiana" si „Via Claudia", pe unde azi merge paralel cu rUil 
calea feratS de la Prahova (port la DunSre) spre Nis-Scoplie, Belgrad sau Salonic* 

Prin pozifia sa geografici, se zice de cStre popor, cS la gura Timocului se aud cocosii 
clntfnd din trei tiri. Intr-adevSr, aci este triconifiniul romino-jugoslav-bulgar. Rful lini$tit 
imprumutit numele fntregii regiuni timocene, din care fac parte cinci judefe : Craina, 
Timoc, Vidin, Pojarevaf $i Morava. 

fn regkinea Timocului stnt si alte rluri importante ca : Pecul (Pecus) ce poartS aur 
in imdele sale izvorind din munfii Homole, Mlava (Malva) si Morava (Margus) ce se varsS 
tn Dunire In sudul Banatuluh 

Istoribgraful sirb V. Karici, apreciazS cS aceastf regiune a fost administrate de Dacla, 
iar sub kirci de citre pa$a de la Vidin *. 

FLORENTIN (FLORENTIANA) 

Local itate in R.P.B. Vechea cetate romanS Florentiana era a«ezaUI la marginea Impe- 
riului. Pe aci ducea celebrul drum romanr al Ratiariei spre gura Timocului. 

tn evul mediu, un castel bizantin inlocui castrul roman. Din materiatul castrului s-a 
construit de turci cetatea Vidinului, forturile Kumbair §i Ghazibair. 

La 1811 contele Ururik gSseste cornuna abandonatl de locuitorii sai romSni. 

Z A I C E R l (Z A | E C A R) 

Este orasul principal din regiunea timoceanS de est, asezat la confluenfa Timocului 
Alb cu Timocul Negru. 

Istoriografia sirba II consider* ca fiind ora? intemeiat in sec. al XVfl-Iea sau inceputul 
celui de al XVICI-lea. Prima biserica si primul preot amintit de istoriografia sirbS este 
Barbul (1780—1790) venit din Tara Romaneasca. 

O legenda spune ca intemeietorul orasului ar fi un neamt Zeitz care a glsit aci 
minereuri ^i te-a exploatat. 

In apropiere se vad si azi ruinele castelului lui Traian, pe HngX riul Timoc numit 
Costolaf (Castello), iar spre vest, la o mica depSrtare, se afli Baile Gamzigrad. 

VIDIN (DM) 

Numele vechi era Bononia (creafiune gaU), Vendemis (ia romani) Bidunum, Bdin 
(pe timpul imparatului Asan, la 1186), Vidin (in documentele Asanestilor), Bodon (unguri) 
Budin (la sirbi si bulgari), Dii la romani, Bodun si Diiu (la turci). 



1 V. Karic ; Spbija, opiszemlge, naroda i drzave, p. 880 Beo- 
grad, 1887. 

479 



iwwiuji m^m^^*^^^^^mi*i^jmi!mmmmamimi!^mm^^*^mmii^F 



Despre Intemeierea Vidinului circuit In Timoc o legend! rontanft detpre ma tmpar* 
91 trei printese : Gamza, Vida *i Claudia. Legenda *e tattlnefte la bulgari fi slrbi* 

Fundafia celebrei cetffi este romani, dar toate staptnirile au adaugit ceva fi au 
infnimuse|at-o. 

Pe act la 389 ducele Glaudiu trece Dunirea la Tiema (Or$ova). 

In 1369, Vladislav al ll-lea Basarab, domnul Munteniei, unchiul lui Mircea eel Mare, 
bate pe unguri 51 restabile?te domnia cumnatukii sau Strati mir, cuprinztnd o parte din 
faratul de Tirnova pini la Ni$. 

In 1396 Vidinul era ocupat de turci, iar la 1454 fu ocupat de Ion Corvin de Honiade. 

In 1595 capitanul Farca$ e trimis de Mihai Viteazul spre a-i apSra pe loouitorii din 
satele timocene din jur de turci. Mihai Viteazul, de la Nicopole se Intoarse la Vidin In 1595 
$i-l ocupl de la turci impreuni cu generalul sau Popa Stoica Farca?. La Vidin, Baba Novae, 
general al lui Mihai Viteazul, bate pe turci $i cap tut eaz£ flota turceasca* de pe Dunare. 

Mihai Viteazul In 1599 il bStu pe Hadam-pa$a, dar nu putu cuceri cetatea, de$i o 
asedie zece zile cu tunurile. 

In 1729 lucrau la terminarea cetifii 400 de care $i 800 de oameni trimi$i de domnul 
Munteniei. Lucrau mai apoi in total 8000 de oameni la IntSrirea cettfii Vdinului numitt 
;i „Baba Vida', 

Pa$ii de la Vidin purtau totodata $i titlul de pa$i ai Olteniei. 

La 1797 Pazvan Oglu, pa$2 al Vidinului, decIarX rebeliune tmpotriva tultanului procfa- 
mindu-se independent fafi de Inalta PoarGL 

Revolta acestuia fu prielnici revolufiilor sirbilor fn care el nu vedea dectt nijte 
aliafi, inamici ai Porfii. Avea 8000 de oameni $i 50 de bastimente pe Dunare. 

La 1807 Pazvan Oglu moare aci, iar Mula-pa$a este comandantul succesor al cetSfii 
$i regiunii timocene de est. 

In anul 1809 generalul rus Isaiev ataca* Vidinul, cea mai puternicX cetate din impe- 
riul turcesc, ins? ttra* nici un succes. 

Pentru a se fn£bu$i revolufia de la 1821 a lui Tudor Vladimirescu de aci pletl la 
Ada-Kaleh o armati turceascS. 

Aci au fost executafi capii rascoalei romanilor timoceni de la 1876. 

Vidinul $i Smirdanul au fost ocupate de trupele romane comandate de generalul 
N. Haralamb $i generalul Cerchez dupa cum releva* $i poezia popular^ (in 1877). In iama 
anului 1877 armata romana a iernat fn satele din partea dreapta a v&ii Timocuhii, nasctn* 
du-se unele balade In legatura cu aceste evenimente. 

La 22 ianuarie 1877 ora$ul cade in mlinile armatei romane, dupS un asediu violent 
care aprinsese ora$ul, fiind atacat «!e o armatS de peste 17.000 soldafi fi 84 tunuri. 

La 1878, conform tratatului de la Berlin, ni$ii tncepuri dSrfmarea acestei put: mice 
cetifi, dar pin* la urmS renuntariL 

Azi ora$ul Vidin, cu cca. 35.000 de locuitori, este capttala judefului Vidin din R.P.B. 
Este situat In dreptul ora$u!ui Calafat. 

480 




Tineri din comuoa Vi r- 
bita-Mare, plasa Cla- 
dova, jndcfal Timoc 



Tinere din comuna Costol 

(Castelio), plasa Cladova, 

jodetul Timoc 





Obicei de nuiita din comuna Bres* 
tovat. plasa Bon judetul Timor 




Descintatoare din com una 
Poiana, judcful Pojareva{ 



Petite timide in tirg la Bor 







Roman! din comuna Corbova, plasa 
Cladova, jvdetul Timoc 







vrs^R*?*^"'. 



GOLUMBAT (COLUMBARIA) 

Este orifel fi port la DunSre, U sud de Moldova Veche fi Coronini din Banatul 
romanesc, afezat pe malul drept al Dunfrii. 

Farmedl pe dttttor prin vestigiile umii trecut glorios, nalura de un pitoresc rar fi 
prin minunatele legende pSstrate tn gura poporului. 

Cetatea s-a numit la romani Columbaria, austriecii fi ungurii o denumesc 
Calambocz ori Taubenberg, latinii Monti di Columbi, rominii 
GolumbSti slrbii C o I u b a c, turcii Gongerdzsi nlik f i G o g e a c i I » k, 
dar tn aproape toate limbile tnseamnS cotef de porumbei. Rominii timoceni ti zic 
G o I u m b 2 |. 

In evul mediu i s-a mai spus G o I u b a t z sau Castelul Diavolului. 

Ruinele ceti(ii (castelului), se vid fi azi, fitnd foarte bine conservate. Cele nou* 
turnuri strfjuiesc un peisaj de basm fi mistere ce se ridicS din undele tnvolburate ale 
Dunirii, latl aci de 1.600 m. 

In evul mediu, tmpreunS cu fntSritura Laszlovar de UngS satul C o r o n i n i 
fondat la 1858, de cStre comandantul Timifoarei, constituia cea mat impunitoare fortireafS, 
greu de cucerit fi mult disputati de-a lungul secolelor. 

ImpSratuI Traian, dupi ce ostafii sSi au sSpat drum tn sttncX spre Dacia prin 
V i m i n a c i u m, f i-a tntSrit garnizoana de la Columbaria. 

Dup2 o schifS a lui Titelbach, se vedeau 15 turnuri ale vechii cetffi romane, eel din 
mijloc numit „turmil piUrie", fiind rotund fi cu extremitatea superioarX In form* de p2ttrie. 

N. lorga era de pSrere c2 aci romani i aveau importante culturi de pontmbei, pentru 
nimicirea muftei aducitoare de moarte ce roiefte tn aproptere. 

Popoarele nSvSlitoare n-au distnts cetat,e iar turcii gisesc aci o for&reafa ocupatS 
de cXIugftri pe care pigtail nici n-o deranjeazi, nici n-o jefuiesc sau distrug. 

In anul 13% turcii reufirX pentru prima dati sX ocupe castelul, tn$X tn scurt timp 
e reluat de Petru Pereny. 

Dup2 V. Karici la 1427, printr-o trSdarc^a voievodului leremia, Golumb cade tn 
stapinirea turcilor, iar dupS 12 ani ei ocupi^fi fcemendria puntnd frontiera la DunXre fi 
construind lingi cetate o geamie, distrust dupi 1833, ctnd Milof Obrenovici trece fi ocupX 
aceste ttnuturi de la est de Morava de sub stfpinirea turceasdL 

Turcii sUpinira cetatea 260 de ani, iar tmpSriteasa Maria Tereza este prima care 
restaur! vechea cetate romani, pe ruinele vechi, in forma in care oiruie vlnturile purtt- 
toare de „nistp viu" fi vtntul Cofava ce ajunge tn Banat fi Oltenia. 

De Columbaria se leagS f i numele muf tei otrivitoare „musca cokimbaci" (Oestrus | 

Colubacensis sau Simuliacolumbacensis). 4 

Musca columbadL tfi are cuibul intr-o pefteri, deasupra ruinelor sinistre ale cetSfil | 

fi apare tn luna mai, tmpr3ftiindu-se tn roiuri tn Banat, Oltenia, Serbia de N.E. (Timoc), 
Bulgaria, pin! la Drina fi Cosova (Ctmpia Mierlei), cauztnd moartea la mii fi zed de mii j 

tie vite. Uneori atacS fi ucide turme tntregi de vite. 

Despre musca columbaci se pSstieazi o legends de origine romani, aproape identic* 4 

cu lovan lorgovan din balada timoceanS, olteanl sau binljeanl. 

481 j 



Intr-o variants timoceanS, iati subiectul legendei : un ImpSrat roroan („letin") cISdind 
multe cetftf la sud de DunSre, pentru a se apira de rtivSlitorii din rSsirit, se asezi la 
Columbaria cu sofia §i cele trei fiice frumoase ca ni$te zinc. 

Crlisorui din Carpafi, FSt-Frumos, ajuns la vlrsta de cSsitorit, i$i c3uta aleasa In zadar. 

Imbllnzind o sut* de vulturi, leaga cite o sfoarf de fiecare picior $i zboar* peste 
Poarta Fierului, Tabula Traiana spre Columbaria, tinde zireste frumoasele crSiese la sc&lda- 
toare si se indr^gosteste de cea mic5. 

Vulturii I5sindu-I pe munfii semefi ai Carpafilor timoceni de linga Golumbat, CrSijorul 
din Dacia farmeca cu fluierul s2u de aur pe cele trei fecioare care ademenit? de focul 
nestins al dragostei, il urmeazS peste munfi pfnS la Poarta Fierului. 

Mama prinfeselor indurerat* le caut5 ajungindu-le chiar la Poarta de Fier. Atunci ea 
invoca puterea zeilor cerindu-le si surpe creasta munfilor sub valurile spumeginde ale 
Dunlrii §i sa le opreascS pe fiice din drumul lor spre Dacia. 

Zeii fi ascultS rugSciunea ; DunSrea, Intr-o incordare suprema, despic* crestele Carpa- 
|ilor, care se fring adormind sub valuri pentru totdeauna. Pini aci pe sub crestele Carpafilor 
indraznea si treacS numai balaurul, de unde si denumirea de atunci, Poarta Diavolului. 

CrSisorul din Carpafi cu cele trei craife se cutremurari speriafi, insa zeul ocrotitor 
ii porunci si cinte Dunarii un clntec duios, o doina dulce, ca s-o inblinzeascS, puntnd 
stipinire pe tumultul de neinvins al apelor ei. 

F2t-Frumos clnta o doini din Carpa)L Vaile incetara vuietul, pisarile se oprirS din 
zbor, iar Dunarea tsi aduna vaturile oprindu-se din mersul netmblinzit, 

Atunci la Porfile de Fier ie§ira din spumS stincile zdrobite, pe care trecura in Dacia 
Fat-Frumos §i cele trei fecioare. 

Mama, impirSteasa numita Claudia, se a;eza la Cladova ?au Claudia de odinioarX, 
si cerniti ramase s5-si blesteme soarta cu ochii c3t e D/ubeta, tn cautarea ffii-elor iublte. 

Dar tinerele, cum pasira pe pamintul Daciei, adormira de mi re as ma florilor dintr-un 
loc mare{ si pitoresc din valea Cemei (la Ad Mediam, M e h a d i a sau Her- 
c u I a n e). 

Ca sa nu fie mincate de un balaur urias care se abatuse pe aceste locuri, Crfisorul 
Carpafilor le cintS un cintec, care le inviorS sj indenting pe calea ce duce in susul Cernei. 

Crlifele privind In apa crista! in^ a Cernei fsi z&rirS chipurile jrtinunate, dar f$i didura 
seama c5 cea mai mica este mai frumoasa si urmara calea unui pastrav de aur spre 
izvorul apei. 

Atunci surorile cele mari, aflind din popor ca la o fintini balaurul minfnca tn fiecare 
zi un chip de fati mare, dupa ce o iubeste, mersera la o vrSjitoare care le d£du din apa 
magica, pe care bind-o mica prinfesa adormi chiar pe lespezile fintinii, gata pregitita 
penrtru balaur s-o manince. 

Fit-Frumos le ademeneste spre o cetate mare a Daciei din Carpafi, observS absenfa 
crfiesei celei mici pe care o iubea si incileclnd pe un cal alb fnaripat, abandoneaz* pe 
cele douS prinfese zburtnd ca gindul spre Fintina balaurului. 

In clipa fn care balaurul isi destifcea brafele uriase ca si imbr^tiseze pe prinfesa 
adormitl, Criisorul din Carpafi sare de pe o stinca cu roibul nSzdrSvan $i-i taie balaurului 
dintr-o loviturS dou2 capete din cele noul. 

482 



Frumoasa oftias* trezindu-se uluit* $i-a zant iubitul luptlnd cu monstrul care o rfvnea. 

Lupta pe viatf $i moarte s-a dus cind pe-o parte, clnd pe alta a Cernci. U Chindia 
Mare, balaurul mai avea trei capete, iar Rft-Frumos era sleit de puteri. 

Atunci tfnlra cr*ias* irrvoci puterea zmeilor, dezl2nfuindu-se o furfuna cu ploaie 
$i trasnete. 

Un fulger izbi fn balaur rupindu-i inc* un cap. Balaurul ceru ap2 de la fecioari, dar 
ea d*du ulciorul Cr*i*orului ei iubit, care !ntr-o supreme sfortare tfie ;i pe eel de-al 
optelea cap al fiarei. 

Cele doui craiese mustrate de cuget se intorc ;i vSd balaurul, dar cuprinse de 
groaz* fug sa>si salveze viafa privind din cind in clnd In urmi IrapSimint te de fapta credS 
§i teama de fiarS. 

Ond ajunsera la Porfile de Fier, Dunarea i$i strinsese valurile, iar ele infiorate pa*esc 
din stfnc*-n stfnc* privind spre Cura VSii $i Claudia (Cladova), de unde se auzea un t'P*t 
surd ce ie§ea din pieptul mamei ingrijorate. 

Ajunse la mijlocul apei, Dunarea f?i umfl* undele, inghij ndu le valurile $i zdrobin- 
du-le de stfnci. Voinfa zeilor se izbfndise. 

In acest timp, balaurul, urmarit de F2t-Frumos, fugea pe DunXre-n sus dttre Tabla lui 
Traian pina aproape de pe*tera de la Columbaria (Cokimb*t), blestemind calul care l-a 
ajuUt pe viteaz sa>l ucida : 

Voinice, vointce, 
Geaba e$ti ferice ! 
Calul de subt tine 
Va muri din mine. 
C3 eu m-oi preface, 
Musca mi voi face ; 
Din veninul meu, 
Moare calul tau. 

tmparateasa Claudia i$i fmbrafoeaza in sfir*it singura fiica ramasa in viafl $i pe 
Crai$orul din Carpafi care lua zestre cetajile de la miazazi de Dunare, cu castelul din 
apropierea Timocului, Decebalium (Prahova de azi), constant de Traian pentni eterni- 
zarea victoriei de la Sarmisegetuza asupra lui Decebal. 

Despre faimoasa stinca Babacaia circull o legenda, iar cuvintul s-ar traduce 
prin „loc de penitent*", sau de „regret", ori In turce$te „fatalul destin". 

Localnicii timoceni povestesc ci pe vremuri, pe cind era plecal, un as* turc din 
Golumbaf, una din roabele sale din harem se mdragoste$te de un ghiaur trecut din Banat 
ca s-o rapeasci. 

Aga trimite iscoade platite cu zece pungi de aur, care prind pe frumoasa infidels $i 
aduc capul celui cu care f$i luase zborul* 

Nefericta este dusa pe Stinca B a b e i din Dunare, unde, tnsetat de razbunare, 
aga o abandoneazS pe stinca izbitf de valuri, prad* unei mor|i crude, s-o ndntnee vulturil 
de vie, ziclndu-i : „Babo, c3ie?te-te !" 



483 



Dar capul nu era eel al adevfratutui rSpitor, ci al umii osta$ romin care-l tmofea 
pe stlpin. 

Cind afl£ salvatorul c3-i fusese furatS iubita, porneste cu iscoadc $i o gSsi legatl de 
stinca Babacaia, de unde pentrti a doua oar* avu fericirea s-o elibereze. 

A doua zi, ienicerii mergind s-o ucid5 au g2sit stinca goatt, inchipuindu-$i c* s-a 
arunrcat tn valuri mustratS de cuget. 

Nefericitul agS, abia in lupta de la Carlovitz (1699), dupS ce cSzu prizonier, afU 
adevSruI, care-i grabi astfel moartea subit. 

POJAREVAJ (PASSAROVITZ) 

Ora$ aproape de varsarea Moravei in Dun2re, cu aproximativ 20.000 locuitori, capitala 
judefului Pojarevaf. 

S-a construit din lespezile si inscripfiile marelui ora$ roman V i m i n a c i u m de la 
varsarea Mlavei in DunSre. 

Cele mai vechi documente il amintesc In anul 1600. 

In istorie este cunoscut prin pacea de la Passarovitz, incheiaU dupa lungi tratative 
intre Austria, Turcia $i republica Venefia. 

Exarhul din Belgrad Maxim Radcovici, cXIatorind sa viziteze bisericile de la sud de 
Cazane (1733), Valea Pecului, Mlavei si In Craina, ramine foarte dezamagit ca preofi aveau 
carfi romane$ti din Banat, sau Episcopia Rimnicului istoului Severin, $i nu $tiau sa vorbeasci 
strbe$te. Radcovici citeazi §i alte comune cu preofi romani, dintre care erau venifi din 
Oltenia, Muntenia si Banat. 

De fapt $i in restul regiunii timocene, prin tratatul de la Paris (Hatti-Humakin) din 
1856, cre$tinii din Turcia capata libertatea de a-$i construi biserici $i folosi liber limba 
maternS. 

Austria incheie acest tratat pe 24 ani, incit p^rfile contractante II puteau prelungi. 
Hanul Crimeii era pus si observe dac* tratatul se respect* intocmai. 

Republica venefiana prin acest tratat t$i mareste teritoriile din Dalmafia* 

Ocupafia Serbiei de N-E dureaza 20 ani, pin* la infringerea Austriei in razboiul dintre 
1737—1739 §i pacea de la Belgrad (1739). 

DupX pacea de la Belgrad, Dunarea §i Sava devin frontiere intre cele doua imperii, 
austriecii pierzlnd teritoriile de la miaz&zi de Dunare. 

Abia la anul 1788 — 1790 mare$alul Laudon §i colonelul austriac Liptey fi bat pe turci, 
impingtndu-i din Serbia de N.E. peste Timoc, in vilaetul Vidinului pentru scurt timp. 

Sirbii pun stapmire pe aceastil regiune abia de la 1833, dupa lupte grele de eliberare 
la care partscipS sirbii $i rom&nii timoceni. 

MORAVA (MARCUS) 

Afluent mare al DunSrii, lung de 216,5 km. Se formeazS din lujna Morava (Morava 
de sud), $i ptni la virsarea afluentului s5u Cetina poarti denumirea de Moravifa. 

Pe t^rmul sting, la varsarea in Dunire, se puteau observa ruinele umii mic caste) 
roman de frontiers. 

Dialectal daco-rom£n aci tnceteazS, la Morava. 

484 



Graiul vorbit tn localftitile din care am cules folclor de pe Valca Moravei (dreapta) 
cstc identic cu eel al rominilor din Banat, dar se aude, mai rar *i graiul oltean. 

De la vest de Morava nici no am cules folclor de*i mai stnrt vreo zece locality tn 
care limba rominS este pe cale de disparifie, satele fiind tn majoritate mixte. 

PECUl (PECUS) 

Afluent al DwOrii, lung de 112,4 km, izvor*$te din masivul carpatic, Homole, muntele 
Clobu ;i Cfr$ia Mare, nu departe de localitatea Vlaolea, la aproxlmativ 50 km miazizi de 
Cazanele Dunirii. 

Pecul t$i p&treazS denrumirea romani. Pe valea Pecului au loc importante ttrguri 
de oi $i capre, cu centrul In marele ora$ roman (sau dac D Guduscum. 

Ins2$i denumirea sa deriv* de la pecus pecoris, care tn limba latin* tnseamnl turme 
de vite, ca oi ?i capre. 

Chiar la vXrsarea Pecului tn DunXre, tn locul unde azi este ora$ul Veliko Gradate, 
tntre Moldova Veche $i Bazia*, era cetatea romanX Picnus. 

Denumirea „pecorarius" la romani, iar la pSstorii de aci ctt $1 din restul Carpafilor 
de „p2curari", nu este strlinS de rtul purtttor de aur, Pecus. 

Pecul este tin rtu zburdalnic, sSlbatic tn pitorescul ce-l oferi tn munfii Homole, de 
care stnt legate nu numai amintiri $i tradifii istorice, dar $i obiceiuri unice la romani fi 
restul popoarelor balcanice $i europene. 

In undele sale cristaline duce din rocile aurtfiere din Homole aur, pe care l-au 
exploit romanii, dupS ajtii, tnainte dacii, ce se culegea prin mijloace primitive ptnS 
deunazi de citre localnich 

Aceastt tndeletnicire se poate tntilni mai cu seamS tn satele unde se aude graiul 
rominesc din Banat: Neresni{a, GlXjana, Com$a, 9evifa, Viluia, Terovifa, Cauna, Isicova, 
Vlaolea, Cucevo etc. 

Intre DunSre $i Pec se afla *i renumitele mine de fier de la Maidan Pec $i 
Rudna Glava. 

In hma mai, dealurile care fnsofesc Pecul ptnS la Dunlre, ca $1 munfii Homole, tn 
genere, imbrac* hlamida de liliac. 

Graiul vorbit aci este eel din Banat, dar poate fi auzit fi graiul oltenesc, lucru 
confirmat de fnvXtatui sirb lovan Cviji* tn Naselia Sopskih Zemalia, vol. II, 
Atlas, Beograd, 1903. Se menfioireazi asemXnarea tntre JbXnXteni" si romlnii din „Vlahia", 
ba chiar fi Transilvania (Hafeg, Sibiu, n. n.). 

De riul Pec stnt legate multe legende, mistere ca fi obiceiuri. 

Aproape de oraful Cucevo, la cca. 5 km N-E se afl* localitatea Duboca (Dtlboca) 
fi VSIuia unde turiftii cei mai exigenfi pot fi impresionafi nu numai de minumle naturii, 
dar fi de obiceiurile extrem de interesante ce se mai pSstreazS fi azi aci fi atrag pe 
mulfi InvUfafi strSini. 

Poate fi vXzut aci izvorul fermecStor P o t a i n i | a, tn jural dfniia se tmoletesc 
legende f i mistere. 

Tot aci este renumita pefterX cu stalactite fi stalagmite, cu lacurile subterane, unde 
se exploateazi silitra. In jural pefterii denumitX de localnici C t r f i a Dtlbocii, se 

485 



deapini legenda plini de mister a C r 2 i | e I o r. Este vorba de doui zlne (c r 31 1 1 e) 
care In zhia de Rusalii s-ar fi rizboit din gelozie pentru un crai. Aceea care a picat pe 
pimint moarta, a bl este mat si cadi In aceasti zi fetele si femeile de pe aceste locuri ca 
si-si aminteasci de marea tragedie provocate din rivalitate pentru un criisor frumos. 

La Rusalii, In satele Dtlboca si Viluia (Voluia), femeile cad tn trans, adici „le iau 
rusaliile sau zlnele" pe locul unde a fost ucisi cralfa de citre sora sa. 

Fata sau femeia cizuti In completa nesimfire, pierde cunostinfa cu lumea din 
afar* si spre a fi readusi In viafi, timp de o ori, eft dureazX acest somn magic, se desfi- 
soara in jur obiceiul C r i i \ e I o r, aproape unic In aceasti parte a globului pimtntesc. 

Obiceiul e mostenit de la daci sau romani. 

Solemnitatea se desfisoari pe un anumit loc „sflnt". Aci pot dfdea mai multe femel 
sau fete mari In trans. 

Indati se gisesc „trei crai" si „trei criife", Imbricafi In haine de sirbitoare, care 
se prind In hori In jurul „celei apucate de zlne" si danseazi dupi o melodie veche si 
duioasi, mimita aci „clntecu de crai", cintati de „ciriba$i" (cimpoieri), liutari, sau fluie- 
ra$i, pentru ci muzica si jocul readuc la viafi pe cea cizuti In trans. 

„Criiceru al mare", cum II numesc localnicii, tine In mini o sabie sau cu|it, cu 
usturoi, pelin si romani|i. 

Cea furati de zlne e purtata In cite 5—9 locuri unde craii si criifeie joaci de 
„pripidesc" pimmtul ca s-o Invieze pe cea adormita. Daci nici In eel de al 9-lea loc nu 
tnviazi, „zinele i-au furat sufletul" si nefericita poate muri. 

Deasupra femeii, criisorul eel mare, cu sabia sau cufltul alungi „rusalli[e" fi 
duhurile cele rele, tn timp ce bora joaci In sunetul muzicii. 

Revenirea Incepe deobicei de la locul al treilea si se termini la eel de-al noualea 
loc, pe clnd craii, criilele, cimpoiesii sau liutarii slnt slei|i de putere si trebuie tn perma- 
nent* s * joace si si cinte. 

Dupi ce fata furati de zlne a deschis ochii, criisorul eel mare mesteci In guri 
usturoiul, pelinul si romanifa, pe care le scuipi impristiindu-Ie pe fafa celei elzute, apoi 
din clmpul vechi al bisericii e dusi la rlul Dllbocii, unde este spilati si adSpati. 

Aci „marele criicer" ia api cu teaca sabie i din rlu, o varsa In pumnii celui de-al 
doilea criisor si acesta tl di si bea de trei ori. 

Unii invitati presupun ci armonia si trilurile melodiei fermecate tmbllnzesc duhurile 
si redau viafa. Nefericitul rege Lear, din opera lui Shakespeare, prin acorduri!e linistite 
si duioase ale muzicii este readus la via|i. 

„Clntecul criisorului" este un cintec, care, dupi credinfa bistinasilor („Guduscani"), 
face pe „ciriba$i" si stea de vorbi cu duhurile si si le Imbllnzeasci pornirile spre moarte. 
Cimpoiesii cinti atlt de duios Incit serpii ies din pimint si le asculte melodiile. 

Readucerea la via|i consti In respectarea stricti a ritualului, mai ales a „dansului 
invers", dupi forma mersului sarpelui (serpuit). 

Femeia „apucati de rusalii" si readusi In simfiri, precizeazi daci la anul viitor va 
mai cidea In prima, a doua sau a treia zi de Rusalii (sirbitoare la treisprezece zile dupi 
Rusaliile noastre). Aceasti cidere are caracter periodic, insi numai In zilele de Rusalii 
(trei zile). 

486 



In timpul transului corpul este ca $i mort, nereactfonlnd nici la tmpunsStura ctt de 
adlncS cu acul. 

La Dilboca slnt *i renumite feme! „apucate de ztne" care In timpul transului de$l 
nu simt nimic, vorbesc cu ochil lnchi$i cu cei vii, ca $i cu cei morfi. Celor mor|i le dau 
simbolic daruri primite de la cei vii. 

Dr. Rodovan Kazimirovici in Jajanstvcne pojave u naiem n a r o d u, 
Beograd, 1940, la pag. 108— 110, reproduce douS strofe dintre cfntecele sesizate de el cu 
ocazia solemnitSfii Rusaliilor, ca umil care, probabil, nu cunoa*te bine limba rominS : 

„Bacie virrtul piste fa|a, 
Mi-a dus un miros ; 
MiroasS la flori gie fin, 
Gi la mlndra mea gin sin". 

Din dansul „?erpuit" (invers), re|ine striglturile : 

„Hop-a$a, iar a?a ! 

§i~nc-odat2 iar a$a ! 

A$a b2I2, iar a$a, 

5i gin gurl ei ! 

A$a bill el !... 

MLAVA (MALVA) 

Este afkient al Dunani, lung de 109 km. lzvori$te din munfii Homole (Omole), tntre 
localitafile Criveli-Bor $i Jagubifa, dintr-o regiune pitoreascS, formind cascade tn lanjul 
carpatic cu virfurile Stobori $i Piatra NeagrS (Jlmi Vlr). 

Se vars* in Dunare la Costolati, fostul Viminacium, azi renumit centra carbonifer. 

Pe aci imparatul Traian trece pe pod de vase la Ad Novas (Ramul de azi din Insula 
(tarn), In Dacia. 

Pe Cokimna lui Traian din Roma, aceasta este cea mai frumoas* figur* care se 
poate vedea. 

Mlava strSbate finutul Homole, trecind prin ora$ele lagubita ?i Petrovaf pe Mlava, 
cu minunatul defileu de la Gorniac, unde se afla ?i manastirea Gorniac, dupa unit ctitoria 
tarului Lazar (1380). 

Pin* la varsarea in Dunare trece printr-o cimpie manoasa $i udi In total 37 locali- 
ty foarte frumoase. 

Pe linga finutul pitoresc pe care-l strSbate prin Homole, aci se gSsesc foarte multe 
urme romane, castre, castele, cetafi sau biserici ale ciror urme abia se mai vXd. 

La numai ci|iva km de Mlava se afla frumoasa comuna Melnifa, locul de na$tere 
al renumitului voievod roman Paul Matei, care a condus lupta de eliberare de sub turct 
(1804—1813) a roman i lor $i slrbilor din valea Mlavei $i Moraviei, $eful rascoalelor fiind 
Karageorge, dupa M. G. Milicevici de neam „valah". 

Celebra cetate Municipium Aelium Viminacium este afezatX pe milul drept al Mlavei. 
Aci romanii aveau sediul pentru legiunea a Vll-a Claudia, iar In evul mediu slrbii con* 
struiesc cetatea de apfrare Branicevo. Prof, sirb V. Karici inci In 1887 g2se?te zidurile 

487 



cet2|ii si un castru, arStind c* orasul din apropiere, Pojarevat, s-a construit „tn tntregime" 
din c*r*mizi si lespezi purttnd inscripftile iegiunii a Vll-a Claudia (probabil ora$ul vechi). 

In fa(a acestei cetSfi se afli in insula Ram cetatea Ram, care se pSstreazS $i azi, puftn 
mai la apus de Bazia$. 

Valea Mlavei ascunde tainele unui trecut IndepXrtat si necunoscut, printre allele $i 
legenda cu „blestemata Irena" (sec. XV), care ar fi zigazuit fn munte apele, iar mat ttrziu 
razbunfndu-se pe poporul din aceste pir|i a sfirlmat zSgazul $terg!nd de pe supratafa 
pSmlntului muite sate $i viefi omene$ti. 

Tinutul Mlavei este exlrem de fertil ; se dezvolt* aci o industrie a pielSriei si 
cresterea vitelor* 

Dup* eel de al doilea r*zboi mondial, Valea Mlavei a lost legate prin calea ferat* 
de la Pojarevaf — Kuceva — Jagubifa, cu Borul si Zaicearul, despictndu-se astfel tinutul sllbatic 
al munfilor Homole din sudul Cataractelor DunSrii, pin* nu de mult de nepStruns pentru 
turi$ti $i oamenii de sliint*. 

HOMOLE (OMOLE) 

Este teritoriul muntos cu privelisti impunStoare la cca. 40 — 50 km sud de Cazanele 
DunSrii, care cuprinde o suprafaf* mai intins* dectt a unui raion, dar cu o populate rarii 
de cca. 26 — 30 loc. pe kmp fiind numai 18 aseziri omenesti (comune). 

JinutuI Homole e asezat in partea superioar* a rlului Mlava, pin* la Jdrela sj partea 
superioar* a riului purt*tor de aur Pecul, pin* aproape de mine!e de la Maidan 
Pec-Grabova. 

In epoca romana si evul mediu aci a existat o anumit* civilizafie, dovad* vestigiile 
unor ziduri sau cetifi ce se mai puteau vedea, cum este S t r a j a, asezat* pe un munte 
tnalt, maiestos, de form* conic*. 

Frumusefi naturale se gasesc pretutindeni, dar mai cu seam* In cascadele M'avei 
si defileul Corniac. 

Din Homole spre vest exist* o singura iesire pe la satul Jdrela, cercetat de acade* 
micianul nostra Emil Petrovici. 

In Serbia veche se pastreaz* pentru Homole si o zic*toare : „In Homole f*r* nevoi" 
(U Homolje bez nevolje). 

Pentru funcfionar Homole a servit in vechiul stat slrbesc ca loc de surghiun, de exil. 

Dr. Stoiadinovici M. (N a $ e S e I o, 1929) denumea aceast* regiune Siberia 
sirbeasc* (Srpski Sibir). Autorul spune c* despre Homole „se credea cS este 
situat dincolo de lume, c* e un t>nut pi tor esc, c* In aceste partf nu exist* nici o siguranf* 
pe drumuri, unde haiducii taie c*l*torii si ceea ce este eel mai important, c* In Homole 
tr*iesc numai romini". 

Adev*rul ins* este c* in Homole exist* vreo patru sate slrbesti, dar si rominii cunosc 
unele cuvinte slrbesti. 

In Homole haiducia a fost mai dezvoltaU decit In Intreaga Peninsul* Balearic*. Aici an 
haiducit celebrii haiduci : P*tru Cobileanu, V*leanu, Roman, Balaci, iar contemporani cu 
Coroiu din Moldova erau Babeici si Mihailovici (1933). 

488 



PtnS deunSzi Homole adSpostea haiduci, pentru cS ftautul fiind sSlbatic 51 greu 
accesibil, aci haiducii s-au simtit stXptni pe soarta lor, liberi ca lupii din codri, ca 
pSsSrile cerului. 

DONI MILANOVAJ (PORECI) 9 I TABULA TRAIANA 
Ora$ tntemeiat de Milo? Obrcnovici tnceplnd din 1832—1833, cfnd cneazul strb trece 
dincoace de Morava spre rSsSrit, cStre Timoc, elibertnd tfnutui de sub stSptnirea multi- 
seculars otomanS. 

In vecinStatea ora?ului se vSd ruinele unui castel de frontiers roman. Este ajezat 
fin dreptul comunei Svinrfa din Banatul romlnesc. 

Inainte de tntinderea statukii sirbesc spre rSsSrit, local ita tea era a^ezatS fn partea de 
miazSzi a insulei ce se vede IfngS Milanovaful de |os de azi, purtlnd numele de Poreci. 
Era un ftrg fl port fn Cazane, important punct comercial, cu o bisericS impunStoare In 
partea de rSsSrit, ziditS la 1729. 

Milo$ Obrenovici construie$te aci o mare fnchisoare, dar se ia hotSrfrea a se aban- 
dona insula unde, dupS relatSrile istoriografolui maghiar Istvan Szamoskoszy, sa itSscut 
renumitul cSpitan de haiduci (timocean) Baba Novae, general al lui Mihai Viteazul. 

In total tn raion stnt numai 13 localitSfi, exclusiv locuite de romlni, rare vorbesc 
graiul bSnSfean, tn afarS de cei de la Maidan Pec care vorbesc graiul oltean. 

Aci s-a nSscut Mi$u Anastasievici, cSpitan $i mare fnvSfat. 

In timpul revolufiilor de eliberare de sub turci (1804—1811) Poreciul dS pe vestitul 
luptStor romSn Ion GISvonia, nSscut tn acelafi tlrg cu vestitul general Baba Navac, cntat 
fn baladele popoarelor balcanice. 

Doni Milanovaf este important port la DunSre, unde funicularele strSbat distanfe 
man peste munfii GreabSn, transportlnd pirita de la Maidan Pec. 

Touvenel (1836) descria MilanovSful ca fiind a$ezat in loc pitoresc „unde bisericile 
ridicau turnurile lor, alSturi cu minaretele" turce$ti. 

Intre comuna din Timoc Gohibinia $i Techia din dreptul Or$ovei $i wi departe de 
Ogradena Veche din Banat, se vede §i azi drumul antic roman sSpat In sttncS de cStre 
osta$ii romani. 

Drumul sSpat a legat Roma de Pontes ?i Claudia, de Drubeta $i Vimimcium. 

AstSzi el este tn mine $i surpat id, colo. Tn cele mai multe locuri este sSpat cu 
dalta In piatrS. In' alte locuri se vSd lucrSri de „$erpantS", In care s-au introdus traverse 
de lemn, ale cSror gSuri se vSd cu ochiul liber de pe tirmul romlnesc Blrnele au fost 
fixate la aproximativ 1,50 pfnS la 2 m de la suprafata apei. 

Tinind seama cS osta$ii lui Traian au sSpat numai cu dalta de fier o cale tn sttncS 
de granit, lungS de clteva ore de men, trebuie recunoscut cS aceasta este o operS mSreafS, 
sublimS $i uimitoare, care va birui veacurile. 

La finele drumukii, pe o sttncS ie$itS fn afarS, ce se poate de asemeni vedea de pe 
tSrmul romSnesc, se afIS celebra Tabula Traiana, dupS localnici „Tabla hii Traian". 

De o parte $i de alta are doi delfini sculptafi, iar in mijloc un vultur roman care 
?i-a luat zbomK 



489 



Inscriptia este roas* de dinjii vremii $i ars3 de focul „p2curarilor" timoceni, si se 
mai poate citi si azi : 

IMP. CAESAR. DIVI. NERVAE. F. 
NERVA TRAIANUS AUG. GERM. 
PONTIF. MAXI'MUS TRIB. POT. 
PATER PATRIAE GOS. 

MONKS, L, 11 AN BVS 

SUP. AT. E. — 

In traducere inscriptia glisueste : 

„fmpa>atul Cezar Nerva Traian, fiul divinului Nerva, Augustul, InvingStoruI Germa- 
nilor, Pontificele eel mai mare, Tnvestit cu puterea tribunifiei a patra oar*, PSrintete patriei, 
Consul a IV-a oari, a deschis acest drum in anul... (101) spargtnd stinca si construind 
o punte". 

Populafia este foarte rar5 si se aude aci aproape exclusiv graiul „ungurenesc" sau 
„muntenesc", aidoma celui din Banatul romanesc. 

CirculS de asemenea fn finutul Timocului si legende despre fmparatul Traian* 

Graiul strbesc de la GolumbSf la Poreci si Porfile de Fier, In schimb, se aude 
dincoace, In cele vreo 3—4 sate din fClisura DunSrii, tn Banatul romanesc, care pare ceva mai 
populat dectt tfrmul drept dunSrean, unde s:nf ptnS la Poara Fierului numai 12 localitt|| 
tn care se vorbeste dialectul daco-roman (banatean). 

De la Cladova pin2 la gura Timocului si la Vidin, pe {annul imediat din dreapta 
DunSrii, se aude exclusiv graiul oltenesc in toate cele 45 de comune, cu exceptfa singurei 
localit^fi cu populate mixtt din dreapta Timocului, unde limba romana este tn disparitie, 
comuna NovesaJ. Aci limba este un amalgam de romSril si bulgara. Dau exemplu o expre- 
sie care demonstreaza acest fenomen linguistic ciudat : „Zapri cola, bre Marie. Urea dracu 
S* fii" ! Opreste cam, fa MSrie, fire-ai a dracu sa fii ! 

GAMZIGRAD (HORERUM FESTUM) $1 BAILE BRESTOVAT 

Nu departe de orasul Zaicear, pe Timocul Negru, se afla comuna Gamzigrad cu 
Blile Gamzigrad, mult vizitate de t*>anii din intreaga Serbie si de turisti. 

Apa caldS izvora>te din mijlocul unei sttnei asezate in undele Timccu'ui, unde 
tiranii se vindec* de reumatism in mod gratuit, intr-un decor fnctntftor si nemtilrrit. 

U S. E. de satul Gamzigrad se afla cetatea renumitl Gamzigrad. 

Probabil e vorba de cetatea Horerum Fes turn. Forma cet*t" e dreptunghiularS, cu 
laturile de 240 m Ufime si 310 m lungime. 

F. Kanitz in 1876 a g2sit-o bine conservatS. Pe fiecare latur* avea cite 4 turnuri 
rotunde cu diametral de 22 m. Zidul era gros de 2 m. Se mai pastrau 20 turnuri p?n* acum 
trei decenii. La un turn spre N— V se pastrau trei etaje cu 6 fe:*stre. In interiorul cetifii 
erau alte turnuri si edificii. 

fn legaturS cu cetftile romane, tradifia la rom£nii timoceni afirma c* zidurile de 
ap2rare Impotriva navalitorilor erau atit de dese, incit pisicile mergeau sannd de pe un 
zid pe altul, pin* la munte la Zlot, Bogovina etc. 

490 



Tot tn legSturi cu cetatea Gamzigrad s-a pSstrat la poporul timocean legenda celor 
trei fiice de tmpSrat, care stnt puse de tatil lor tntr-o competifie $2 mtne gtyele din direcfii 
diferite spre a delimita teritoriile cc li se donau drept zestre pe Valea Timocului, tn 
Dacia AurelianS. 

Nu departe de Gamzigrad, aproape de Bor, se afft Biile Brestovaf cu api termalS de 
40o de mare eficacitate. 

De aci se deschid priveli$ti minunate spre mun|ii Artani (Ritani) Cofubinei, Stol, 
Muntele Negru $i Stara Planina. 

In apropiere slnt locality de munte foarte mari cu peste 5000 locuitori ca : Zlot, 
Podgoraf, Brestovaf, Criveli, §erbanovat, Slatina etc., In care se aude graiul muntenesc, 
identic cu eel din muntii Semenicului $i Cernei din BanatuI rom£nesc. 



GLOSAR 



a b u r a — a adia, a suria ,vmtul). 
acoane — ac mare pentru cusut lucruri 

groase* 
a d e t — obicei. 
a d u e — a aduna. 
a g a I e — soldafi turci. 
a g a r 1 1 c — calabalic, bagaj mult §i greu. 
a g i p e t — drac. 
a g u § i — agi, diminutiv. 
a i — an* 
ait* — Haiti. 

a I a — haI2, monstru, animal mare, fiara. 
ala! — ? 

a I b e a 1 1 — pudrS sau alifie pentru fat?, 
ali - tn$3, dar. . 
a I i m 2 n i t — frumos. 
a I i n g — liane de carpen. 
aminat — tirziu- 

amuncS — anevoie, greu de realizat. 
apsi — fnchkoare, . arest, sirb. a p s a. 
aplecStor — vifel de lapte. 
a r a m — blestem turcesc pentru fapte rele. 
a r d o a v a, s. I. — zScStoare, vas mare 

pentru vin. 
a r a n i — a hrani. 
a r t i e — htrtie. 
a r g e a — bordei In pamlnt unde vara 

teseau t^r&ncile In rizboi ; tn argea 

se $i locuia de teama popoarelor 

nivilitoare. 
aring — clopot de bisericS. 
a r m a n — arie de treierat* 
a r p i e — aripju 



a r $ i t — afurisit, blestemat. 
ascher, ascherlic — armatS tur- 

ceascX. 
a s t a I — mas£ mare, 
astruca — a acoperi. 
a z n a — visterie. 
a z i m I — ptlne nedospitS, coapti b 

repezeatf. 

B 

b a i a r a m — bairam, petrecere, chef la 

turci. 
b a i s a m a — poate. 
b a 1 1 a c — balfag. 
b a $ — chiar, tocmai. 
ba$buzuc — voluntar tn armata turc*. 
bScIlie — bScXnie. 
bHicon — piatri mare, 
b 1 1 2 i — a pescui. 
biraban — de aceea$i mSrime, deo- 

potrivS. 
b 2 s c h i e — scindura subfire $i lungS. 
batare — rizboi de \esut. 
beciag — beteag, bolnav. 
b e I c i pi. — berbeci. 
b e I e c i u — pescar. 
b i r 2 u — primar In Transilvania. 
b i r o v — salariat comunal care ficea 

chemarea ceUfenilor. 
b I r c S i — a scotoci. 
b 1 r n 5 — 9uvi(i de pir, plete la femei. 
bit — bit, lemn noduros. 
b I a g 2 — avere. 
b 1 1 g 2 m a — balama* 



493 



b o I n i f 5 — spital 

bolbonicei pi. — pui de broasci. 

b o r a c i — mormoloci de broascS. 

borugi — oga$e 

b r a v a — broasca u$ii. 

b r 2 c i r e — cingitoare fnfloraUl pentru 

femei. 
b r u c i a — a tmboldi. 
b r u m a — fi|1nrS de fier la u$£. 
b u I d u $ i — a Inghionti. 
bulgui — a rivni. 
b u $ n e a c — nor de fum gros. 
b u t c £ — calea$ci, trisuri. 



cafel iu — cafeniu. 

caftan — fmbraciminte birbiteasci cu 

poale lungi. 
c a I e t u r i — zidurile cetiifii, garnizoana 
din cetate, unde sta pa$a cu o$ti- 
rea sa. 
c a p e t e — datorie proprki-zisi, ftri 

dobinzi. 
c a r t i e — scrisoare. 
c 2 d i n I — sofie de turc. 
cidir — in stare (n-ai fost cidir si mi 

iube$ti). 
caicioare — cake, diminutiv pi. 
c a i \ i — ciciula. 
cildirmea — trotuar. 
cinun — chin, 
c 2 p 2 r i $ i — a arvuni. 
cirioarl — $areti. 
c 2 r p u $ — fluier de corn, 
c e a r n 2 — neagri. 
c e d i r i I i — umbreli. 
celmuci — turban, 
cerchez — osta$ turc cu pirul retezat 

la spate, adici cerchezat. 
cheslloaie — punga mare de bani. 
chesteniu — castaniu. 
c h i e — cheie. 



c h i m e a $ * — c2ma$2. 

chir — tillu atribuit marilor boieri $i 

mitropolifi greci. 
c h i o $ e a sau chiujei- colt, unghi 

de casi. 
c h i t i — a tmpodobi. 
c h i t u c — bucati scurti de lemn. 
c h e b 2 — haini de Ifni cu giitane. 
chetoare — butonieri, la mint* e 

obiceiul ca g'nerele sa rupi cheotoa- 

rea soacrei ; daci nu reu$e$te e 

semn riu. 
c h e t e I i — $ort, citrinfi, slrb k e | e I i a 
c i a n c 2 — pare*, ca $i cum, cum s-ar 

zice. 
c i a p s 2 — boneti mic2 din pinz2. 
c i c i c — Ifn2 special!, 
c i c h i e — tichie. 
c i d e — clti, ctte. 
ciovici — buhl mid. 
c i o r m 2 n i — a ciopfrfi. 
c t r j a I i u — dezertor turc, o$ta$ de 

adunituri r2$culat impotriva sulta- 

nului. 
c i r t o g — ad2postul iepurelui, dar are 

$i sens de loc de ascunzi? pentru 

haiduci. 
clue — loc unde se vinde vinul. 
c o b 1 r I e t — un fel de cabriolet* pentru 

boi, in care se duce plugul $i grapa 

in regiunile deluroase. 
c o c i e — c2rut2. 
c o c E a $ — c2rufa$. 
c o d a I b — cu pete albe, cai cu coada 

albi. 
c o I a n — cing2toare femeiasci. 
coliendri — bit cu care se umbU 

la colindat. 
colindefe — colac oferit coIind2to- 

rilor. 
c o m 2 n a c — c2ciul2 cilindrici, flri 

bo run, la c2lug2ri. 
c o m f i s — vecin (2), strb komfia 



494 



c o p r a I 2 — miciudL 
coricove — mere p2dure|e. 
cornifor — ridiciturS de p2mtnt In 

form* de corn, 
cornogei — cu coarne risucite. 
c r 2 i t * — ztn2, prinfes2. 
cricini — ctntecul broa$telor. 
c r i n c i — pu$c2 cu cremene. 
c r i 5 i — a trimite vorb2 prin rineva, a 

ruga pe cineva. 
c r u $ i — a se cruci. 
c u c 2 i — a afipi. 
cucumea — cucuvea. 
c «j i u n g i u — me$ter care laureate 

obiecte din aur §i argint. 
c u I u t — munc2 grea, muncS forfatS §i 

neplatitS, pe timpul turdlor. 
curbane — osp2{ de primavar* cu oca- 

zia titferii mielului, la turci. 
curm — funie. 

curpinaci — loc invadat de carpeni. 
c u s t u r I — cufit ruginit, neascufit. 
cutei — cofoL 



d a f i o n — dafin. 

dad«l — dod2, sora mai mare. 

d 2 I a c — bubS neagrX, antrax. 

d 2 m 2 z I i c, t 2 m 2 z 1 1 c — vit2 de ra«2 

ce nu se vinde ca s2 r2miie norocul 

In cas2. 
d 2 n a c — fl2c2u. 
d 2 n g a — dungi. 
d * r 2 b a n { — dorobanf. 
de a z n e a t 2 — azidimineaf2. 
d e I o c — imediat 
d e I i b a * — cSpetenia deliilor. 
d e I i u — osta$ hire foarte crud. 
d e m i n t a I i — vorbe viclene, am2gi- 

toare. 
diafi — dieci. 
didi?i — d2du$i. 



d i r « c — locul de la $a unde te attrnl 

buzduganul* 
d I r ! — a atinge, a te apropia de ceva 

nepermis, sirb. d i r a t L 
d 1 r j a I 2 — coad2 de secure, lopat2 etc, 
dirmon — sit2 cu g2uri mai. 
doarat — a terminal de arat. 
dr2gostele — clntece de dragosle. 
drugi — al doilea, s'rb. drugi. 
d r u g a r — prieten. 
d u b 2 — vas de razboi turcesc. 
d u b 2 r a — a doborl. 
d u d 2 u — buruieni. 

d u d 2 i — a tuna, a alunga pe cineva. 
d u g 2 i $ — negustor. 
d u r d 2 — pu$c2 veche. 
d u r b i n — binoclu. 
d u v a r — perete, zid, sirb. d u v a r 



f a i d a — tntr-adins. 

f 2 r b u i — a varbi, a colora, s'rb. 

f a r b a t i. 
f 2 r $ a n c — persoan2 travesti!2 cu oca- 

zia s2rb2torilor carnavalului. 
f e n e a r — felinar. 
f e r m a n — ordinul sultanului. 
f i r o s — cu multe fire, 
f i r t a I i — sfert. 
f i e r a n i e — fier, din fier. 
f i $ e c I i e — cartu$ier2. 
ftrtat — frate. 
f o a I e — in sens de burt2. 
f o c u i t 2 — pocnit2 de curtnd <pu*ca>. 
fr2|in — frate. 
f r o n t e i — frontiers, 
frincolac — vtrcolac. 
f r t n t u r i, frinturele — ctntece 

populare lirice clntate fragmentar. 
f u r n 2, f u r u n 2 — cuptor pentru piine, 

sirb. f u r u n a. 
furnituri — zgaibe. 



495 



g a i c — pasire mici de pradS. 

gidij — g*tit. 

gavaj — c2I2u. 

g a z d 2 — stfptn, proprietar. 

gizit — ? 

g e I a t — c2l£u. 

ghebegit — ghemut. 

g i d a — lance, sulitf. 

g h i a u r — nume de batjocurf dat de 

lurci cre$tinilor. 
glasanie — alegere, votare. 
g h i o n t — cartu$. 

g I i o nr f a n e — bulgari de p2mtnt uscat„ 
g I o a b 2 — amende, 
god — particuU ce determine pronumele 

sail adverbele, cu sens de oricare, 

sirb. god. 
Gorneac — vlnt puternic c re bate In 

Serbia de N. E., Oltenia $i Banat. 
g o s t i — a se veseli, a benchetui. 
g o $ t i — musafir. 
g o v i e — mireasS. 
g r a d — cetate. 
greoanie — grea, gravida, 
g r i m n I — colter, brlfarS. 
g u j b 2 — ochiul de la barcj, cu care 

se leaga vlsla. 

H 

h a I a p — om lacom, mincScios, nesatul. 
h a I a I — urare turceascS penrtru fapte 

bune. 
h a r a m — vezi aram, 
haramba^ — cSpitan de hotf sau 

de haiduci. 

I, I 

I a n a d o I i — turci din Anatolia, 
i c I e a n — viclean. 

i e r i a c e — imperfectul de la v. a fi, 
sufixul s-a adiugat pentru rimS. 



e r t a t X — femeie Utrini. 

eg* — pilX. 

e n i c e r — soldat tn infanteria turceasci. 

lee — haini tirSneascI cu gSitane $i 

fir* mtneci. 
m o s — murdar. 
mpupit — imbobocit. 
mpuia — a face pui, a se Inmulfi. 
ribit* — prepelif*. 
nsovonit — cu vil de mireasS* 
n a t — urf. 
nici — a se tntfrita, a se tmpotrivi, 

(sirb. i n a t i t i). 
nfelurat — in diferite feluri. 
nferiga — a mlcina. 
nciofrigate — bifurcate* 
n c r a § n a — a pune la spinare o 

povariL 
nfle$urat — ruginit. 
nsuligea — a infepa. 
r c e — $oarece. 
r i $ I i c X — po$tiu 
spit — logodni tn fa|a preotului. 



e n d a r i sau g e a d a r i — jandarmi. 

o i m a r i — Joia mare. 

oimlrica — fiinf* supranatural* cu 
miinili cit praiinili, cu picioarele cit 
ri$chitoarele, cu capul ctt banifa, 
care se intereseazi in Joia Mare de 
harnicia fetelor $i a nevestelor ; pe 
cele care au intrat tn primavarl cu 
Una sau cllfii netor$i JoimXrica le 
arde cu un fier ro$u. 



I a v r 2 — mi nasi ire mare cu chilii pen- 
tru fiecare cllugftr, supuse toate unui 
egumen* 



496 



2 i a 1 2 — figtnc* vr2jitoare. 

iturea — margine. 

2 f u r e a I e — lanturi. 

e c r 2 — recIS, bluz2. 

e g 2 i o r — leginat 

c i c 2 — cumnati, lele. 

c i ) 2 — moned2 m2runt2. 

e t i n o a i c 2 — sens de vr2jitoare. 

i a g 2 n — sicriu. 

i b 2 r a — a elibera. 

i b i c o a n e — lebede. 

o b o d a t — fmpodobit. 

o m — praf, moloz. 

o p a r — fundul pe care se pune m2- 

m2Iiga. 
u b r e — ruble, 
tigaci — Iunc2, livadi. 
u m e — mime, 
u v a — a lua. 
u v a t — apucat de boal2. 

M 

m a g a t i n 2 — magazie. 
mahmudea — vedie monedl turceasc2 

b2tut2 de sultanul Mahomed. 
marghioal2 — femeie frumoas2 dar 

vicleanS. 
m 2 g h i e — magie, indeletnicirea vraji- 

toarelor. 
m 2 I a — mahala. 
m2ld2rit — ficut maldBr. 
m 2 m u z — pinten. 
m 2 r g i n a r — ceea ce se a$az2 la 

margine ; Romini din Margine (Crai- 

na), de la Dun2re. 
m 2 r o s — mfndru 

m X r i o r, m e r e o r — tncet, inceti$or. 
M 2 1 c 2 1 2 u — s2rb2toare popu?ar2 tn 

s2ptam1na de dup2 Pa$ti. 
m 2 f i $ — nojiti cu firi$oare risfirate. 
m e j d i n 2 — mijlocul holdei unde se 

trage brazda de intorsur*. 



m e r t i c — noroc, fericire. 

mereghie — f 

m e z a — guslare. 

m i e r n i { 2 — m2sur2 pentru cereale. 

milostivnic2 — fn superstitia popu- 

Iar2, fiinfS nev2zut2, purt2toare de 

via|2 $i s2n2tate. 
m t r z a c — nobil t2tar, c2petenie de 

t2tari. 
m i \ 2 — Iin2 care se tunde pentru prima 

dat2 de pe miei. 
m n e r e — miere de albine. 
mneoric2 — mielu$ic2, mia. 
moduri — de culoare sur lnchis2. 
m a I 2 I i t — curat, vopsit, zugr2vit (cas2 

mol2lit2), german. moleir. 
morfeca — a mesteca. 
moron — strigoi, moroi. 
m o t c 2 — jurubi{2 toars2 din Itni, bum- 

bac sau cflfl. 
motofe!c2 — umfl2tur2 la falc2, gu$2 

din cauza durerilor. 
m «i i c 2 — mam2. 

N 

n a t — om, individ. 

n 2 d 2 i — a b2ga de seam2, a pricepe, 

a fnfelege. 
n2g2zitur2 — fiinf2 imaginary duh 

ce colindi prin curdle oamenilor 

spre a-i omori, imboln2vi. 
n 2 p r 2 c i — a f ermeca. 
n2pr2titur2 — f ermec2tur2. 
n 2 r 2 m z i u — portocaliu. 
n e g r i 9 — plant*. 
nes2lcat — nes2rat» 
nesrete — nenorocire, n2past2, nefe- 

ricire* 
n e v o I n i c — neputincios. 
n i m a — nimeni. 
n i 9 a n — danal oferit de fat2 b2iatului 

la logodn2, $i, totodat2, darul oferit 

de mire logodnicei dupS commie. 



497 



n o j i I 3 — af2 de in sau ctnepS risucita 

cu care se leag£ obielele. 
nosficioar£ — cegi mic2, nostra. 



o a r a, oare — pasare de curie, orS- 

tanie. 
obadit — cu obezile a§ezate. 
o b d e a — obiala. 
o b d e I u J a — obiala, diminutiv. 
o b i c i — a obi$nui. 
o b o r — curie $i ocol de vite. 
o b r a n i t ^ — cobilit*. 
ochefit — cu ochefi. 
o c o p — tran$eu. 

o d b o r — consiliu comunal, sfal comunal. 
o g o i a $ — loc in care s-a a^e/at omul, 

unde sta Iini$tit. 
o g o d i — a se logodi. 
opreg — fota purtata r'e feme? Inapoi 

peste c5ma$a alba. 
orbaceasca — ingusla, iatunecata. 
o r d i e — armata. 
o r t a c — tovara$. 
ostani — a obosi. 
o s t u p i — a ceda, a da inapoi. 
o t a r — hotar. 
o t c o $ — rind, brazda de nutref, cosita 

$i lasata sa se usuce. 
o t f n j i — a lovi tare, a bate, 
otontoc — font, smintit, nebun. 
o 1 1 r a — pufin. 
o t i — a hoti. 
o v a $ c — ovaz. 



padina — teren umed, pi in cu mu$chi, 
aici sens de panta de deal. 

p a m e t — minte, sirb. pamet. 

par — pahar. 

para — mica moneda turceasci, 1/4 din- 
tr-un leu. 



pari — flacaxS* 

p a t o c — pirfia§. 

patron — cartu§. 

patruzecelea — pomana ce se fixea- 

za la 40 de zile dupa moarte. 
parcel — bucata. 
parufel — paharuf. 
pavi^te — paji$te. 
pecealba — mund. 
pecelbari — cei plecafi s£ caute de 

munca. 
pecina — pe$tera, sirb. pecina* 
p e d e I s i I — impodobit. 
perc i t 2 — ? 
perpeleac — par cu cracane in care 

gospodinele atirna diferite lucruri. 
p i r o i — Gui mare. 

p i s a r — secretar, scriitor la primal le. 
p i $ c o i — cornul pe care curge faina 

la moara. 
pistelca — $ort, cu cusaturi ce se 

poarta in fata sau la spate, 
pita — piine de format mic ce se da 

de pomana la sarbStori. 
p i t a r 3 i — copiii care umbla de Cra- 

ciun cu colindul. 
p i v a — piua de pisat, piua de pocnit 

la sarbatori cu praf de pu$ca. 
p isl ea — ? 
p i r g — pile, 
pirghe \ — ? 
p i r I o g i — a lasa un loc s5 se tnfe- 

leneasca, a nu-l lucra. 
plavioara — varietate de pe$te. 
p I a s t e — clai de fin. 
p I i a c i c a — distrugere, devastate, 
p I e c e r i — plete la femei. 
plescari — jefuitor, hof. 
podoare — ? 
podmol — loc mii$tinos. 
p o d r u m — pivnifa. 

podvoada — carau$ie obligatorie plna 
tn secolul trecut. 



498 



pomeioari — pomanS pentru mor|i. 
p o I i m i — a se na$te, a se tncepe. 
polcomnic — colonel. 
poreznic — perceptor. 
p o s I a n t c — deputat, ministru, amba- 

sador, sirb. p o s I a n i c. 
p o s 3 c I i t — murdar. 
poteacS — potecS. 
p o t o c — pirki. 

povirni — a se inclina, a se apleca. 
p o 2 i v — chemare, citatie, sirb. p o z i v. 
p r a u — praf de pu$c2. 
precurmat — tiUat 
prefacatoare — privighetoare. 
previrit — fn$elat, ad e men it. 
p r e s n i — a plesni. 
preonda — ? 
presednic — pre$edinte. 
presudi — hotarire, decizie, serrtin|a\ 
pristelca — pistelc*. 
p r i d i d i — a reu$i, a da unui lucru 

de cap2t. 
pricestuit — imparta$it. 
prizSvi — a incarca pu$ca. 
p r i s n i — a stranuta. 
p r o b i — a face proba. 
p r o c I e t — diavol. 
p r o v a r 3 — in timpul verii. 
p u i a — a face put, a se fnmulfi. 
pucernic — om bogat. 



r a — rea. 

r a i a — cetate ocupata de turci. 

r a i a c — stapin de raia turceastiL 

r a g n a, de-a ragna — a se da 

intr-o parte pentru odihnS. 
r a s t — numele popular al inflamafiei 

splinei. 
rid i oar 5 — radina, tfdScinX. 
r 5 s t i u — resteu. 
r a v 3 r s 2 I — impestritat de varcat. 



rlzapit — probabil derivat de la boala 

rastului. 
r e c 2 — rtu, fluviu. 
refenea — befie, chef, 
r e $ e n i e — hotarire, sirb. r e $ e n i e 
r i n d i — a rtndui. 

r i z 5 — cama$i veche, purtatf f i ruptS. 
r o g h i f a — came, diminutiv, slav. 

rog. 
rostea — a se pregSti, a prepara ceva. 



sal — sanie. 

s 21 b i a t — atins de t*i$ul sabiei. 

s a c u i — traist* mic2 cu biieri de llrr*. 

s a c s 2 n a — povarS purtati de cai, po- 

veri de bani luate de turci. 
s a d o m i — a pr2bu$i, a distruge* 
silatrl — salat*. 
sindJI ie — scaun. 
syndic — ladi pentru lucruri $i ImbrS- 

caminte, are $i sensul de cofdug. 
s e a m n — semn. 
s c I r f o n — scfrcium. 
scumpie — arbust de esenfS moale. 
scurteica — haina Imblanita, cu mine** 

cile scurte. 
schilSuni — a schieliUi. 
s c h i n o s — spinos. 
s c I a d — depozit. 
scobicur — m5cie$. 
si m ce I at — ? 
s f e t i I — sftnt. 

s f a n \ — moned* veche de argint. 
s g h i a u r — ghiaur. 
snagi — putere, forta, vigoare. 
s p a t i e — spada, sabie. 
s p o m e n — amintire, pomenire. 
s p i r t a r i u — din spirt, bSuturi tare, 
spremi — a se pregSti. 
s r e z — raion, re$edinfX de plasS. 
sttrca — a strica. 



499 



s t e u I i c 2 — stea, diminutiv, aici cu in- 

telesul de soartS, noroc. 
stulpinX — ? 
stobor — proptit, stllp. 
strivoaici — strigoaici. 
s t r o i t i — asezafi In ordine. 
sturi — a nimici, a dastruge. 
s t o a c 3 — animate domestice s:rb. 

stoka. 
s t r £ f i g a — a stranuta. 
stremurare — furci lung* cu doi 

dinfi. 
s t r 5 I i t a — plofnifS. 
stoma — oaU mare de pamint in care 

se preparS mincare la nunfi $i 

sa>b*tori. 
s t o I o s — ramuros. 
stSroiche — $eful nuntasilor. 

StOC?l — I 

s t o p i — a prapSdi, a distruge. 



§ e b o i — micsunea, micsandrS. 

$ e i p I i c — portofel. 

5 | e a u — locul tinde iese haiducul pen- 

tru pradi. 
$ t r i m f i — ciorapi. 
$ u r I i g 2 i e — pasire. 
$u$curi — a $usoti. 
$ u 1 1 — c2prioar3L 
$ p i t u i t 2 — roat2 cu spite. 
$ e r p e I i — a fura. 



t a I a r — hain2 hmg2 purtatf In trecut de 
c2lug2ri $i de unele unitSti militare. 

tartore — c2petenia dracilor. 

tag! re i oar i — desagi. 

Uman — tocmai. 

t 2 p i e — hrisov, titlu de proprietate dat 
de turd* 



t i c n i — a avea pace, mutfumire, lini$te, 

tihnS. 
t i g o a r e — biiat lene$, rautikios. 
t i I v 1 — deal, 
t e » a c — duigher. 
t e s I 2 — tejghea de ghibuit. 
t e s I i u — a numira banii pentru achi- 

tarea unei datorii. 
t i v i I i c h i u — vesel, vioi, hazliu, 

to t e v e k Ic e I i. 
t o c m & — logodni, tocmeaU. 
torn — t* rc # strung2, ocol. 
troacS — tigv2. 
t r u b 2 — goarna military 
t r u p — la clmpie, sens de trup ; la 

munte, sens de organ genital, 
t u t u n i — a fuma. 
t u I e n i — tulei. 
turmegiu — portocaliu. 
t u g I e — c2r2mizi. 
turmuluc — inchisoare, arest. 
t u f I e c — saltea. 
t u i — a intra. 



(Srean — roman din Romania. 

t u g r u i — bucata de pamtnt arabil pe 

ling* pidure. 
t 2 c 2 I a $ — pistol. 
(anic — cenusar de strecurat Ie$ia. 
|ScIlare — mitralier2. 

U 

u I i — pa$2re ripitoare. 

u I e i — tninchi de copac scorburos. 

u m b I a r e — fekil de comportare al 

curva. 
u n g h i f i — undife. 
u r e z a — a chhii* 
u r s a — a se fixa de c2tre ursitori desti- 

nul noului niscut, la a treia zi de la 

na$tere. 



500 



u r ? o a i c I — ursitoare. 
uscioare — oscioare. 
u i d i — a rXmfne. 



v a r d a — fere$te-te !, pXze$te ! 

v X c u i — a trli mult $i sXnStos. 

verghinS — vergea la pu$dL 

vereiie — (pe) datorie, credit. 

v i g — val de ptnzl. 

v i n i t i c — om strain. 

v i o r e a — o anume parte la plug. 

vivor — vif or. 

v f r — vtrf . 

v 1 r d 2 i — a se feri, a se apXra. 

v I r I a c — vfrcolac. 

v o i s c 2 — amtatf, strb. v o i s c a. 

v r a c n i { 2 — poartt de intrare tn curte. 

v r a g n i f 2 — probabil poarft, strb. 

v r a t a. 
vresnit — (a cfnta) armonios, frumos. 
v u I p a n — vufpoL 



z a b u n — pieptar din postav gros, f2r2 
mined, folosit mai ales iarna. 

z 2 b r 2 n i — a interzice ceva, a opri 
ceva, strb. zabraniti. 



z 2 c o p i — a ocupa ceva, a pune stXpt- 

nlre pe ceva, strb. zakopatl. 
z 2 m 2 1 o c — vinul rezultat din tescovini. 
zi pi ac — ? 

z 2 p o s t i t — ISsata secului de PajH. 
zSpuc — c2ldur2 mare, z2pu$eal2. 
z 2 r z 2 I i I — fructele zarzlrului. 
z 2 $ t a v 2 — steag. 
zltoni — a opri, a stXvili apa cu 

scopuri practice* 
z 2 t r i — a omort, a ucide. 
z 2 t v o r — tnchisoare, temnifS, strb. 

z a t v o r. 
z 2 v t r n I — a se tntoarce, a se sud, 

strb. zavtrnuti. 
z 2 u i t a — ase uita, a privi, dar $i sens 

de a uita. 
z2vr2ciac2 — vr2jitoare. 
z b i c i — a mi$ca. 
z g h e r i — a zbiera, a striga. 
z g u r u i — a akinga. 
zgoditurS — ghicitoare. 
znSciu — a i se p2rea. 
zob — t 
zobnita — traista, sac In care se d2 

nutret cailor. 
z o r t — zor. 
zvSzdroace — ? 



INDICE DE INFORMATORP 



1. Anghelescu H. GheorghifS *, 55 ani, 1963, Florentin, raion Vidin, prezent Dude$fi- 

Bucure§ti, 37. 

2. Anghelescu Haralambie *, 56 ani, 1960, Gumalarf, raion Vidin, prezent Dudesti-Bucu- 

re$ti, 142, 187, 334, 390, 391. 

3. Bacaoanea Stana**, 63 ani, 1945, Podvri$ca, rn. Cladova, 22. 

4. Badea Marin Calina**, 68 ani, 1945, Virbifa Mic5, rn. Oadova, 21. 

5. Bojidar Alexe **, 27 ani, 1946, Lescof, rn. Petrovaf-Mlava, 317. 

6. Bondoc Florea Truna **, 45 ani, 1937, Zlocutea, rn. Negotin-Craina, 280, 383. 

7. Bratici Ion (lovan) *+, 30 ani, 1946, Camenifa Mare, rn. Btrza Palanca, 158, 159, 174, 

183, 185, 216, 219, 220, 221, 222, 223, 224, 235, 240, 244, 276, 277, 278, 433, 463, 
503, 506, 508, 521, 522. 

8. Brenda Marincea Maria •», 40 ani, 1938, Coilova, rn. Negotin, 24. 

9. Bre§chici Maria Otirinca •♦, 25 ani, 1946, Poiana, rn. Pojarevaf, 39, 372. 

10. Bre$chici Draghina ••, 40 ani, 1946, Poiana, rn. Pojarevaf, 275, 444 

11. Bre$chici TSnase Vucosova •♦, 23 ani, 1946, Poiana, rn. PojarevaJ, 525. 

12. Butu Roman Maria •», 57 ani, 1946, Zlot, m. Zaiceri, 198. 

13. Buza Dumitru **, 35 ani, 1945, Podvr??ca, rn. Cladova, 239, 302, 308, 412, 413, 414, 

415, 434. 

14. Otranita Milan % 30 ani, 1939, T oroma $ta (Tomislava), rn. Negotin, 338, 479. 

15. Ciucu Gheorghifa **, 30 ani, 1945, Samarinovaf, rn. Negotin, 213, 305. 

16. Cladoveanca Maria **, 20 ani, 1945, Degerafi (Davidovaf), rn. Cladova, 279. 

17. Cotarcea Stana **, 80 ani, 1946, Blrloaga, rn. Birza Palanca, 17. 

18. Craciun Maria »♦, 58 ani, 1945, VSiuga, rn. Cladova, 34. 

19. Curea lleana **, 41 ani, 1945, Vaiuga, rn. Cladova, 15. 

20. Dobre Dragufa »*, 28 ani, 1946, RSdoivaf, rn. Negotin, 166, 167, 184, 256, 325, 494, 495. 

21. Dragomir Petre **, 35 ani, 1946, Camenifa Mare, m. Blrza Palanca, 164, 226, 227, 228, 

229, 230, 231, 232, 233, 235, 237, 246, 249, 250, 251, 252, 254, 270, 271, 292, 293, 
330, 331, 381, 408, 426, 427, 432, 438, 442, 452, 453, 456, 527. 

22. Drivi$ PSim Patro *•, 58 ant, 1946, Laznifa (Homole), rn. Jagubifa, 103. 

23. Dudu lovan Milea ••, 20 ani, 1939, Glrliana, rn. Zalceri, 41. 

24. Duica §t. Vlaicu ••, 55 ani, 1946, Grabovifa, rn. Btrza Palanca, 52, 398. 

25. Filip R. Stancu **, 40 ani, 1939, T°roma$fa, rn. Negotin, 133. 



1 Informatorii notafi cu un asterisc sint din Republica Socialists Romania, cei cu douS 
din R.S.F.I. $i cei cu trei din R.P.B. 

503 



26. Gain* (Gainovici) Gog* ••, 35 am, 1937, Zlocutea (Alexandrovif), rn. Negotin, 136 

27. Girleanu Liuba *•, 25 ani, 1945, Prahova, rn. Negotin, 145. 

28. Golumbeanu Hie •♦, 40 ani, 1946, Golubinia, rn. Pored, 45. 

29. Graboviceami Cioclrcel *•, 41 ani, 1946, Grabovifa, rn. Bfrza Palanca, 318, 342, 343, 

378, 441. 

30. Graboviceanu Stancu^*, 1946, Grabovifa, rn. Bfrza Palanca, 234, 345, 346, 370, 523. 

31. lancovici Cedomir**, 35 ani, 1946, Lidova, rn. Pojarevaf, 146. 

32. Hie Dumitru ••, 1946, Techia, rn. Poreci, 319. 

33. Hie Dumitru ••, 1946, Vlrbnifa, rn. Morava, 351, 360, 422, 423, 435. 

34. Hie Ignat *, 70 ani, 1963, te*n, rn. Vidin, prezent Peciul Nou, reg. Banat, 99, 258. 

35. Ilici ton *♦, 1946, Golubinia, rn. Poreci, 97. 

36. Ignat Dumitru ***, 25 ani, 1939, PfrlovSf, m. Culea, 11, 12. 

37. Ion Anca ♦*, 65 ant, 1946, Brestovif, rn. Zalceri, 135. 

38. Ion Florea **, 1946, Bating rn. Ciupria Morava, 191. 

39. lovanovici Mileva **, 1946, Ribnifa, rn. Pojarevaf, 377. 

40. lovifS Floarea **, 7B ani, 1946, Poiana, rn. Pojarevaf, 29, 32, 33. 

41. JribifS (ColS) Ghifa **, 1937, Mocrani, rn. Negotin, 42, 49, 67 bis, 69, 121, 188, 268, 

326, 335, 352, 377, 500. 

42. Ir$ie (Chivu ***, 1938, SUnotlrn, rn. Vidin, 53, 104, 148, 165, 189, 214, 266, 267, 281, 

298, 310, 312, 322, 361, 394, 395, 3%, 464, 465, 472, 473, 474, 475, 476, 482, 484, 
4B5, 486, 487, 488, 489, 490, 491, 492, 493, 509, 514. 

43. tf p3dat Maria *, 58 ani, 1963, Cutova, rn. Vidin, prez. Peciul Nou, Banat, 291, 379, 399. 

44. tfutaru Hie **, 28 ani, 1946, Uznifa (Homole), rn. Jagubifa, 376, 407, 409, 410. 

45. tfutaru Ion **, 48 ani, 1946, Podvrf$ca, rn. Cladova, 371. 

46. tfutaru Stefan **, 1946, Grabovifa, rn. Blrza Palanca, 151. 

47. Maiti Anghel ♦*, 27 ani, 1939, IsnovSful Mic, rn. ZSiceni, 92, 119, 208, 329, 445, 451, 

466, 467, 468, 469, 481. 

48. M*rinf2st Radu GheorghifS ♦, 67 ani, 1962, Bregova, rn. Vidin, prezent Peciul Nou 

Banat, 130. 

49. Marcu VSnufa **, 74 ani, 1946, Porodin, rn. Morava, 38. 

50. Marian B. CStarinca **, 44 ani, 1946, Poiana, rn. Pojarevaf, 28, 31, 35, 36. 

51. Mitru Viorica***, 1939, Florentin, rn. Vidin, 20. 

52. Nicolici Ion »*, 1946, Degerafi (Davidovaf), rn. Cladova, 147. 

53. Nicolov losif ***, 23 ani, 1938, Chirinbeg, rn. Vidin, 6, 160, 205, 304, 483. 

54. Nicolova Maria ***, 53 ani, Chirimbeg, rn. Vidin, 7, 210, 323, 339, 359, 385, 478, 512, 

513, 533, 534, 535. 

55. Narogici Tic* loan a **, 24 ani, 1946, Poiana, rn. Pojarevaf, 520. 

56. Pan Florea **, 1946, Cobilea, m. Pojarevaf, 46. 

57. Piun Bogoe **, 38 ani, 1946, Ritcova, m. Cladova, 48, 56, 58, 154, 170, 358, 400. 

58. Peni Chirin **, 40 ani, 1939, Coil ova, rn. Negotin-Craina, 60, 143, 152, 153, 203, 294, 

297, 320, 333, 384L 

59. Pani Maria **, 78 ani, 1946, Recifa, rn. Cladova, 16. 

60. Petcu Nifi Marin **, 23 ani, 1938, Zlocutea, rn. Negotin, 124. 

504 



61. Pascu Toma Asen ***, 26 ani, 1939, Chirimbeg, rn. Vidin, 215, 218, 242, 243, 247, 24S, 

303, 340, 356, 307, 402, 403, 404, 405, 439, 460, 462. 

62. P3$uic2 Florea Gog* **, 55 ani, 1937, Zlocutea, rn. Negotin, 273, 274. 

63. Petri$or Marian **„ 40 ani, 1946, Recifa, rn. Cladova, 51, 78, 87, 112. 

64. Predici Petre**, 48 ani, 1947, Bogovina, rn. Bolievaf, 217, 504. 

65. Petri Vlastimir »*, 38 ani, 1947, R2$ana|, m. Petrovat-Mlava, 193, 204, 211, 374, 416, 417. 

66. Prunaru Diudea Florea**, 60 ani, 1938, Zlocutea, m. Negotin, 43, 73, 77, 94, 134, 

137, 138, 139, 140, 171, 470, 471. 

67. Prunaru lofa **, 40 ani, 1938, Zlocutea, rn. Negotin, 109. 

68. Prunaru Sima •*, 52 ani, 1937—1939, Zlocutea, rn. Negotin, 3, 47, 54, 55, 59, 63, 64, 

67, 70, 76, 81, 83, 85, 86. 88, 91, 95, 100, 102, 110, 111, 116, 118, 120, 125, 126, 
127, 129, 131, 150, 163, 168, 182, 195, 197, 207, 282, 295, 301, 315, 321, 336, 
350, 353, 354, 401, 429, 430, 431, 440, 446, 447, 477, 510, 526. 

69. Radulovici Truina **, 1939, ora$ul Ziiceri, rn. ZSiceri, 40. 

70. Ristici Ristea **, 1946, Mosna, rn. Cladova, 255, 515. 

71. R2c3u Liuba**, 1947, Corbov;*, rn. Cladova, 238, 245, 347, 348, 357, 362, 366, 411, 

419, 450, 497. 

72. Raboveanu Florea •*, 76 ani, 1946, Zlocutea, rn. Negotin, 149. 

73. Radu Gheorghe **, 25 ani, 1945, Sip, rn. Cladova, 141. 

74. Ruff Dumitru **, 45 ani, 1945, RSdoivSf, rn. Negotin, 175, 181, 265, 2%, 341, 386, 

4%, 505. 

75. Rusu Du$an**, 1945, V2iuga, rn. Cladova, 443. 

76. Sandu Calina-Predici **, 63 ani, 1965, Zlocutea, rn. Negotin, 4, 98, 117, 212, 283, 284, 

285, 286, 287, 288, 289, 290, 511. 

77. Sandu Dinu Ghei-ghina *•, 35 ani, Zlocutea, rn. Negotin, 157. 

78. Sandu Petre Hie **, 34 ani, 1935, Zlocutea, rn. Negotin, 62, 161, 179, 194, 306, 324, 332. 

79. Sandu Dumitru lomtf **, 45 ani, 1939, Zlocutea, rn. Negotin, 176, 177, 178, 502. 

80. Sandu Liubitf —, 34 ani, 1946, Vlrbi|a Mare, rn. Cladova, 66 bis, 74, 75, 80, 84, 113, 

114, 115, 132, 172, 173, 199, 201, 202, 260, 272, 437, 457. 

81. Sandu OHin Petre **, 55 ani, 1933, Zlocutea, rn. Negotin, 461, 498, 501, 507, 528, 529. 

82. Sandu Calin Stana ***, 60 ani, 1938, Deleina, rn. Vidin, 344, 392. 

83. Strbu Gheorghe Toza **, 50 ani, 1947, Valuga, m. Cladova, 5, 8, 9, 10, 44, 45, 50, 71, 

90, 96, 107, 144, 236, 309, 327, 328, 364, 420, 421, 425, 454, 516, 530. 

84. Stegaru Milorad **, 45 ani, 1947, Bordei (Liubicevaf), rn. Birza-Palanca, 65, 66, 68, 

101, 122, 128, 161, 209, 517, 518, 519. 

85. Stoica Mitru **, 46 ani, 1947, Mihailovaf, rn. Negotin, 1, 259. 

86. Stanisavlevici Vajiufa **, 67 ani, 1947, Poiana, rn. Pojarevat, 23, 27, 30. 

87. $ueran Costea •*, 54 ani, 1946, Btrioaga, rn. Cladova, 79. 

88. TSnase Trandafira (Ruja) ♦*, 19 ani, 1947, Poiana, rn. Pojarevat, 190. 

89. Techianu Col* •*, 1947, Techia, rn. Poreci, 155. 

90. Trail* Nicola**, 29 ani, 1947, lasenova, rn. Resava Morava, 311. 

91. Triili Hie**, 45 ani, 1946, Golumbinia, Poreci, 100. 

92. Triili Hie**, 48 ani, 1946, Turia, rn. Cuceva, 259. 

505 



93. Jim Sofia *, 50 ani, 1963, Bregova, rn. Vidin, azi fn Pantelimon, Bucure$ti, 2, 169, 
307, 382, 449, 455, 458. 

94. Taranu Mitru *♦, 28 ani, 1946, Virbifa Mare, rn. Cladova, 156, 183. 

95. TSranu Floarea **, 51 ani, 1946, Vlrbifa Mare, rn. Cladova, 18. 

96. Taranu Florea *, 90 ani, 1946, Co$ava, rn. Viditr, prezent Peciul Nou, Banat, 418. 

97. Tig"" Brfndu$a **, 75 ani, 1946, Camenita Mare, rn. Birza-Palanca, 19. 

98. VSduva Dinu loana ***, 70 ani, 1939, Cosova, m. Vidin, 393, 355. 

99. Vlaicu Paun Fica **, 60 ani, 1946, Vaiuga, rn. Cladova, 13, 14. 

100. Vaduva Dinu Floarea**, 56 ani, 1939, Zlocutea, rn. Negotin, 25, 186, 368, 388. 

101. Viezure Maria**, 75 ani, 1946, Vaiuga, rn. Cladova, 26. 

102. V*iti$ GhitI Cola***, 55 ani, 1939, Virf, rn. Vidin, 57, 61, 82, 93, 108. 

103. Vasilescu SttnutS **, 22 ani, 1937—1939, Joroma^a, m. Negotin, 72, 89, 105, 106, 196, 

206, 241, 253, 257, 261, 262, 263, 264, 299, 300, 313, 314, 337, 349, 365, 373, 
375, 380, 397, 406, 424, 428, 448, 459, 480, 499, 524. 

104. Vig5 Vida *, 58 ani, 1963, Negovanuf, rn. Vidin, azi In Peciul Nou, Banat, 192, 316, 436. 

105. Zbughiu Stancu Patru **, 50 ani, 1938, Zlocutea, rn. Negotin, 363, 369, 389, 531, 532. 



SUMAR 



CIteva cuvinte de Ttidor Arghezi 
Prefafa de Cristea Sandu Timoc . 

Poezia obiceiurilor 

tradifionale 



5 
7 



31 



Ctntece b*tr!ne$ti .... 61 

I. F ant as t ice 

lleana Costnzeana (Soarele $i Luna) 63 

Corbul $ 7 

Colceag-paja tg 

Cele trei surori 70 

lovan lorgovan 72 

lovan lorgovan 74 

Voinea . 75 

Scorpia 79 

Antofica a lui Vioarl 81 

Baba Novae $i Fata sSlbatic* . . .83 

Ceal copil de turc 87 

Libegioarele 89 

Trei feciori, coconi de domni . . 90 

Rusca $i Miu 91 

Petcana 97 

Radon ia iqq 

Stoian Voivoda 101 

Cioclrlanul 106 

Arian al mic Ill 

Cuconu PStra$cu 117 

Af copil lovan 119 

Voica cea frumoasS 121 

OascSlu PSscalu 122 

Ghiol Dumitro ft Soarele .... 124 

F3t-Frumos 126 

Cruicea copil mic 131 



Ursifoarea 135 

Deli Marcu 137 

Tarul Murad ft Radu Voivoda ... 143 

II. Vitejefti 

Baba Novae 144 

Novae ft fiul turcit 151 

lancu-Vod£ 155 

Pitru haiducu # # 157 

Tanislav Voinicu 159 

Badiu 166 

Chira Chiralina 170 

Hincufa $andrului 171 

Ficufa lui Banu Mlgureanu ... 173 

A! Gu§j{a a lu Topala 175 

Stoian Buliba$a din Craina ... 176 

Radu ft tatarii 184 

Goescu 187 

Vidu JSreanu • 188 

III. Haiducefti 

Corbea $i $tefan-Vod* 195 

Mane-al ctmpului 201 

Mihu copila? 203 

lano$ Ungureanu ...... 205 

$tefan-Vod2 ft Miu 210 

Gole-al Golilor ....... 215 

Mocanu ft docoiul . . . . . 217 

(CIntecul Jianukii 218 

Busuioe haiducul 220 

RadoifS 222 



507 



Fata haiduc sau Dobrifa 

fatS mare 226 

Begu de la Ada-Kaleh 228 

Stoian SttngX haiducul 234 

P2trut2 Frunte-Latt 242 

Haiducul Neac?u $i frate-su Lupu . . 245 

Haiducul Nitf 248 

Doi frafi fn temni^ 250 

Crefu haiducul 251 

Haiducul Velcu 255 

IV. PSstori fi bofomani 

Clntecul strinului 257 

Strinu 259 

Miorifa 262 

Costca $i Fulga 263 

Stanufa din Craina 265 

Stan din PersScani 266 

Calin din BucovSf 270 

V. Despre curt e a feudal a 

Negru-Vo<H $i Manolea .... 273 

$tefan-VodI 278 

Riducan 280 

Domnu ytefinifS 280 

Mogo? voinicul 282 

lenea vame$-mare 285 

VI. Familiale (1. Jndragostipi) 

Brumlrel 287 

Haiducul VSIeanu 287 

Mircea ciob*na$ 288 

Mo$neag bltrin 291 

lenciu boieriu . . . 293 



Fica 294 

Gruia ciobanu 295 

Familiale (2. so{ii) 

Ontecul lui CitSnufa 296 

Ceal voinic Oleac 299 

Dinu, om sSrac 302 

Patru din Rabova 307 

Pribeagu 310 

Familiale (3. p2rin;i §i copii) 

Tudorel 312 

Sinca, doamn2 mare 317 

Nurrta lui Barbu Copilu . . . • 320 

Patru pescaru 325 

Dinuli 327 

Stoican 329 

Stancufa ardeleanca 332 

Familiale (4. fra$ii) 

Fata din cetate 333 

Lunca din Olhre^ti 334 

Doi frifiori 335 

Ancufa 336 

Strig* fata 337 

VII. Cintece istorice 

TmpSratuI Costandin 338 

Pazvangia de la Dii 341 

Domnul Tudor Jareanu . . . . 343 

RSscoala impotriva turcilor 

de la 1876 345 

Cetatea Cozia 348 

R2zboiuI independenfei (1877) ... 349 

RSzboiuI romlno-ruso-turc (1877) . . 352 
Cfntecul lui ledrene (Adrianopole) 

1912 »5 



508 



VIII. Jurnate-orale 

Bobolan din Prahova . 357 

PStru Cobilianu $i Milea 358 

Cintecul lui CosUndin 360 

Tomit* 362 

Cintecul lui Toma 364 

MIria din Chirimbeg 367 

Ctntecu lui Pricu 369 



Doine . . . . ♦ 371 

Note 469 

Nume de locality (cetifyi) $i ape 
intilnite In epica $i lirica timo- 

ceanS 477 

Closar 433 

Indice de informatori 503 



Redactor responsabil : IORDAN DATCU 
Tehnoredactor : IDA MARCUS 



Dat la cules 25.08,1966. Bun de tipar 13,05.1967. Aparut 1967. 
Tiraj 5180 ex. Brofate 4580 ex. Legate l /, 600 ex. Hirtte tipar 
tnalt tip A de 63 g/m 2 . Format 600X900/ 16. Coli ed. 54,89. 
Coli tipar 32. Plan^e tipo 4. A. nr. 7173/1966. C.Z. pent*u 
bibliotecile mari 8R. C. 2. pentru bibliotccle mici 8R—18. 

Intreprinderea Poligrafica „13 Decembrie 1918* 

Str. Grigore Alexandrescu nr. 89 — 97, Bucure$ti, 

Republic* Socialista Romania 

Comanda nr. 3792 



*. K 






m 
B 



Lei 29 



H